CUPRINS
1.Noțiuni generale 1
2.Clasificările locuințelor 2
3.Confortul 2
3.1.Factorii care determină confortul într-o locuinţă 3
4.Rolul culorilor în încăpere 3
4.1.Semnificația culorilor 4
5.Principalele functii ale unei locuintei 6
5.1.Încăperile locuinței 6
6.Planul locuinţei. 7
7.Bibliografie 8
LOCUINŢA
1.Noțiuni generale
Locuinţa este spaţiul ce oferă omului adăpost, confort şi protecţie.
Locuinţele se amplasează ţinând cont de factorii naturali (apă, vegetaţie, forme de relief, climă etc), reţeaua de transport, dezvoltarea industrială etc
Figura 1
2.Clasificările locuințelor
După capacitatea de cazare:
-
Locuinţe cu o cameră (garsonieră);
-
Locuinţe cu două camere;
-
Locuinţe cu 3, 4, sau mai multe camere.
După numărul de niveluri:
-
Locuinţe cu un singur nivel (întâlnite mai ales la sate);
-
Locuinţe cu două niveluri (parter şi un etaj);
-
Locuinţe cu mai mult de două niveluri (blocuri).
După modul de grupare în clădirea de locuit există:
-
Locuinţe individuale (case sau vile cu anexe gospodăreşti), unele cu două niveluri şi o scară interioară poartă denumire de locuinţe duplex;
-
Locuinţe colective (blocuri).
După suprafaţă, dotări şi finisaje:
-
Locuinţe cu confort sporit;
-
Locuinţe cu confort I, II, III, IV.
3.Confortul
Confortul reprezintă totalitatea condiţiilor materiale care asigură o existenţă civilizată , plăcută, comodă şi igienică.
3.1.Factorii care determină confortul într-o locuinţă
Factorii care determină confortul într-o locuinţă sunt:
-
spaţiali: forma şi dimensiunile interioarelor, aranjarea obiectelor;
-
fiziologici şi psihologici: compoziţia aerului, temperatura, culoarea, iluminarea, zgomotul.
Aerul nu trebuie să aibă un conţinut mare de bioxid de carbon şi e necesar să fie împrospătat permanent folosind ventilaţia naturală (deschiderea uşilor şi a ferestrelor) sau o ventilaţie artificială (folosind instalaţia de aer condiţionat). O umiditate scăzută a aerului (sub 30%) produce o atmosferă uscată ce poate irita căile respiratorii.
Temperatura optimă în locuinţă va fi de 18 – 200C.
Iluminatul se face în funcţie de destinaţia camerelor şi de dimensiunile acestora. Lumina şi culoarea se influenţează reciproc, alcătuind împreună ambianţa vizuală.
Zgomotul poate afecta sănătatea omului şi de aceea se impune o izolare fonică a locuinţei.
4.Rolul culorilor în încăpere
Culorile sunt cele care dau atmosferă într-o locuinţă.
Ambientul trebuie armonizat prin culori în funcţie de orientarea încăperilor:
• încăperile orientate spre sud vor avea predominant: alb, bleu, verde-pal,roz;
• încăperile orientate spre nord au culorile dominante în funcţie de destinaţie: - în camera de zi: galben-pai, alb cu accente de roşu, oranj, galben;
- în dormitor: roz, alb, auriu;
- în bucătărie: galben deschis, alb, crem;
• încăperile orientate spre est: bleu, crem;
• încăperile orientate spe vest: roşu, galben-închis, albastru, verde-pal, roz
Culorile
|
Rolul culorilor
|
calde
|
portocaliu, roșu și galben sau combinații ale acestora
|
dau senzația de căldura și lumină
|
reci
|
albastru, verde și violet deschis
|
senzație de răcoare și prospețime
|
Tabel 1
Culorile influenţează starea de spirit a oamenilor.
Diagrama 2
Culorile au un rol foarte important la amenajarea unui apartament sau unei case, deoarece ele reprezintă prima impresie vizibilă a încăperii în care intrăm.
Spaţiul în care trăim astăzi, trebuie să ne ofere utilizări multiple, să ne servească ca şi casă unde dormim, mâncăm ... dar, de asemenea, să ne servească ca şi birou, bibliotecă, spaţiu de primire a oaspetilor, o grădiniţă mică ...
Culorile au puterea de a înviora fiecare încăpere, îi dau energie, îmbunătăţesc dispoziţia şi întăresc spiritul. Cu ajutorul lor putem corecta forme şi elimina diferenţe de spaţiu, precum putem atinge diferite sentimente: răcoare si prospeţime sau căldură şi plăcere, luminozitate şi simplitate dramă şi greutate, solemnitate şi farmec. Oamenii în încăperi caută caracteristici diferite, care pot depinde de gustul personal, de tipul de mediu în care trăim şi nevoile pe care o anumită activitate o solicită într-un anumit spaţiu.
4.1.Semnificația culorilor
Culorile
|
Semnificația culorilor
| |
|
ROȘU
|
efect stimulator general, provoaca, incita la actiune, indeosebi in plan psihomotor, stimulator intelectual. El este o culoare specifica tipului activ, autonom, locomotor, competitiv, operati. Poate mari presiunea sangelui si ritmul respiratiei. Are efectul de a stimula oamenii sa ia decizii in mod rapid si creste sperantele
| |
|
PORTOCALIU
|
culoarea calda care exprima energia, optimismul, revitalizarea, curajul, increderea in fortele proprii, implicarea in actiune. In exces, portocaliul devine iritant. Cei care prefera aceasta culoare sunt persoane sociabile, spirituale. Portocaliul poate fi folosit pentru momentele de meditatie sau chiar ca si antidepresiv
| |
|
GALBEN
|
inseamna spontaneitate, originalitate, creativitate, veselie si optimism, indepartand anxietatea si depresia. Momentele de tandrete sunt de asemenea cuprinse in galben. Persoanele care il aleg sunt active, doresc relaxare din suparari si probleme si spera la o mare fericire directionata catre viitor.
| |
|
VERDE
|
exprima vointa de actiune, tenacitate si perseverenta. Desi este o culoare rece, ea linisteste, avand o predispozitie spre relaxare, meditatie si favorizeaza concentrarea. Verdele inseamna pace, armonie si este considerat chiar ca si calmant pentru stres. Persoanele perseverente si indraznete prefera aceasta culoare, ei neimpunandu-se ostentativ, desi au nevoie sa impresioneze si sa fie apreciati.
| |
|
ALBASTRU
|
reprezinta calmul, fiind odihnitoare, relaxanta, detensionanta si avand efect de sedativ. Folosita in exces poate duce la izolare, putand provoca depresii. Persoanele care il aleg sunt pasnice, loiale, iubitori, optimisti si rabdatori in abordarea si rezolvarea problemelor. Acestia au nevoie de un mediu ordonat, calm si linistit, cu relatii lipsite de controverse si care inspira incredere.
| |
|
VIOLET
|
incearca unificarea impulsivitatii rosului si blandetea albastrului, avand insa si un efect de contradictie, optimism-nostalgie si atractie-respingere. Persoanele care o prefera doresc magie in relatia lor. Alegerea violetului inseamna satisfactie personala, intimitate, sensibilitate si o legare usoara a relatiilor.
| |
|
ALB
|
nonculoarea care din punct de vedere psihologic reprezinta puritatea, inocenta pacea si linistea sufleteasca. Persoanele care prefera albul sunt prietenoase, sincere si intelegatoare. Albul reprezinta totalitatea si spiritul, inspirand de asemenea curatenie si racoare.
| |
|
NEGRU
|
poate fi considerat negarea culorii. Reprezinta renuntarea, abandonul dar si induce interiorizare, neliniste sufleteasca, depresie, tristete. Poate insemna si profunzime, stabilitate, protectie si puteregravitatea, negativismul, lipsa sperantei, regretul, ostilitatea, raul, districtivitatea si chiar moartea. Utilizat in cantitati mici poate fi introspectiv, insa in cantitati mari este deprimant.
| |
|
|
MARO
|
o culoare eleganta, care infrange extravaganta. Cei care aleg aceasta culoare au nevoie crescuta de confort fizic, siguranta, stabilitate si liniste.
| |
|
|
TURCOAZ
|
induce linistea si relaxarea, folosindu-se atat in recuperarile fizice cat si pshice.
| |
|
|
ROZ
|
dau importanta pentru ceea ce se intampla in jurul lor. Le place sa ii binedispuna pe cei care ii inconjoara si adesea au un aer mai tanar decat sunt
|
Tabel 2
5.Principalele functii ale unei locuintei
-
Dormitul într-un spațiu propriu fiecărui membru, care să asigure o ambianță liniștită și un maximum de confort.
Odihna și destinderea intr-un spațiu rezervat acestor funcțtii, într-o atmosferă intimă, îin care familia să se poată aduna, să poarte conversații, să citească, să bea cafea sau ceai sau sa se uite la televizor.
-
Primirea - spatiul dedicat primirii trebuie să fie cald, dotat cu canapele și fotolii comode, grupate in jurul unei masuțe, într-un colt care poate fi comun cu cel al odihnei si destinderii.
-
Studiul - reclamă un colț și mai liniștit. De la caz la caz si in functie de spatiul disponibil, se amenajează pentru fiecare membru al familiei, in raport cu necesitatile de studiu ale acestora.
-
Luarea mesei - amenajarea unui spațiu rezervat luării mesei trebuie să țină cont, in primul rând, de cele mai comode posibilitati de servire si de orele de serviciu și de ocupatiile fiecarui membru al familiei, astfel incât să includă posibilitatea desfășurării acestei activități atât separat, cât și impreună.
-
Pregatirea mâncării - comporta o munca mai dificila si activități mai complexe, astfel ca spațiul trebuie să fie atent organizat și dotat cu toate echipamentele necesare.
-
Depozitarea - obiectele strânse de-a lungul timpului pot deveni incomode, la un moment dat, fapt pentru care acestea necesita spații de depozitare: dulapuri normale sau inzidite, comode de diferite tipuri sau chiar încăperi special concepute pentru a servi acestei funcțiuni.
-
Activitățile gospodărețti - aceasta funcțiune este asigurată de echipamentele elecrocasnice gen: mașini de spălat, aspiratoare, mașini/mese de călcat, cărora trebuie să li se asigure un spațtiu separat sau chiar o incapere distinctă.
-
Circulația - fiecare cameră trebuie să fie prevazute cu spatii pentru circulație. Legătura dintre diverse incăperi și activități trebuie să se facă cu ușurință, astfel încât niciuna dintre funcțiunile locuințtei să nu fie ingreunată de celelalte.
Fiecare dintre camerele unei locuințe se concentrează pe una sau mai multe funcțtii, un rol important in asigurarea acestora jucându-l obiectele de mobilier, prin a căror grupare sunt delimitate clar spațtiile rezervate diferitelor categorii de funcțtiuni.
5.1.Încăperile locuinței
Diagrama 2
Diagrama 3
6.Planul locuinţei. 
Pentru executarea planurilor de locuinţe se folosesc o serie de semne convenţionale
Planul este un desen executat la o anumită scară care reprezintă grafic o construcţie, o aşezare, un teren.
Schiţa este desenul executat cu mâna liberă pe hârtie albă opacă, în creion, cu dimensiunile reduse sau mărite într-o proporţie aproximată vizual.
Figura 2
Desenul la scară este desenul realizat la o anumită scară, folosind instrumentele de desen şi având la bază schiţa.
Figura 3
Scara de reprezentare este raportul dintre dimensiunile liniare, măsurate pe desen şi cele reale ale obiectului desenat. La locuinţe se folosesc scări de micşorare care pot fi: 1:200; 1:100; 1:50, adică dimensiunile se micşorează de 200 de ori, de 100 de ori sau de 50 de ori.
7.Bibliografie
-
Album Duiliu Marcu – Arhitecture 1930-40 Bucharest
-
Luminita Machedon , Ernie Scoffham,Romanian Modernism: The Architecture of Bucharest, 1920-1940/ The MIT Press, 1999
-
Radu Patrulius , Horia Creanga , omul si opera, Ed.tehnica 1980
-
Petru Gheorghiu Un specific de locuire bucurestean Editura universitara Ion Mincu 2003
-
Charles Broto, New Housing Concepts , Links internacional, 2001
-
Educatie tehnologica-Manual pentru clasa a Va ,Gabriela Lichiardopol,Viorica Stoicescu
-
http://www.casesigradini.ro/revista/a4/6275/3/Decoratiuni/Confortul-ambiental
FLEXFORM -proiect destinat elaborării şi implementării unui program de formare profesională
flexibilă, pe platforme mecatronice, a personalului didactic din învăţământ.
Dostları ilə paylaş: |
