Germania, Industrie Ecologica, Energie Regenerabilă, Suedia, Romania, Politica De Mediu, Eco-Economie, Poluare. Abstract

Acestea sunt zonele critice sub aspectul poluării atmosferice¹¹:

- Copșa Mică, Zlatna, Baia Mare, zone poluate în special cu metale grele (cupru, plumb, cadmiu), dioxid de sulf și pulberi în suspensie provenite din industria metalurgică neferoasă;

- Hunedoara, Călan, Galați zone poluate în special cu oxizi de fier, metale feroase și pulberi sedimentabile provenie din siderurgie;

- Râmnicu Vâlcea, Onești, Săvinești, Stolnicei, Ploiești, zone poluate în special cu acid clorhidric, clor și compusi organici volatili proveniți din industria chimică și petrochimică;

- Târgu Mureș, zona poluată în special cu amoniac și oxizi de azot proveniți din industria de îngrășăminte chimice;

- Brăila, Suceava, Dej, Săvinești, Borzești, zone poluate în special cu dioxid de sulf, sulfură de carbon, hidrogen sulfurat, mercaptani provenite din industria de celuloză, hârtie și fibre sintetice.

Ca și în cazul afectării aerului, România este în topul țărilor membre UE cu un grade de poluare ridicat al apei. De fapt, România ocupă prima poziție în topul deversărilor de deșeuri în râuri din Uniunea Europeană¹². Sectorul industrial este principalul poluator al apelor din România. Deși există 1310 stații de tratare a apelor uzate, cele 37,6 % care funcționează în mod corespuzător nu pot face față poluării venite din partea operatorilor de canalizare din țară, industriei chimice, metalurgiei și activităților de minerit¹³. Totuși, datorită reducerii fermelor și închiderii unor industrii poluante, în ultima perioadă s-a înregistrat o îmbunătățire a calității apei.

La categoria protejarea mediului, România are planuri mărețe. Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică are în plan ca până în 2015-2020, electricitatea să fie asigurată din resurse regenerabile¹⁴. În prezent, forma de energie care nu dăunează mediului în care se investește foarte mult în România este cea eoliană. În 2010, puterea cumulată a turbinelor eoliene din țară a ajuns la 662 MW. Astfel, România s-a clasat pe poziția a șaptea în UE după creșterea de volum. De asemenea, se preconizează că, în 2013, capacitatea de producția a turbinelor eoliene va ajunga la un total de 4013 MW¹⁵

Centrala Nucleară de la Cernavodă este argumentul cel mai puternic în favoarea politicii de mediu a României. Aproximativ 18% din necesarul de energie electrică al țării este produs de cele două reactoare. Odată cu finalizarea construcție reactoarelor trei și patru, aproape jumătate din necesarul de electricitate al României va fi produs de o tehnologie curată și care nu dăunează mediului.