Inspectoratul şcolar judeţean vaslui

partenerul de practică poate acorda sprijin financiar elevilor, în condiţiile legii.

Evaluarea şi certificarea rezultatelor învăţării

• 
  Absolvenții ÎP care au finalizat stagiile de pregătire practică au dreptul de a se înscrie la examenul de certificare a calificării profesionale.
  
• 
  Examenul este organizat de unitatea de învăţământ
  
• 
  Probele examenului de certificare a calificării profesionale se organizează la operatorii economicii / instituţiile publice partenere.
  

Continuarea studiilor

• 
  Absolventii invatamantului profesional care promovează examenul de certificare a calificării profesionale dobândesc certificat de calificare profesionala şi suplimentul descriptiv al certificatului.
  
• 
  Absolvenţii ÎP pot continua studiile în clasa a XI-a învăţământ liceal, în conditiile legii.
  

informare, pe site-ul HTTP://WWW.TVET.RO, www.alegetidrumul.edu.ro
CONCLUZIE:

• 
  În contextul evoluţiilor social-economice, piaţa muncii se modifică extrem de rapid şi are nevoie de personal calificat în cât mai multe domenii, în special în cele care sunt mai adaptabile nevoilor de dezvoltare durabilă în condiţiile integrării europene.
  
• 
  Învățământul profesional este un parcurs şcolar pentru cei care doresc să devină buni meseriaşi, mai bine pregătiţi pentru o viaţă profesională de succes şi pentru cei care caută integrarea într-o companie de calitate.
  

5.2. Indicatori de context specifici
5.2.1.Contextul demografic și populația școlară
La nivelul judeţului se înregistrează conform analizei din capitolul demografie o scădere a populaţiei, pentru învăţământul profesional şi tehnic prezintă interes populaţia pe grupa de vârstă 15-24 ani aceasta înregistrează o scădere semnificativă 26,4%. Iar pentru grupa de vârstă 19-24 ani: 48,3%, pe ansamblu scăderea demografica este semnificativa 40,6%. Si impune analiza si masuri in sistemul educativ.

Populatia şcolară în perioada 2000-2010
In tab. 5.2.1 este prezentată analiza evoluţiei populaţiei şcolarizate în judeţul Vaslui în perioada 2000 – 2010.

Analizând evoluția acestui indicator, din figura 5.1 constatăm că acesta a avut o tendinţă de scădere in perioada 2000-2003, urmata de o creştere până în 2005, apoi se observă o reducere accelerata a acestuia. Începând din anul 2005 populatia şcolarizată a înregistrat o tendinţă descrescătoare atât în mediul urban cât şi în rural.

Această evoluţie se poate pune pe seama scăderii populaţiei şcolare, datorită reducerii numărului de copii. Se constată că nivelul de participare la educaţie este ridicat, iar atunci când acesta scade, aceasta se datorează nu unor factori direcţi ai educaţiei ci datorită reducerii cantitative a populatiei.

Dacă analizăm pe medii de rezidenta (figura nr.5.1.a) constatam că în ultimii anii se înregistrează o reducere mai accentuată a populatiei scolarizate în mediul urban comparativ cu mediul rural.

Fig. 5.2.2

Analiză comparativă a populaţiei şcolarizate în judeţul Vaslui

anii şcolari 2010-2011 / 2003-2004

Nivel de educatie	%
Preşcolar	102,05
Primar	84,56
Gimnazial	84,49
Liceal	125,51
Profesional	0.00
SAM	31,49
Postliceal/maistri	42,91
Total	84,78

Tab.5.2.3 Sursa:ISJVaslui

- Populația şcolarizată în învăţământul preşcolar este în creştere reprezentând 102,05% în anul şcolar 2010-2011 faţă de anul şcolar 2003-2004, respectiv un număr de 16753 copii faţă de 16416 copii;

- învăţământul primar este în scădere reprezentând 84,56 %, respectiv 21900 elevi faţă de 25899 elevi;

-învăţământul gimnazial este în scădere reprezentând 84,49%, respectiv 22878 elevi faţă de 27079 elevi în 2003-2004;

-învăţământul liceal a înregistrat o creştere considerabilă datorită faptului că din anul şcolar 2004-2005 nu se mai şcolarizează elevi pentru învăţământul profesional şi ucenici, iar din anul şcolar 2010-2011 nu se mai şcolarizează elevi prin învăţământul de arte şi meserii, anul acesta fiind ultimul an în care se mai şcolarizează elevi pentru anul de completare, reprezentând 125,51% respectiv 18300 elevi în 2010-2011 faţă de 14581 elevi în anul 2003-2004.

Creste populaţia şcolară la nivel liceal - se inregistreaza o crestere evidentă a formarii pe nivel 3 avansat ;

În perspectiva 2013, populaţia şcolară de nivel liceal va înregistra o scădere cauzată de scăderea demografică din judeţul Vaslui, precum şi de părăsirea timpurie a educaţiei/formării, însă doar pentru următorii ani şcolari, după care va urma o perioada de creştere.

5.3. Indicatori de intrare
5.3.1 Numărul de elevi care revin unui cadru didactic

Număr de elev /norma didactica în perioada 2000-2010
In anexa 5.3 sunt evidentiate datele privind numărul de elevi pe norma didactica, pe medii de rezidenta în perioada 2000-2011.

Nivel educatie		2000-2001	2001-2002	2002-2003	2003-2004	2004-2005	2005-2006	2006-2007	2007-2008	2008-2009	2009-2010	2010-2011
LICEAL	URBAN	14.30	14.80	15.00	14.70	15.50	15.50	15.50	15.10	16.7	18.82	18.13
	RURAL	13.00	13.70	12.80	13.10	13.80	13.70	13.70	14.10	14.4	14.78	14.35
	Media	13.65	14.25	13.90	13.90	14.65	14.60	14.60	14.60	15.55	16.8	16.24
PROF.+	URBAN	14.50	14.10	14.70	14.20	15.10	0.00	0.00	0.00	0.0	0.0	0.0
UCENIC	RURAL	11.50	12.10	12.60	13.70	12.50	0.00	0.00	0.00	0.0	0.0	0.0
	Media	13.00	13.10	13.65	13.95	13.80	0.00	0.00	0.00	0	0	0
SAM	URBAN	0.00	0.00	0.00	15.40	15.50	15.10	15.10	15.60	12.67	11.83	13.82
	RURAL	0.00	0.00	0.00	11.50	11.30	11.20	11.20	12.20	11.75	11.17	11.16
	Media	0.00	0.00	0.00	13.45	13.40	13.15	13.15	13.90	12.21	11.5	12.49

Fig. 5.3.1 Fig. 5.3.1.1




Sursa: ISJ Vaslui

Constatări:

• 
  Cresterea numărului de elevi pe cadru didactic pentru anul şcolar 2000-2003 este justificata prin suprapunerea noului ciclu SAM cu scoala profesională în lichidare;
  
• 
  Exista o tendinta de scadere a numărului de elevi per norma didactica la nivel profesional urban şi rural;
  
• 
  Constatăm o tendinta de scadere a numărului de elevi pe norma didactica la nivel liceal din 2001 până în 2003 rural şi o tendinta mai usoara de scadere în mediul urban – număr mai mic de elevi pe clasa;
  
• 
  Se constată o creştere vizibilă a numărului de elevi pe norma didactică la nivel liceal în perioada 2007- 2009, iar în anul 2010 -2011 se constată o uşoară scădere a numărului de elevi pe normă didactică.
  

5.3.2. Resurse umane în Î.P.T

Ponderea personalului didactic calificat în TVET

în perioada 2000-2010

Tabel 5.3.2

Nivel educatie	1-Oct-2010	Personal didactic	% Vaslui	% Total N-E
Liceu tehnologic	Urban	Calificati	100	99.57
		Necalificati	0	0.43
	Rural	Calificati	100	96.94
		Necalificati	0	3.06
SAM	Urban	Calificati	98.90	97.49
		Necalificati	1.10	2.51
	Rural	Calificati	92.98	84.25
		Necalificati	7.02	15.75

Sursa ISJ Vaslui
Fig. 5.3.2

88

90

92

94

96

98

100

1

2

3

4

LICEU TEHNOLOGIC SAM

urban rural urban rura

l

Personal didactic calificat 1 oct. 2010

În grafic se observă că, atât la nivel liceal cât şi la nivel SAM, indiferent daca vorbim de mediul urban sau rural, ponderea cea mai ridicata o are personalul calificat.

In judeţul Vaslui pentru liceu tehnologic şi SAM în urban, procentul de cadre didactice tehnice calificate este în jurul valorii de 96%;

Pentru liceu tehnologic, atât în mediul urban cât şi în rural, procentul de cadre didactice tehnice calificate este în de 100 %, iar pentru SAM, în rural, procentul de cadre didactice tehnice calificate este de 92,96%. Faţă de anii anteriori ponderea personalului calificat este mult crescută.

Gradul de acoperire a catedrelor cu cadre didactice titulare este mai scăzut la SAM (43,5%), în timp ce la liceu situaţia este mai bună (peste 70%); Există diferenţe privind acoperirea cu cadre de specialitate, în funcţie de domenii, cel mai bine fiind acoperite domeniile: mecanic, electric, electronică şi automatizări, industrie alimentară, electromecanic, textile-pielărie. La polul opus se situează domenii precum estetica şi igiena corpului omenesc, alimentaţie publică, prelucrarea lemnului şi construcţii. Reducerea populaţiei şcolare cu aproximativ 20% pâna în 2013 va avea ca efect reducerea corespunzatoare a numărului de norme didactice.

5.3.3 Resurse materiale şi condiţii de învăţare
Informaţiile colectate în cadrul acţiunii de monitorizare a PLAI 2010-2013 evidenţiază următoarele aspecte privind condiţiile de învăţare, în 2010-2011:
Condiţii de siguranţă, igienă şi confort pentru elevi:

Din cele 18 de şcoli cu clase în ÎPT monitorizate la nivelul judeţului:

- 15 au obţinut autorizaţie sanitară de funcţionare;

- 16 au realizat evaluarea riscului la locul de muncă în şcoală;

- Amenajări pentru accesul persoanelor cu dizabilităţi: 13 au rampe de acces şi 13 au grupuri sanitare adaptate pentru persoanele cu dizabilităţi.

Asigurarea cel puţin a dotării minime necesare:

Din cele 18 şcoli cu clase în ÎPT monitorizate la nivelul judeţului:

- 15 au dotarea minimală asigurată pentru toate atelierele şi laboratoarele, iar 3 la partenerii de practică.

Dotare la nivelul standardelor moderne de pregătire profesională:

Din cele 18 de şcoli cu clase în ÎPT monitorizate la nivelul judeţului Vaslui:

7 şcoli din cele 18 au fost cuprinse în programe de investiţii în ultimii 5 ani (din fonduri Phare sau guvernamentale) conform datelor din anexa 15 valoarea totala a investiţiilor în unităţile IPT din diverse surse este de 3,5 milioane Euro şi constă în dotari, reabilitări, construcţii majoritatea investiţiilor s-au făcut în mediul urban, mai puţin în mediul rural ponderea cea mai mare a sursei de finanțare este din fonduri ale UE.

CONCLUZII INDICATORI DE INTRARE:

- Se constată o tendinţă de uşoară creştere a numărului de elevi per norma didactică la nivel liceal.

- La nivel de judeţ există resursa umană (cadre didactice) calificată, în procent de 99,57% în urban şi 96,54% în rural.

- La nivelul anului şcolar 2011/2012, 38,89% din unităţile şcolare nu au condiţii materiale de desfăşurare a orelor de laborator tehnologic şi instruire practică, conform cerinţelor standardelor de pregătire profesională, 50% dispun de dotarea conform cerinţelor standardelor de pregătire profesională doar pentru o parte din calificările pentru care organizează şi derulează formarea profesională în timp ce doar 11,11% au dotări în conformitate cu cerinţele impuse de standardele de pregătire profesională.
5.4 Indicatori de proces
5.4.1. Mecanisme decizionale şi descentralizarea funcţională în Î.P.T
Strategia de descentralizare a invatamantului preuniversitar vizeaza transferul de autoritate, responsabilitate si resurse in privinta luarii deciziilor si a managementului general si financiar catre unitatile de invatamant si comunitatea locala.

Descentralizarea functionala implica si antrenarea sporita in mecanismele decizionale a partenerilor sociali, pentru a garanta apropierea deciziei de beneficiarii serviciului public de educatie.

Cadrul instituțional pentru dezvoltarea parteneriatului social in educatie si formare profesionala se bazează pe structurile consultative initiate in sprijinul deciziei la nivel local si regional.

Aceste structuri sunt:

• 
  La nivel regional: Consortiul Regional TVET - organism consultativ al Consiliului de Dezvoltare Regionala
  
• 
  La nivel local (judetean): Comitetul Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social (CLDPS) - ca organism consultativ al Inspectoratelor scolare judetene
  
• 
  La nivelul scolilor: Consiliile de administratie/Consiliile scolare
  
• 
  La nivel national: Comitetele sectoriale.
  
• 
  Principalele atributii in procesul de planificare in IPT ale structurilor mentionate sunt urmatoarele:
  
• 
  Comitetele sectoriale (la nivel national): validarea Standarde de Pregatire Profesionala.
  
• 
  Consortiul Regional: identificarea nevoilor de calificare la nivel regional, elaborarea Planurilor Regionale de Actiune pe termen lung pentru IPT (PRAI)
  
• 
  CLDPS: identificarea nevoilor de calificare la nivel judetean si elaborarea Planurilor Locale de Actiune pe termen lung pentru IPT (PLAI); avizarea planurilor anuale de scolarizare
  
• 
  Consiliile de administratie / Consiliile scolare: sprijinirea elaborarii si avizarea Planului de Actiune a Scolii (PAS)
  
• 
  In cadrul programului multianual Phare TVET, Consorțiul Regional si Comitetele locale au fost antrenate in elaborarea, respectiv actualizarea anuala a documentelor de planificare strategica pe termen lung la nivel regional (PRAI) si local (PLAI), pe baza carora la nivelul fiecarei scoli din program au fost elaborate planuri școlare de acțiune (PAS).
  

La nivelul unitatilor scolare, principalul instrument de planificare strategica pe baza analizei mediului intern (autoevaluare) si extern este concretizat prin Planurile de actiune ale scolilor (PAS).

Școlile cuprinse in programul Phare TVET au beneficiat de formare si asistenta pentru elaborarea PAS si in raport cu PRAI si PLAI. Incepand cu anul scolar 2006-2007 s-a generalizat elaborarea Planurilor de actiune ale scolilor (PAS) pentru toate unitatile de invatamant profesional si tehnic.In sprijinul elaborarii documentului, scolile au beneficiat de formare si asistenta din partea unitatilor de invatamant cuprinse in programul Phare 2003 si a inspectoratelor scolare.

Avand in vedere mecanismele de finantare in vigoare si autonomia comunitatii locale, este esentiala antrenarea autoritatilor locale in procesul de planificare strategica pe termen lung in IPT.

Principalele probleme identificate in cadrul acestui proces sunt referitoare la:

• 
  finantarea invatamantului preponderent centrata pe activitatile curente / pe termen scurt si foarte putin pe nevoile si prioritatile pe termen lung;
  
• 
  insuficienta implicare a agentilor economici in efortul de planificare si pregatire/finantare pe termen lung in IPT;
  
• 
  neimplicarea sau implicarea insuficienta a agentilor economici in procesul de planificare pe termen lung la nivelul scolii
  

Un alt domeniu al descentralizarii functionale este curriculum in dezvoltare locala (CDL - componenta importanta a planului de invatamant la Scoala de Arte si Meserii) care vizeaza adaptarea continutului pregatirii la cerintele locale din partea beneficiarilor instruirii (agenti economici, comunitate locala, elevi). In multe cazuri s-a constatat o redusa implicare a agentilor economici in elaborarea CDL.
5. 4. 2. Asigurarea calitatii in IPT
Nevoia unor mecanisme reglementate de asigurare a calitatii serviciilor de educatie si formare profesionala care sa garanteze aplicarea riguroasa a standardelor de pregatire si satisfacția beneficiarilor (forta de munca si angajatorii) a condus la adoptarea Legii nr. 87 din 13 aprilie 2006 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 75/12.07.2005 privind asigurarea calitatii educatiei.

La nivel national, activitatile privind asigurarea calitatii in sistemul national de invatamant sunt coordonate de catre cele doua agentii nou infiintate – ARACIP (pentru invatamantul preuniversitar), respectiv ARACIS (pentru invatamantul superior).

In IPT, introducerea unui sistem de asigurare a calitatii in educatie s-a generalizat incepand cu anul scolar 2006-2007 pentru toate unitatile de invatamant, mai intai alplicandu-se principiul 5 al calitatii – “predarea si invatarea”, urmand sa se extinda treptat aplicarea pentru toate cele 8 principii.

Mecanismul de asigurare a calitatii utilizat este construit pe autoevaluarea din partea scolii, confruntata cu evaluarea externa (prin inspectie scolara), ambele fiind structurate pe acelasi set de indicatori (descriptori de performanta). Rezultatele evaluarii se regasesc in rapoartele si planurile de imbunatatire a calitatii.

Introducerea unui sistem de asigurare a calitatii in IPT va furniza pentru procesul de planificare strategica la toate nivelurile (planurile regionale si locale, planurile de actiune la nivelul scolii) un set de indicatori standard (benchmark) care sa faciliteze decidentilor comparatiile in cadrul sistemului si compatibilizarea intre cerere si oferta. Conducand la cresterea transparentei fata de beneficiari, mecanismele de asigurare a calitatii vor avea un impact decisiv in motivarea si implicarea partenerilor sociali in planificarea ofertei si a strategiilor de imbunatatire.
5. 4. 3. Serviciile de orientare şi consiliere
Nu există o definiţie standard pentru indicatorii privitori la procesul de orientare şi consiliere. În practica serviciilor de consiliere din unele ţări europene, se raportează în mod obişnuit indicatori cum ar fi numărul de ore de consiliere per elev, numărul de elevi consiliaţi per consilier etc.

Din analiza informaţiilor disponibile, se poate aprecia că, deşi ameliorat în ultimii ani, gradul de acoperire a serviciilor de orientare şi consiliere este insuficient, în special în mediul rural, datorită unui număr încă insuficient de consilieri în sistem, arondării inegale a numărului de elevi care revin unui consilier, numărul mic de elevi testaţi şi consiliaţi, respectiv al orelor de consiliere/elev pentru orientarea carierei – practic nu se poate vorbi de un mecanism sistematic de orientare şi consiliere în sprijinul unei decizii corect informate în alegerea carierei, respectiv a traseului de pregătire. De asemenea, consilierii şcolari au atribuţii multiple, în ansamblul acestora consilierea pentru carieră ocupând un anumit volum, fără a reprezenta o prioritate deosebită.

Există unităţi şcolare cu o slaba promovare şi lipsă de atenţie asupra informării şi consilierii părinţilor care sunt implicaţi în procesul de luare a deciziei privind orientarea în carieră. Nu toate unităţile şcolare organizează suficiente acţiuni de orientare şi consiliere privind cariera, iar în cadrul acestor acţiuni participarea părinţilor în grupul ţintă este redusă sau deloc.

Datele privind opţiunile elevilor:

• 
  opţiunile elevilor de clasa a-8-a pentru filiera teoretică sunt în continuă scădere începând cu anul 2003, ajungând în anul 2010 la 36%
  
• 
  opţiunile elevilor de clasa a-8-a pentru filiera tehnologică sunt într-o foarte uşoară creştere oscilând în jurul valorii de 59,2%,
  
• 
  opţiunile elevilor de clasa a-8-a pentru filiera vocaţională sunt constante în intervalul analizat în jurul valorii de 4,8%.
  
• 
  Se observă că opţiunile elevilor de clasa a 8-a se îndreaptă în primul rând către filiera tehnologică, comparativ cu celelalte opţiuni, care rămân relativ constante. De departe, filiera vocaţională ocupa ultima variantă în opţiunile elevilor, comparativ cu filiera tehnologică a cărei tendinţă este crescătoare.
  

O analiză a gradului de acoperire a serviciilor de orientare şcolară şi profesională a elevilor din judeţul Vaslui arata ca din cele 18 școli cu Î.P.T. numai 10 au cabinele de orientare şcolară şi profesională dintre care 9 şcoli au psiholog şcolar angajat cu normă întreagă. De asemenea numărul de elevi consiliaţi este prea mare ajungând în medie la 1000 elevi per consilier per norma. Activităţile desfăşurate pe linia orientării şcolare şi profesionale se fac în majoritatea şcolilor de către diriginţi la orele de dirigenţie ,la aceste activitati participa un număr redus de parinti si rar sunt invitați agenții economici.