G ivănescu, istoria limbii române : etimologia cuvintelor moștenite în context romanic ( DÉRom )



Yüklə 445 b.
tarix26.10.2017
ölçüsü445 b.


  • G. IVĂNESCU, ISTORIA LIMBII ROMÂNE: ETIMOLOGIA CUVINTELOR MOȘTENITE

  • ÎN CONTEXT ROMANIC (DÉRom)

  • Cristina FLORESCU


  • G. Ivănescu 1980: Istoria limbii române (Iași, Junimea)

  • şi

  • DÉRom: Dictionnaire Étymologique Roman (Première phase : le noyau panroman) (subvenţionat ANR şi DFG; dir. Eva Buchi și Wolfgang Schweickard) (cf. http://www.atilf.fr/DERom, etapa a doua care cuprinde anii 2012-2014).



  • Limba română în: Dictionnaire Étymologique Roman DÉRom (<Romanisches Etymologisches Wörterbuch REW). In : Botoşineanu, Luminiţa et al. (éd.) : Distorsionări în comunicarea lingvistică, literară şi etnofolclorică românească şi contextul european, Iaşi, 2009, ALFA/Asociaţia Culturală "A. Philippide", p.153-159.

  • The Academic Dictionary of the Romanian Language (Dicţionarul academic al Limbii Române – DLR). Lexicological Relevance and Romanic Context. „Philologica Jassyensia” VIII, no. 1, 2012, p. 19-26.



„En janvier 2008, il s’est constitué une équipe internationale, surtout franco-allemande (autour du FEW à l’ATILF et du LEI à l’Université de la Sarre), qui se propose de rebâtir l’étymologie du noyau commun du lexique héréditaire roman (quelque 500 étymons) selon la méthode de la grammaire comparée-reconstruction – méthode jugée jusque là peu rentable en romanistique en raison du témoignage massif du latin écrit – et d’en présenter l’analyse phonologique, sémantique, stratigraphique et variationnelle sous une forme lexicographique-informatique ; le résultat marquera la première étape du Dictionnaire Étymologique Roman (DÉRom).”

  • „En janvier 2008, il s’est constitué une équipe internationale, surtout franco-allemande (autour du FEW à l’ATILF et du LEI à l’Université de la Sarre), qui se propose de rebâtir l’étymologie du noyau commun du lexique héréditaire roman (quelque 500 étymons) selon la méthode de la grammaire comparée-reconstruction – méthode jugée jusque là peu rentable en romanistique en raison du témoignage massif du latin écrit – et d’en présenter l’analyse phonologique, sémantique, stratigraphique et variationnelle sous une forme lexicographique-informatique ; le résultat marquera la première étape du Dictionnaire Étymologique Roman (DÉRom).”



  • În Istoria limbii române există diverse grade de rezolvare a ecuației etimologice a lexemelor și morfemelor românești, de corelații etimologice română - latină.

  • Se găsesc în această ecuație cca 900 lexeme și morfeme românești.

  • În aceast grup de etimologii se poate stabili o serie graduală de corelații în cadrul raportului latină - română:



simple:

  • simple:

  • balțu (macedorom.) „eșarfă” < balteus p. 126

  • braț < brachium p. 126

  • lătrat < latratus p. 143

  • extinse:

  • întrebare < *intreguare < *interguare < interrogare p. 126

  • masă < measă < *mésa < mensa p. 122

  • nalbă < *malba (disimilarea lui m față de o labială de la începutul silabei următoare) < malva (p. 123)

  • urlare < *urulare (disimilare a primului l față de al doilea) < ululare p. 123

  • vechiu < veclus <*vetlus < vetulus p. 121



  • complexe:

  • „Latina populară din unele regiuni ale Italiei de sud şi din teritoriul mesodacic a creat o nouă prepoziţie pentru ad devenit a: prepoziţia illac+ad, născută din adverbul de loc illac „acolo”, întrebuinţat întîi, ca element de întărire a prepoziţiei, şi prepoziţia ad. S-a ajuns, desigur, chiar în latina populară la *la*a, contras apoi în *la. Acest *la a fost păstrat de unele dialecte italiene de sud... şi de limba română. Dar prepoziţia a () n-a dispărut din limba română decît mai tîrziu.” (p. 153)



  • „La rărunchi, fenomenul de propagare a lui n a avut loc într-o formă rănuchi care se găseşte în Oltenia... şi care nu se poate explica din reniculus, ci numai dintr-un renuculus. Este greşit să se admită, după Tiktin şi după S. Pop... , o prefacere a lui i din reniculus, în ú prin asimilare la u următor. Avem a face cu sufixul latin -uculus sau, poate, chiar cu sufixul latin -unculus.” (p. 111-112)



  • - taeda >*teda > *tįeda >(prin asimilație) *dįeda > ᶁeda > ᶁedă > ᶁeadă > zadă (p. 120)

  • - Prepoziția cum a devenit *cun înainte de cuvinte începătoare cu o vocală (cf. it. con), ceea ce explică pe n din v.rom. nusu, macedor. nîs „dînsul” (< ipse)(p. 122)



70 de intrări DÉRom până la 02.11.2012

  • 70 de intrări DÉRom până la 02.11.2012

  • nu există în română:

  • */'barb a2/ dalm., istriot.,it.sept., friul., lad., romanșă

  • */eskʊl't a re/ fr., sp. etc.

  • */ka'βall a/ numai în dalm., it., friul., romanșă

  • */mon't ani a/  în it., fr. romanșă, frpr., gasc., cat., sp., gal./port.



Un număr de 66 articole deromiene care cuprind româna

  • Un număr de 66 articole deromiene care cuprind româna

  • Dintre acestea , G. Ivănescu cuprinde, în Istoria limbii române, în relație etimologică, un număr de 38 de cuvinte

  • (trebuie adăugate 3 cuvinte, cu etimologie elementară și unanim acceptată, menționate indirect în rîndul cuvintelor moștenite: loc, carne, barbă)

  • Numărul este demn de a fi luat în considerație dacă ținem cont de:

  • = faptul că analizele ivănesciene au avut loc acum 32 de ani

  • = modernitatea metodei de lucru din DÉRom (gramatica comparată-reconstrucție)

  • = minuția, stricta contemporaneitate și forța analitică a DÉRom (ca număr de autori și tehnică informațională).



Conform normelor DÉRom, istoriile limbilor romanice sunt citate în special atunci când aduc un surplus substanțial de informație de specialitate:

  • Conform normelor DÉRom, istoriile limbilor romanice sunt citate în special atunci când aduc un surplus substanțial de informație de specialitate:

  • - un punct de vedere neacceptat de autorii DÉRom, însă considerat de aceștia demn de a fi luat în considerație;

  • - informații suplimentare celor cuprinse, în schema lexicografică, în corpul articolului.



  • TOATE cele 38 de etimologii existente în Istoria limbii române rămân corecte și exemplare într-o comparație analitică directă și minuțioasă cu DÉRom.



Conform normelor DÉRom, Ivănescu este citat în patru situații semnificative:

  • Conform normelor DÉRom, Ivănescu este citat în patru situații semnificative:

  • august; ieși; lună; martie /marț

  • În urma prezentei lecturi a ILR, ar putea fi propuse și citările pentru:

  • făurar – p. 121: Ivănescu comentează forma febrarius  în Appendix probi

  • fugi - p. 160: Ivănescu se referă la cele două tipuri, cel vechi „recesiv” fugere și cel inovativ fugire cu indicarea sursei.

  • inimă - p. 184: Ivănescu consideră sensul « suflet » al lui anima ca moştenit



= în paragraful „Comentarii”, pentru susținerea afirmației că, în dacoromâna modernă, forma ereditară (pop.) agust, a fost învinsă de:

  • = în paragraful „Comentarii”, pentru susținerea afirmației că, în dacoromâna modernă, forma ereditară (pop.) agust, a fost învinsă de:

  • DÉRom : „ávgust s.m. (dp. 1593, Doc. Î. (XVI) 178 ; DA s.v. áugust ; IvănescuIstoria1 496 ; MDA s.v. áugust) < slav. avgustь (MiklosichLexicon s.v. avьgustь ; Kramer,BA 9, 115 ; malgré Tiktin1 – Tiktin3 et Cioranescu n° 141, qui proposent d'y voir un hellénisme, hypothèse peu probable pour des raisons chronologiques)”



DÉRom: „*/ɛk's i re/ > dacoroum. ieşi v.intr. « aller hors d'un lieu, sortir » (dp. 1491/1516 [date du ms.], Psalt.Hur.2138 ; Tiktin3 ; EWRS ; Candrea-Densusianu n° 815 ; DA ; Cioranescu n° 4294 ; MDA ; IvănescuIstoria1204 ; MihăescuRomanité 169 ; ALR SN 124, 278)”

  • DÉRom: „*/ɛk's i re/ > dacoroum. ieşi v.intr. « aller hors d'un lieu, sortir » (dp. 1491/1516 [date du ms.], Psalt.Hur.2138 ; Tiktin3 ; EWRS ; Candrea-Densusianu n° 815 ; DA ; Cioranescu n° 4294 ; MDA ; IvănescuIstoria1204 ; MihăescuRomanité 169 ; ALR SN 124, 278)”

  • e neaccentuat provenit din lat. ē sau ĭ, devine i în macedoromână și meglenoromână... și în dacoromână (dial. ișîm).”

  •  



DÉRom: „Les continuateurs romans de */'lun-a/ présentent un certain nombre de sens secondaires, dont aucun ne paraît suffisamment diffusé ni documenté avec suffisamment d'ancienneté pour justifier sa reconstruction en protoroman. Plusieurs auteurs (PuşcariuLimba 1, 248 ; Cioranescu n° 4942 ;MihăescuLangue 282 ; IvănescuIstoria1 74 ; cf. aussi EWRS ; Candrea-Densusianu n° 1018 ; TLF[« mois lunaire »]) attribuent à */'lun a/ le sens de « mois », notamment en s'appuyant sur une inscription relevée en Dacie (où le lexème lun(a) signifie toutefois « jour du mois lunaire synodique », cf.MommsenChronologie 312 ; CIL 3, 1051). La comparaison romane nous incite à suivre plutôt Fischer,ILR 2, 143 et SalaContact 301-302 pour analyser le sens « mois » du roumain comme une innovation idioromane – ou plus précisément protoroumaine, car l'aroumain connaît également ce sens (DDA2)”

  • DÉRom: „Les continuateurs romans de */'lun-a/ présentent un certain nombre de sens secondaires, dont aucun ne paraît suffisamment diffusé ni documenté avec suffisamment d'ancienneté pour justifier sa reconstruction en protoroman. Plusieurs auteurs (PuşcariuLimba 1, 248 ; Cioranescu n° 4942 ;MihăescuLangue 282 ; IvănescuIstoria1 74 ; cf. aussi EWRS ; Candrea-Densusianu n° 1018 ; TLF[« mois lunaire »]) attribuent à */'lun a/ le sens de « mois », notamment en s'appuyant sur une inscription relevée en Dacie (où le lexème lun(a) signifie toutefois « jour du mois lunaire synodique », cf.MommsenChronologie 312 ; CIL 3, 1051). La comparaison romane nous incite à suivre plutôt Fischer,ILR 2, 143 et SalaContact 301-302 pour analyser le sens « mois » du roumain comme une innovation idioromane – ou plus précisément protoroumaine, car l'aroumain connaît également ce sens (DDA2)”



IvănescuILR citat în nota 1

  • IvănescuILR citat în nota 1

  • DÉRom :1. „Cette issue héréditaire s'est trouvée affaiblie en raison de son homonymie partielle avec marţi« mardi » ; aujourd'hui elle a presque entièrement été évincée par martie s.m. (dp. 1512, DERS = Tiktin3 ;Cioranescu n° 5115 ; DLR ; IvănescuIstoria1 496 MDA) < slav. martij (MiklosichLexicon s.v. marъtъ ;Kramer,BA 9, 106).”



Nu se poate trage o concluzie fermă privind raportul dintre viitoarele articole DÉRom (deja sînt în lucru alte cca 30 de articole în diverse faze de finalizare) și suma analizelor etimologice ivănesciene.

  • Nu se poate trage o concluzie fermă privind raportul dintre viitoarele articole DÉRom (deja sînt în lucru alte cca 30 de articole în diverse faze de finalizare) și suma analizelor etimologice ivănesciene.

  • Însă caracterul modern și actual al perspectivei savantului ieșean asupra lexicului moștenit de limba română nu-și poate schimba fundamental substanța.







Каталог: homepages -> buchi -> wp-content -> uploads -> sites
homepages -> Education cranbrook Academy of Art, mfa ceramics, Bloomfield Hills, mi ewha Womans University, mfa ceramics, Seoul, Korea Ewha Womans University, bfa ceramics, Seoul, Korea solo exhibitions
homepages -> Education cranbrook Academy of Art, mfa ceramics, Bloomfield Hills, mi ewha Womans University, mfa ceramics, Seoul, Korea Ewha Womans University, bfa ceramics, Seoul, Korea solo exhibitions
homepages -> Participating staff of the signatory parties to the memorandum for the establihment of the international scientific network (gdri)
homepages -> References on Ephemeral Streams and Terminal Splays/Fans
homepages -> Participating staff of the signatory parties to the memorandum for the establihment of the international scientific network (gdri)
homepages -> Instructions for preparing proposal Part b for Integrated Projects in the ist priority
homepages -> Instructions for preparing proposal Part b for Integrated Projects in the ist priority
homepages -> Rozdział 7 magnetyczne metody badania napręŻEŃ Przedmiot I cel badań
homepages -> C. W. Von Bergen & Martin S. Bressler
sites -> Dictionnaire Étymologique Roman


Dostları ilə paylaş:


Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2019
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə