Imaginea de sine
Yüklə 151,11 Kb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- Competenţe
- Modalităţi de organizare a activităţii
- CINE SUNT EU (imaginea de sine) Prima parte a acestui exerciţiu te va ajuta să obţii informaţii despre EUL tău actual şi EUL tău ideal
- PARTEA a II a 2
- Ce este imaginea de sine
- Cum se dezvoltă stima de sine
- Încurajarea – modalitate de dezvoltare a stimei de sine a copiilor
- Întrebări pentru recenzia prin rotaţie
- Întrebări pentru dezbatere
- Povestea băieţelului 3
|
IMAGINEA DE SINE ( suport de curs) Obiective operaţionale: - să cunoască noţiunea de imagine de sine; - să înţeleagă rolul imaginii de sine în dezvoltarea armonioasă a copilului; - să recunoască caracteristicile unui copil cu stimă de sine scăzută sau ridicată; - să găsească modalităţi de dezvoltare a stimei de sine la copii utilizând propria experienţă, din copilărie.
Modalităţi de organizare a activităţii: individual, în perechi, pe grupe, în cerc. Desfăşurarea activităţii: MOMENT ORGANIZATORIC: consilierii şi cursanţii asigură condiţiile pentru o bună desfăşurare a activităţii. Fiecare persoană primeşte un ecuson pe care notează numele pe care doreşte să-l folosească în timpul activităţii. CREAREA STĂRII APERCEPTIVE, emoţionale, a interesului pentru activitate, captarea atenţiei. Fiecare membru al grupului primeşte o fişă individuală, numită „Steaua personală” pe care trebuie să o completeze în 3 minute (anexa 1). Se afişează la flipchart toate „stelele”, după care, prin voluntariat, se prezintă 3-4 dintre ele. DECLANŞAREA ACTIVITĂŢII:
TRANSFERUL CONCLUZIILOR: activitatea se încheie cu un exerciţiu de dezvoltare a stimei de sine. Cursanţii se aşază în cerc, primesc un pahar, îşi imaginează că sunt la o petrecere, iar cel care are paharul trebuie să spună un lucru pozitiv despre sine, folosind formula: „Nu vreau să mă laud, dar cred că ...”. EVALUAREA ACTIVITĂŢII: Consilierii solicită cursanţii să-şi exprime părerile legate de activitatea desfăşurată, cum s-au simţit şi să completeze fişa de evaluare (anexa 7). Anexa 1 Steaua personala Două lucruri pozitive care te caracterizează :
Două lucruri de Două motive care eşti mândru/ă : pentru care te apreciază oamenii : Două lucruri pe care ai dori să le schimbi la tine : Două obiective de Două lucruri pe care viitor : le aduci într-o prietenie : N Anexa 2
Îndoaie foaia între coloanele 2 şi 3. Notează în coloana 2 câte un "X" în dreptul adjectivelor care, după părerea ta, exprimă o trăsătură care te caracterizează. Îndoaie apoi foaia între coloanele 3 şi 4 astfel încât coloana 2 să fie acoperită. Notează în coloana 4 un "O" pentru fiecare adjectiv care exprimă însuşirea pe care ai dori să o ai dacă ai putea fi o persoană ideală. NUMELE__________________________________________
PARTEA a II a2 Notează-ţi numele pe acest formular. Roagă-i pe colegii din grupa ta să bifeze, pe rând, în coloanele 2, 3 şi 4, adjectivele care consideră că ţi se potrivesc. Compară apoi adjectivele bifate de ei cu lista ta (coloana 2), completată în partea I a exerciţiului. Vei obţine o imagine comparativă între modul în care te vezi tu şi modul cum te văd alţii. Concluziile le vei trage singur !!! NUMELE__________________________________________
Anexa 3
Imaginea de sine este modul în care te simţi şi gândeşti, despre calităţile şi defectele tale. Abilitatea noastră de a ne evalua corect şi realist, de a fi capabili să ne acceptăm aşa cum suntem, de a ne cunoaşte realist potenţialul şi limitele personale defineşte imaginea de sine. Acceptarea de către o persoană a propriei puteri şi a zonelor în care se mai pot aduce îmbunătăţiri este bazată pe credinţele şi presupunerile legate de aptitudini, limitări, înfăţişare, resurse emoţionale, locul fiecăruia în lume, percepţia potenţialului şi sentimentul importanţei fiecăruia. Cum se dezvoltă stima de sine ? Imaginea de sine se dezvoltă pe parcursul vieţii din experienţele pe care le are copilul cu celelalte persoane şi din acţiunile pe care le realizează şi la care participă. Experienţele din timpul copilăriei au un rol esenţial în dezvoltarea imaginii de sine. Astfel, succesele şi eşecurile din copilărie, precum şi modalităţile de reacţie a copilului la acestea, definesc imaginea pe care o are copilul despre el. Atitudinile părinţilor, ale profesorilor, colegilor, fraţilor (surorilor), prietenilor, rudelor, contribuie la crearea imaginii de sine a copilului. Încurajarea – modalitate de dezvoltare a stimei de sine a copiilor Încurajarea este procesul prin care părinţii pot dezvolta încrederea şi stima de sine a copilului. Componentele stimei de sine
Anexa 4 Elevul 1: Eu am o soră. Ea e supărată pe mine şi mi-a spus că sunt prost. Şi eu cred că sunt prost, dar nu spun asta celorlalţi. Părinţii îmi spun că nu mă străduiesc prea tare la şcoală. Dar zău că mă străduiesc, probabil însă, nu destul. Tocmai am aflat că am luat o notă proastă la lucrarea de la matematică. Nu mă simt prea fericit în aceste momente. Elevul 2: Eu am o soră. Ea crede că sunt foarte deştept. Şi eu cred despre mine că sunt deştept. Învăţ sârguincios şi sunt mândru de mine, chiar dacă nu iau note foarte mari. Ştiu că am depus întotdeauna tot efortul de care eram capabil. Părinţii mei sunt bucuroşi că învăţ atât de mult. Am luat astăzi o notă bună la istorie. Elevul 3: Sunt cel mai bun fotbalist din echipă. Fratele meu s-a însurat ieri şi întreaga familie era extrem de fericită. Profesoara mi-a spus că sunt un elev foarte bun. Săptămâna trecută am câştigat un premiu pentru desenele mele frumoase. Elevul 4: Fiecare râde de mine. Prietenii îmi spun că le pasă de mine, dar nu cred că le place cu adevărat de mine – nu le place chiar deloc. Părinţii mei mă întreabă întruna de ce nu iau note la fel de mari ca ale surorii mele. Cred că nu sunt bun de nimic. Elevul 5: Îmi place să citesc şi săptămâna trecută am avut destul timp să citesc cartea mea preferată. Mă înţeleg foarte bine cu cel mai bun prieten al meu. Am luat o notă proastă la matematică, dar îmi dau seama că pur şi simplu nu am talent pentru această materie. Deşi am luat o notă proastă, sunt în continuare mulţumit de mine. Elevul 6: Săptămâna trecută am câştigat un premiu pentru că sunt cel mai arătos băiat din întreaga clasă. Eu însă nu cred că arăt atât de bine. Cred că sunt urât. Părinţii îmi spun întruna cât sunt de deştept. Deşi am rezultate bune la şcoală, nu primesc niciodată cele mai bune note din clasă. Prietenii îmi spun că ar vrea să fie ca mine, dar eu nu-mi dau seama de ce ar vrea ei acest lucru. Anexa 5 Întrebări pentru recenzia prin rotaţie
Întrebări pentru dezbatere
Anexa 6 Povestea băieţelului3 Într-o zi un băieţel s-a dus la şcoală. Băieţelul era mic, Iar şcoala era mare. Dar când băieţelul a văzut Că intrarea în clasa lui Se făcea printr-o uşă direct din curte, A fost foarte fericit, Iar şcoala nu i s-a mai părut Atât de mare ca la început. Într-o dimineaţă Când băieţelul se afla în clasă, Profesoara le-a spus copiilor: „Astăzi o să facem un desen.” „Grozav”, s-a gândit băieţelul,
„Acum o să desenăm flori”, a zis profesoara. „Grozav”, s-a gândit băieţelul, căci îi plăcea să deseneze flori. Şi a început să deseneze flori frumoase, Şi le-a colorat în roşu, portocaliu şi albastru. Dar profesoara le-a spus copiilor: „Aşteptaţi ! Vă voi arăta eu cum să coloraţi.” Şi a desenat o floare roşie cu tulpina verde. „Acum puteţi începe”, a zis profesoara. Băieţelul s-a uitat la floarea profesoarei, Apoi s-a uitat la floarea lui. A lui era mai frumoasă decât a profesoarei, Dar n-a mai spus nimic. A întors doar foaia Şi a desenat o floare ca a profesoarei, Era roşie cu tulpina verde. Într-o altă zi, Când băieţelul intrase în clasă prin Uşa din curte, Profesoara le-a spus copiilor: „Azi o să facem ceva din argilă.” „Grozav”, a spus băieţelul,
„Staţi ! Nu sunteţi gata să începeţi ...” Şi a aşteptat până când toţi copiii au fost gata. „Acum o să facem o farfurie”, a zis profesoara. „Grozav”, s-a gândit băieţelul, căci îi plăcea să facă farfurii. Şi a început să facă farfurii de toate formele şi mărimile. Dar profesoara le-a spus copiilor: „Aşteptaţi, vă arăt eu cum să faceţi !” şi le-a arătat cum să facă o farfurie adâncă. „Aşa, acum puteţi începe”, a zis profesoara. Băieţelul s-a uitat la farfuria profesoarei, Şi apoi la ale sale. Îi plăceau mai mult farfuriile lui, Decât farfuria adâncă făcută de profesoară, Dar n-a spus un cuvânt. Şi-a transformat farfuriile lui într-o bilă mare de argilă din care a făcut o farfurie adâncă şi mare Ca şi cea făcută de profesoară . Şi foarte curând, băieţelul a învăţat să aştepte şi să privească Şi să facă lucruri ca şi cele făcute de profesoară. Şi foarte curând n-a mai făcut nimic de unul singur. Şi s-a întâmplat într-o zi Că băieţelul şi familia lui s-au mutat într-o altă casă, într-un alt oraş. Şi băieţelul a trebuit să meargă la altă şcoală. Şcoala nouă era şi mai mare, Şi nu avea nici o uşă Prin care să intre direct din curte în clasa lui. Trebuia să urce nişte trepte înalte Şi să meargă de-a lungul unui coridor lung Până ajungea la clasa lui. În prima zi de şcoală, Profesoara le-a spus copiilor: „Astăzi o să facem un desen”. „Grozav”, şi-a zis băieţelul,
„Tu nu ştii să desenezi ?” „Ba da”, a zis băieţelul, „ce desen să facem ?” „Nu ştiu până nu-l faci”, a zis profesoara. „Cum să-l fac ?”, zise băieţelul. „Cum vrei tu”, a fost răspunsul ei. „Dacă toţi aţi face acelaşi desen,
„Nu ştiu”, zise băieţelul şi a început să deseneze o floare roşie cu tulpina verde ... Anexa 7 EVALUAREA ACTIVITĂŢII 1. Evaluaţi activitatea de astăzi pe o scală de la 1 la 5 (1 reprezentând centrul).
 
2. Activităţile pe care le-aţi desfăşurat vi s-au părut: ________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________ 3. Aţi descoperit ceva nou (despre voi, despre ceilalţi) ? Ce anume ? ________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________ 4. Dacă aţi realiza o astfel de activitate, ce anume aţi dori să schimbaţi ? ________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________ Vă mulţumim ! 
1 Adaptare după materialul „Management personal” – prof. Octavian Patraşcu 2 Adaptare după materialul „Management personal” – prof. Octavian Patraşcu 3 din volumul „Supă de pui pentru suflet” – Jack Canfield şi alţii Formare continuă centrată pe şcoală – „DEZVOLTAREA COMPETENŢELOR DE LUCRU CU FAMILIA ELEVULUI” – înv. Mirela Barcan Yüklə 151,11 Kb. Dostları ilə paylaş:
|
UMELE ŞI PRENUMELE:
