I prezentare generală A. Introducere


Indicatorii macroeconomici ai Republicii Moldova



Yüklə 4,18 Mb.
səhifə9/61
tarix10.01.2022
ölçüsü4,18 Mb.
#99680
1   ...   5   6   7   8   9   10   11   12   ...   61
Indicatorii macroeconomici ai Republicii Moldova

 

Unitatea de măsură

2016

2017

2018

2019

2020

2021

Efectiv

Efectiv

Prog.

Estimat

Prog.

Prog.

Prog.

Produsul intern brut1

 

 

 

 

 

 

 

 

 

în prețuri curente

mld lei

135,4

150,4

160,1

163,0

177,9

193,9

211,5

 

rata reală de creștere

%

104,5

104,5

103,0

103,8

103,8

103,8

104,0

Indicele prețului de consum

 

 

 

 

 

 

 

 

 

mediu anual

%

106,4

106,6

104,3

104,1

104,7

105,0

105,0

Cursul de schimb

 

 

 

 

 

 

 

 

 

mediu anual

lei/dolari SUA

19,92

18,49

17,68

16,83

16,99

17,97

18,51

Export de bunuri și servicii

 

 

 

 

 

 

 

 

 

nominal

mil. dolari SUA

2045,3

2425,0

2540,0

2790,0

3052,0

3245,0

3430,0

Import de bunuri și servicii

 

 

 

 

 

 

 

 

 

nominal

mil. dolari SUA

4020,3

4831,0

5100,0

5670,0

6130,0

6480,0

6805,0

Balanța comercială

 

 

 

 

 

 

 

 

 

nominal

mil. dolari SUA

-1975

-2406

-2560

-2880

-3078

-3235

-3375

Salariul nominal mediu lunar

 

 

 

 

 

 

 

 

 

nominal

lei

5084,0

5697,0

6150,0

6180,0

6650,0

7250,0

7950,0

Fondul de remunerare a muncii

 

 

 

 

 

 

 

 

 

nominal

mld lei

35,6

40,0

42,6

43,2

46,7

50,7

55,5


13. Prognoza detaliată a indicatorilor macroeconomici care au stat la baza estimărilor CBTM (2019-2021) se regăsește în anexa nr. 1.

III. POLITICA BUGETARĂ ȘI PROGNOZELE

CBTM (2019-2021)
A. Prezentarea generală a politicilor
14. În perioada 2019-2021, Guvernul își va consolida progresele în asigurarea stabilității și sustenabilității finanțelor publice, protejînd, în același timp, alocările pentru cheltuielile sociale și de capital. Măsurile-cheie care necesită a fi întreprinse sînt:

1) consolidarea bazei fiscale prin raționalizarea scutirilor fiscale, îmbunătățirea raportării privind impozitul pe venit și consolidarea administrării fiscale;

2) finanțarea asigurărilor sociale și de sănătate pe o bază mai durabilă;

3) cheltuieli publice mai eficiente, restructurarea administrației publice centrale și locale, o mai bună orientare a beneficiilor sociale, îmbunătățirea finanțării și gestionării programului de investiții publice;

4) extinderea și aprofundarea pieței interne a valorilor mobiliare de stat, inclusiv ca răspuns la oportunitățile reduse de împrumuturi externe concesionale;

5) consolidarea monitorizării și gestionării riscurilor bugetar-fiscale.


Respectarea regulii bugetar-fiscale
15. Pe durata CBTM (2019-2021), se păstrează implementarea regulii bugetar-fiscale stipulate în Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale nr.181/2014. Regula bugetar-fiscală impune ca deficitul bugetului public național, excluzînd granturile, să nu depășească 2,5% din PIB.

    16. Totodată, în condițiile existenței surselor reale de finanțare a proiectelor de investiții capitale finanțate din surse externe, se permite depășirea nivelului-limită al deficitului bugetului public național.

    17. Soldul bugetar negativ al bugetului public național se estimează a fi 2,5% din PIB în 2018, 2,3% – 2019, 1,5% – 2020 și 1,4% – 2021. Aplicarea clauzei de derogare pentru cheltuielile capitale finanțate din surse externe, cu respectarea concomitentă a țintelor de deficit stabilite în Memorandumul cu Fondul Monetar Internațional în perioada 2019-2021, reflectă încadrarea soldului bugetar în regula bugetar-fiscală (tabelul 3.1).




Tabelul 3.1

Concordanța cu regula bugetar-fiscală

(% din PIB)



 

 

 




 

 

 

2018

2019

2020

2021

1. Limita soldului* BPN, excluzînd granturile (Regula bugetar-fiscală) (informativ)

2,5

2,5

2,5

2,5

2. Soldul BPN, excluzînd granturile + cheltuielile proiectelor finanțate din surse externe

2,5

2,3

1,5

1,4

3. Derogarea utilizată de la regula bugetar-fiscală

2,2

1,8

1,8

1,2

4. Soldul BPN excluzînd granturile + Derogarea (în condițiile legii) (2+3)

4,7

4,1

3,3

2,6

5. Granturile

1,8

0,9

0,5

0,3

6. Soldul BPN (de casă) (4-5)

2,9

3,2

2,8

2,3

Cheltuielile proiectelor finanțate din surse externe, total

4317

3 863

4 313

3 209

 

cheltuieli PFSE în scopul acoperirii clauzei de derogare

3522

3 203

3 491

2 538

Sursa: Ministerul Finanțelor

 

 

 

 

 



Cadrul bugetar-fiscal în conformitate cu obiectivele Programului

Fondului Monetar Internațional



    18. CBTM (2019-2021) a fost elaborat cu respectarea indicatorilor-țintă ai cadrului macrobugetar agreat în timpul evaluării a treia (din perioada 15–27 martie 2018) a Programului susținut de FMI prin mecanismele de finanțare EFF (mecanismul de finanțare extinsă) și ECF (mecanismul extins de creditare), tabelul 3.1a.

Tabelul 3.1a

Concordanța cu indicatorii-țintă ai Programului

Fondului Monetar Internațional

(mil.lei)



 

2019

2020

2021

Deficit de casă

5 738,7

5 423,9

4 811,3

Recreditarea IS* - net

470,2

1 172,3

905,9

Recreditarea IS – debursare

550,1

1 328,3

1 111,9

Recreditarea IS - rambursare

79,9

156,0

206,0

Deficit augmentat net

6 208,9

6 596,2

5 717,2

* IS - Întreprinderi de Stat










Sursa: Ministerul Finanțelor












    19. Aflîndu-se la jumătate de termen în realizarea programului pe trei ani (noiembrie 2016 – noiembrie 2019), susținut de FMI, Guvernul promovează în continuare programul cuprinzător de reforme, elaborat în scopul consolidării economice și eliminării vulnerabilităților-cheie. În general, condițiile programului se realizează cu respectarea parametrilor conveniți, stabilitatea macroeconomică a fost asigurată și economia continuă să se consolideze. Prin urmare, este esențial de menținut angajamentul ferm de a promova politici eficiente și buna guvernanță economică, pentru a consolida progresul realizat și a îmbunătăți perspectivele economice ale țării.


20. La 29 iunie curent, Consiliul de directori executivi al FMI a aprobat a treia evaluare a programului Republicii Moldova, susținut prin mecanismul extins de creditare (ECF) și mecanismul de finanțare extinsă (EFF), în urma căreia Republica Moldova a primit circa 33,8 milioane dolari SUA legate de politici, asumate în cadrul programului.

O perspectivă fiscală și bugetară restrînsă – spațiu fiscal limitat


    21. Agregatele bugetare pentru perioada CBTM (2019-2021) confirmă faptul că Republica Moldova se află în continuă redresare, dar încă într-un cadru bugetar-fiscal foarte constrîns (tabelul 3.2).


Tabelul 3.2

Agregate bugetare

 

 

 

Mil. lei

% din PIB










2018

2019

2020

2021

2018

2019

2020

2021

 

 

 

Aprobat

Prognozat

Prognozat

Prognozat

Aprobat

Prognozat

Prognozat

Prognozat

Total venituri

57 000

62 157

66 960

72 611

35,6

34,9

34,5

34,3




Impozite și taxe

51 918

57 977

63 387

69 111

32,4

32,6

32,7

32,7




Alte venituri

2 252

2 687

2 615

2 780

1,4

1,5

1,3

1,3

 

Granturi

2 830

1 493

958

720

1,8

0,8

0,5

0,3

Total cheltuieli

61 714

67 896

72 384

77 422

38,5

38,2

37,3

36,6

 

Cheltuieli curente

53 737

59 331

62 740

66 814

33,5

33,4

32,3

31,6

 

Cheltuieli capitale

7 977

8 566

9 644

10 609

5,0

4,8

5,0

5,0

Soldul bugetar

-4 714

-5 739

-5 424

-4 811

-2,9

-3,2

-2,8

-2,3




Finanțat din:

























împrumuturi externe

5 598

3 519

3 373

2 035

3,5

2,0

1,7

1,0

împrumuturi interne

-260

990

2 665

2 610

-0,2

0,6

1,4

1,2

alte surse de finanțare

-624

1 230

-614

166

-0,4

0,7

-0,3

0,1

Sursa: Ministerul Finanțelor
























Acoperirea cheltuielilor curente din venituri, cu excepția granturilor


    22. Pe durata CBTM (2019-2021), sustenabilitatea bugetară estimată prin acoperirea cheltuielilor curente din venituri (cu excepția granturilor) se va îmbunătăți în mod constant, excedentul bugetar majorîndu-se de la 0,8% în 2018 pînă la 1,1% în 2021. Aceasta denotă faptul că Guvernul va fi în stare să acopere cheltuielile principale fără a recurge la împrumuturi, ceea ce reprezintă un indicator important al revenirii pe o traiectorie sustenabilă. Perspectivele bugetare însă sînt foarte restrînse pentru perioada CBTM. Veniturile încă urmează a fi colectate, iar opțiunile de finanțare sînt limitate.


Diminuarea asistenței acordate sub formă de granturi externe

    23. Începînd cu anul 2019, volumul granturilor externe va scădea considerabil, primordial din contul diminuării suportului bugetar din partea UE. Acest fapt va fi parțial compensat prin reducerea cheltuielilor recurente în perioada CBTM. Cu toate acestea, volumul redus de sprijin bugetar va afecta în mod inevitabil spațiul bugetar-fiscal, în special pentru cheltuielile de capital.



Cheltuieli limitate pentru investiții capitale

    24. Ponderea cheltuielilor capitale în totalul cheltuielilor rămîne modestă și reprezintă circa 10% din totalul cheltuielilor bugetare în 2017. Pe termen mediu, va fi necesar un volum mai mare de investiții publice în infrastructură și în alte domenii importante. CBTM (2019-2021) prevede majorarea cheltuielilor capitale la aproximativ 13,7% din totalul cheltuielilor bugetare.


Problema angajamentelor nefinanțate

    25. Unele angajamente asumate rămîn încă neasigurate financiar. Astfel, suma totală a solicitărilor suplimentare de resurse bugetare înaintate de către autoritățile publice în cadrul audierilor de politici în procesul de elaborare a CBTM este de 6,5 mld lei în 2019, 7,0 mld lei în 2020 și circa 6,5 mld lei în 2021. Din aceste solicitări, în limita spațiului fiscal disponibil, au fost acceptate măsuri/acțiuni preponderent cu caracter social la nivel de 36 la suta (anul 2019) și 45 la sută (anii 2020-2021) din CBTM. Măsurile/acțiunile propuse de autoritățile publice centrale și susținute în urma audierilor de politici sînt reflectate în anexa nr.3.




Yüklə 4,18 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   ...   5   6   7   8   9   10   11   12   ...   61




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin