Formular standard pentru caracterizarea

Habitate de apa dulce / Zone umede
Mlastini / Turbarii
Formatiuni ierboase / Pajisti si arbusti / Tufisuri
Paduri
Stancarii	x	1064.2	100
Pesteri
TOTAL			100%

* marcati cu x
15. Caracterizarea generala a ariei protejate (descriptiv)

I. Biotopul

1. 
   Aspecte geologice / geomorfologice
   

Dpdv geologic, teritoriul codrului secular de la Slatioara apartine cuvetei marginale mezozoice, avand cele mai mari dimensiuni in limita inferioara a bazinetului. Este evidenta predominanta calcarelor si a dolomitelor aptiene prin asa numitele Klippe ce apar sub forma de diguri neintrerupte in aval si in amonte de chei. Unitatea de productie si protectie face parte din unitate morfostructurala de orogen carpatica muntoasa, subunitatile : cristalino-mezozoic masivul Oriental (in partea de SV) si de flis intern (in partea de NE). In zona cristalino-mezozoica se disting doua unitati :

1. Unitatea epimetamorfica - care a luat nastere sub influenta metamorfismului regional de intensitate scazuta si ocupa portiunea altitudinala inferioara a zonei in cauza. In structura litologica se disting : sisturi sericito-cloritoase (care sunt predominante, s-au format in paleozoic, au duritate mijlocie, spartura neregulata, se desfac frecvent in placi, in compozitie au si minerale micacee si cuart), cuartite, porfiroide, calcare cristaline si gnaisuri oculare (ultimele patru tipuri de roci au doar o raspandire restransa).

2. 
   Unitatea sedimentarului mezozoic – se suprapune peste cristalinul cuvetei Raraului. Unitatea este formata din urmatoarele straturi de roci : conglomerate poligene, calcare (rocile cele mai reprezentate ale acestei unitati), gresii si sisturi argiloase cenusii sau roscate (aceste doua tipuri nefiind prea raspandite).
   

Prezenta calcarelor si dolomitelor in zona altitudinala inalta determina un plus de caldura in topoclimatul local. Aceasta se reflecta si in faptul ca limita superioara a amestecurilor (molid, brad, fag) este ridicata pe aceste roci.

Dpdv geomorfologic ne situam in regiunea geomorfologica a Carpatilor Orientali, diviziunea Carpatilor Moldo-Transilvani. Partea sudica a unitatii de productie si protectie, delimitata de pasul Prihodiste – parau Plutonita – parau Slatioara-parau Gemenea, face parte din Mtii Rarau, in timp ce partea nordica a UP8 face parte din muntii Slatioarei (parte cunoscuta si sub numele de Obcina Voronetului).

Referitor la variatiile topoclimatului, induse de expozitiile versantilor, se remarca :

- expozitiile insorite sunt cele mai calduroase : se incalzesc puternic in timpul zile si se racesc accentuat noaptea, astfel incat amplitudinile termice sunt maxime, sezonul de vegetatie este mai lung dar pericolul ingheturilor tarzii si al desosarii puietilor este mai ridicat, perioadele de seceta sunt mai lungi si mai dese, evapotranspiratia fiind mai puternica, stratul de zapada este mai subtire si se topeste mai repede ;

- exceptie de la cele mentionate fac partile inferioare ale unor astfel de versanti, ce sunt umbrite de culmile din fata lor ;

- expozitiile umbrite beneficiaza de un plus de umiditate pedologica si atmosferica, de o persistenta mai indelungata a stratului de zapada, de temperaturi si amplitudini termice mai scazute si de un sezon de vegetatie mai scazut ;

- expozitiile partial insorite si cele partial umbrite prezinta o situatie intermediara, comparativ cu cele 2 mentionate anterior, cu mentiunea ca versantii vestici beneficiaza de un plus de caldura, comparativ cu cei estici.

2.