Formular standard pentru caracterizarea



Yüklə 1,03 Mb.
səhifə5/10
tarix03.01.2022
ölçüsü1,03 Mb.
#35981
1   2   3   4   5   6   7   8   9   10
Aspecte climatologice

Temperature medie anuala este de 5C. Luna cea mai rece este ianuarie, cand temperature medie este in jur de -7C, iar luna cea mai calda in iulie, cu temperature medie de aproximativ 15C. Extremele termice absolute au fost inregistrate in zona inferioara a unitatii de minima absoluta -33.9C si maxima absoluta +36.0C. Lungimea perioadei bioactive este de cca 240 zile (210 zile sus, 250 zile jos). Lungimea perioadei de vegetatie este de aproximativ 120 zile. Primul inghet se produce inainte de 1 octombrie, iar ultimul inghet are loc dupa 1 mai.

Regimul termic la nivel de subparcela, este influentat de orografia terenului, substratul litologic si regimul hidrologic. Ingheturile timpurii si tarzii pot produce: degradarea lujerilor nelignificati (toamna), compromiterea fructificatiei si vatamarea aparatului foliar (primavara). Alternanta inghet-dezghet poate conduce la desosarea puietilor si semintisurilor. Gerurile mari pot provoca alterarea cromatica a lemnului si gelivuri. Pe expozitii insorite, puietii ce nu beneficiaza de protectia arboretului parental pot suferi arsuri la colet, n timp ce la fagii expusi brusc la lumina poate apare parlitura scoartei.

Regimul termic este favorabil, pana la altitudinea de aproximativ 1100m, atat pentru molid cat si pentru fag si brad. Peste aceasta altitudine, deficitul de caldura devine limitative pentru cresterea si dezvoltarea fagului si bradului.

Cantitatea medie anuala de precipitatii este de 850 mm (700mm in partea de jos, 1000mm in zona cea mai inalta). Precipitatiile cele mai abundente cad in intervalul mai-iulie (120mm jos si 150mm sus). Cantitatile lunare cele mai reduse cad in perioada octombrie-februarie, luna cea mai saraca fiind decembrie, cu 35mm. cantitatea maxima de precipiatii, in 24 ore, a fost de 79.5mm (in data de 9.06.1951).

Numarul mediu annual de zile cu precipitatii este de 145, dintre care 50 zile reprezinta zile cu ninsori. Numarul mediu annual de zile cu strat de zapada este 120 (100 jos si 150 sus).

Nebulozitatea medie este maxima in luna aprilie si este minima in septembrie. Cel mai mic numar de zle senine (4-5zile) se inregistreaza in luna mai, cel mai mare numar (10 zile ) in luna august. Numarul mediu annual de zile senine este de aproximativ 80. Numarul mediu annual de zile acoperite este de 170 zile.

Umezeala relative a aerului este mai mare iarna (87% in luna ianuarie) si mai mica vara (80% in luna iulie). Numarul mediu anual de zile cu seceta este 15. Evapotranspiratia potentiala medie anuala este de 550mm.

Activitatea orajoasa este moderata, numarul mediu annual de zile cu manifestari electrice atmosferice este de 40 si durata medie anuala a orajelor totalizeaza 120 ore. Numarul maxim de descarcari electrice se inregistreaza in luna iulie.

De-a lungul cursurilor de apa, mai importante, se formeaza uneori primavera si toamna ceata de convectie. Cateodata culmile Todirescu si Popii Raraului sunt invelite de ceata ce se ridica de pe valea Bistritei. In zilele cu ceata ecosistemele forestiere beneficiaza de un plus de aprovizionare cu apa, in urma condensarii vaporilor de apa pe trunchiurile si coroanele arborilor.

Regimul eolian: vanturile predominante sulfa din directia V, cu o frecventa de 30%, viteza lor medie este de 8-10m/s. vanturile cele mai puternice bat in lunile ianuarie-martie, in timp ce perioada cea mai calma este august-octombrie. In timpul iernii sulfa deseori Crivatul, un vant puternic, rece si uscat. Uneori in perioada vernala timpurie, apare fenomenul de fohn, care determina cresterea generala a temperaturilor, predominarea timpului senin si reducerea umezelii aerului si precipitatiilor. Au fost semnalate si brize de munte, dimineata ascendente si seara descendente.

Pentru ca majoritatea maselor de aer vin din sectorul vestic si sunt nevoite sa-si piarda o mare parte din umezeala, in timpul escaladarii Carpatilor Orientali, climatul este mai uscat, cu nuanta mai accentuala de continentalism. Masele de aer ce vin din nord aduc de obicei precipitatii (ninsori si ploi reci), in timp ce cele estice provoaca secete sau geruri si viscole.

Directia vanturilor poate insa suferi modificari importante induse de configuratia locala a reliefului. Arboretele situate pe culmi sunt mai puternic expuse doboraturilor.

Zona analizata face parte din zona climatica temperat continentala, cu influente baltice, tinutul de munti josi, subtinutul Carpatilor Orientali, district de padure si pajisti montane, topoclimatul Muntilor Rarau si Stanisoara. Dupa Koppen, provinciile climatice sunt Dfk (pana la altitudinea de 1000m) si Dfck- peste 1000m.

Zona se incadreaza in aria climatului temperat moderat continental, care suporta influente ale climatului boreal din nord si unele manifestari ale climatului accentuat continental din E. Caracterul boreal se accentueaza odata cu cresterea in altitudine.

Climatul este specific regiunilor montane joase si mijlocii (temperature moderate in partea de jos si boreal montane in partea de sus), anotimpurile extreme fiind temperat moderate (veri racoroase si ierni usor suportabile), iar precipitatiile sunt suficiente tot timpul anului.

Indicele de ariditate de Martonne are o valoare anuala de 57, fiind specific zonei montane.

Factorii climatici au influentat direct etajarea altitudinala a vegetatiei, formarea si evolutia solurilor. Astfel solurile, ce beneficiaza de un plus de caldura, au microzoocenoza mai bogata, desfasurare mai rapida a circuitelor substrantelor trofice, aciditate mai scazuta, humus de calitate mai buna, troficitate mai ridicata si grad de podzolire mai redus.


Yüklə 1,03 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   2   3   4   5   6   7   8   9   10




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin