Inspectoratul şcolar judeţean vaslui

În concluzie activitatea de orientare şcolară şi profesională se ridică la standarde acceptabile numai in 50% din şcolile cu Î.P.T.şi preponderent în mediul urban.

Din cele 18 unităţi de învăţământ profesional şi tehnic din judeţul Vaslui, 10 au cabinete de asistenţă psihopedagogică, în care au loc activităţile de orientare şcolară şi profesională. Situaţia se prezintă astfel:

Mediul urban		Mediul rural
Nr. cabinete	Nr. norme consilier	Nr. cabinete	Nr. norme consilier
8	11	2	2

Consilierii au desfăşurat activităţi de orientare şcolară şi profesională, concretizate în consilieri individuale, consilieri de grup şi colective. De asemenea, au avut loc activităţi la nivelul unităţilor şcolare, având ca invitaţi şi părinţii, precum şi invitaţi din alte instituţii.

Activităţi de orientare şcolară şi profesională
Consiliere individuală	Consiliere de grup	Alte activităţi OSP	Activităţi la care au participat şi părinţii	Activităţi la care au participat alţi invitaţi
552	135	34	12	25

5.5 Indicatori de ieşire

5.5.1. Rata netă de cuprindere în sistemul de educaţie şi formare profesională
Fig.5.5.1

Din datele se observă o scădere a interesului tinerilor între 15-18 ani pentru învăţământul liceal superior până în anul 2004, după care se observa o creştere remarcabila de la 38,8 la 55,8.

Rata netă de cuprindere pentru celelalte categorii de vârstă este aproape constantă .

5.5.2. Grad de cuprindere în învăţământ (Rata specifică de cuprindere şcolară pe vârste) 2000-2010

Fig. 5.5.2
Analizând evoluția ratei de cuprindere, prezentata în figura 5.5.2. se observa că valori mari ale ratei apar la învăţământul preşcolar, primar şi gimnazial. Rata brută de cuprinderea în învăţământul liceal şi la școala de arte şi meserii valorile au atins un nivel sporit în perioada 2003, 2004 şi apoi au scăzut ușor.

O rată înaltă de cuprindere a populaţiei în fiecare nivel de educaţie reflectă o capacitate adecvată a sistemului naţional de educaţie în susţinerea procesului educativ. Îngrijorător este faptul că rata brută de cuprindere a copiilor în învăţământul preşcolar nu atinge un nivel suficient de ridicat, acesta menținându-se în jurul valorii de 60% cu o uşoară tentă de creştere. În schimb învăţământul primar se apropie de valoarea de 100% ceea ce reflectă o cuprindere aproape totală a populaţiei în acest nivel de învăţământ.

Valorile cele mai mici ale indicatorului se obțin în învăţământul postliceal şi de maiștri. Dar, aceasta se poate interpreta şi prin prisma dorinței populației de a absolvi o instituție de învăţământ superior (fapt evidentiat şi prin rata brută de cuprindere în învăţământul superior). Datele statistice cu privire la rata de cuprindere pe medii de rezidenţă nu sunt totusi relevante pentru învăţământul liceal şi profesional, deoarece se referă la locaţia şcolii şi nu la domiciliul elevilor. Evidențierea raportului nr. fete/ nr. băieți cuprinși în sistemul educațional poate sa ofere informații doar în ceea ce privește orientarea unităţilor şcolare spre meserii la are opteaza populația şcolară feminină.

Concluziile privind rata netă şi gradul de cuprindere în educaţie conduc la recomandarea adoptării unor măsuri de creştere a accesului la educaţie pentru elevii din mediul rural.


5.5.3. Rata abandonului şcolar, pe niveluri de educaţie ISCED
Rata abandonului anual în perioada 2000-2010

Rata abandonului şcolar în perioada 2000-2010 a înregistrat în judeţul Vaslui variaţii ce pot fi observate în diagrama 5.5. conform anexei 5.5. Valorile crescute de după 2003, anul în care s-a extins învăţământul obligatoriu la 10 clase, nu reflectă o creştere a abandonului, ci doar faptul că, după 2003 datele privind abandonul şcolar la clasele a IX-a şi a X-a au fost înregistrate mai fidel în statisticile şcolare.

Cea mai mare rata de abandon se înregistrează in 2010 la SAM de 5,56% în mediul rural si 3,76 % în mediu urban rata medie pe județ fiind de 1,48% și aceasta în creștere de la 1,37% in 2009.

La fel de îngrijorătoare este rata de abandon înregistrată in 2010 la invatamantul liceal de 7,14% in mediul rural si 3,61% in mediul urban. Rezulta nevoia de a se realiza studii si analize ale cauzelor acestui fenomenului și identificarea de soluții in vederea remedierii

Fig. 5.5.3



Fig 5.5.3.1

Analizând indicatorul pe medii de rezidenţă se poate observa că valori mai mari ale abandonului se înregistrează în mediul rural datorită nivelului scăzut de dezvoltare.

Fig. 5.5.3.2
Concluzie: cauzele abandonului pot fi : lipsa de resurse materiale, lipsa de interes, lipsa de informare,lipsa de comunicare din partea școlii si sau lipsa personalului calificat în orientarea in cariera.
Pentru remediere se recomandă:

• 
  Monitorizarea atentă a indicatorului la nivel de şcoală şi judeţ.
  
• 
  Creşterea eforturilor conjugate pentru prevenirea abandonului în școala profesională prin programe sociale, asigurarea burselor de studiu, activităţi extracurriculare.
  

5.5.4. Rata de absolvire, pe niveluri de educaţie în perioada 2000-2010

Rata de absolvire in 2010 -2011 a înregistrat o scădere faţă de anul anterior de la 95,87 % la 92,44% în rural 90,26% si in urban 92,70.

Pe nivele de educație cea mai mare Rata de absolvire se înregistrează la SAM de 94,69% in rural 95,24% si in urban de 94,62%


Fig. 5.5.4



Fig.5.5.4.1

Referitor la rata de absolvire din perioada 2000-2010 se constata:

1. 
   In judeţul Vaslui se înregistrează o creștere treptata a ratei de absolvire începând din anul şcolar 2001-2002 pana în anul şcolar 2004-2005, atât la nivelul învăţământului din mediul urban, cât şi la cel din mediul rural;
   
2. 
   Daca în mediul rural rata de absolvire era destul de mică pentru învăţământul profesional, începând cu 2003-2004 se constata o creștere a numărului de absolvenți de clasa a X-a școala de arta şi meserii.
   

5.5.5. Rata de succes în perioada 2000-2010
În perioada 2000- 2010 rata de succes la examenele naționale a înregistrat valori de peste 70 % la bacalaureat şi peste 60% la Teste Naționale. Variaţia ratei a fost diferită la cele doua examene naţionale:

Anul	Examene naționale	Rata de succes	Mediul de rezidență
			Urban	Rural
2002-2003	la testul național	74.6	83.46	65.74
	examenul de bacalaureat	85.65	89.24	82.07
2003-2004	la testul național	82.85	88.28	77.43
	examenul de bacalaureat	89.45	90.25	88.65
2004-2005	la testul național	68.19	74.37	62.01
	examenul de bacalaureat	86.7	89.6	83.8
2005-2006	la testul național	70.60	74.00	62.00
	examenul de bacalaureat	80.30	89.00	71.60
2006-2007	la testul național	63.62	72.8	57
	examenul de bacalaureat	89.26	90.53	76.96
2007-2008	la tezele naționale	89	98	79.11
	examenul de bacalaureat	88.9	89.98	85.11
2008-2009	la testele naționale	100	100	100
	examenul de bacalaureat	78.32	98.34	58.3
2009-2010	la testele naționale	100	100	100
	examenul de bacalaureat	79.52	98.54	60.5
2010-2011	la testele naționale	71.84	82.42	61.26
	examenul de bacalaureat	44.32	60.49	28.15

Rata de succes în perioada 2000-2010 din judeţul Vaslui, a înregistrat evoluțiile conform anexei 6j.

Rata de success la testele nationale a inregistrat o scadere destul de mare de la 100% in 2009/2010 la 71,8% in 2010-2011

Rata de success la bacalaureat a inregistrat o scadere agresiva de la 79.52% in 2009/2010 la 44.32%in 2010-2011 si ca urmare a schimbarii modalitatii de examinare.

5.5.6. Rata de tranziție la următorul nivel ISCED în perioada 2000-2010




Figura 5.5.6

Sursa: ISJ Vaslui
În figura 5.5.6 se observă tranziția la următorul nivel ISCED grupata pe ani şcolari, nivele ISCED la nivelul judeţului Vaslui. Din analiza datelor se constată o scădere a ratelor de tranzitie la nivelul anului 2002, dupa care se observa o creştere treptată până în 2004, apoi se înregistrează o scădere a ratei de tranzitie a absolventilor clasei a -8-a, de asemenea se inregistrează un trend usor crescator al ratelor de tranzitie a absolventilor de la clasele a-9-a şi a-12-a
Cuprinderea absolventilor 2010, nivel 1de calificare, în clasa a XI a, an de completare în anul şcolar 2010-2011, conform planului de şcolarizare aprobat se face în proportie de 65,95% pe judeţ (anexa Analiza pl. Şcolarizare)

Domeniul	Nr. clase	Nr. elevi
MECANICA	15	413
ELECTROMECANICA	0	0
ELECTRONICA, AUTOMATIZARI	1	30
ELECTRIC	0	0
CONSTRUCTII, INSTALATII şi LUCRARI PUBLICE	6	154
AGRICULTURA	2	46
COMERT	2	43
TURISM şi ALIMENTATIE	6	178
INDUSTRIE ALIMENTARA	2	49
FABRICAREA PRODUSELOR DIN LEMN	0	0
INDUSTRIE TEXTILA şi PIELARIE	6	133
ESTETICA şi IGIENA CORPULUI OMENESC	2	49

Observaţii: 9 domeniile de pregătire profesională au continuitate între nivelul 1 şi nivelul 2.

5.5.7. Rata de părăsire timpurie a sistemului de educaţie (Anexa 17)
În acest moment deţinem date referitoare la acest indicator numai pentru nivel naţional, comparativ cu celelalte ţări europene, pentru perioada 2000-2009. Analiza cifrelor referitoare la România, relevă faptul că, deşi în scădere în perioada de analiză (de la 22,6% la 16,6%), procentul de populaţie cu vârstă cuprinsă între 18 şi 24 de ani care au absolvit numai învăţământ secundar inferior şi nu urmează o altă formă de învăţământ s-a situat peste media europeană (17,6% în 2000 şi 14,4% în 2009).

De remarcat este însă faptul că România a înregistrat un progres peste media europeană la acest capitol (o scădere de 6,3% a ratei de părăsire timpurie faţă de media europeană de 3,2%).

Deşi nivelul de referinţă UE este de 10% în 2010, din analiza datelor disponibile la nivelul anului 2009, rezultă faptul că în Romania sunt necesare încă eforturi susţinute pentru reducerea ratei de părăsire timpurie a sistemului de educaţie . Contribuţii semnificative în acest sens pot avea parteneriatele locale, implicarea crescută a părinţilor în viaţa şcolii, dar şi îmbunătățirea condiţiilor materiale atât pentru elevi cât şi pentru cadrele didactice.
Sursa datelor: Statistica CEDEFOP
5.5.8. Procentul elevilor cu nivel scăzut al competențelor de citire/lectură (Anexa 18)
La nivel naţional, procentul elevilor de 15 ani cu nivel scăzut al competenţelor de citire reprezintă unul din aspectele problematice majore, în condiţiile în care benchmarck-ul stabilit de UE la orizontul anului 2010 este de 17% .

Centrul Naţional PISA 2009 a organizat testarea elevilor de 15 ani, eşantionaţi de Consorţiul PISA 2009 în data de 18.03.2009. La testare au participat 4776 de elevi din 159 de instituţii de învăţământ din România.

În Raportul internaţional PISA 2009 Results: What students know and can do (vol. I) sunt prezentate următoarele informaţii de interes general, referitoare la performanţele sistemului educaţional românesc în acest ciclu de evaluare:

• 
  Pe scala generală Citire/Lectură (domeniu principal pentru evaluarea din 2009, în funcţie de care se face clasificarea finală), România ocupă poziţia 49 din 65 de ţări participante, cu un scor mediu statistic de 424, semnificativ sub media ţărilor OECD
  
• 
  Pe scala domeniului Matematică scorul mediu obţinut este de 427
  
• 
  Pe scala domeniului Ştiinţe scorul este de 428.
  

În ambele situaţii rezultatele sunt semnificativ sub media ţărilor OECD.
Rezultatele obţinute pentru anul 2009 sunt aproape identice cu cele obţinute de România la precedentul ciclu al programului, PISA 2006 (locul 47 din 57 de ţări participante), în care domeniul principal a vizat ştiinţele.

Ultimele rezultate ale Programului internaţional pentru evaluarea elevilor (PISA), o anchetă efectuată la nivel mondial privind performanţele adolescenţilor în vârstă de 15 ani la citire, matematică şi ştiinţe, arată că unul din cinci sau 20 % are competenţe scăzute de citire. Constatările, compilate la fiecare trei ani de către Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), arată că Europa a îmbunătăţit uşor situaţia din 2000 până în prezent. Dar va fi nevoie de eforturi mai mari pentru ca ţările UE să îşi atingă obiectivul de mai puţin de 15 % performanţe scăzute la citire, matematică şi ştiinţe până în 2020.

Nu sunt disponibile date pentru nivel regional şi judeţean.

Sursa datelor: Raportul internaţional OECD - PISA 2009 pentru Evaluarea Elevilor.
5.5.9. Ponderea populaţiei cu vârste cuprinse între 20-24 de ani care au absolvit cel puţin învăţământul secundar superior (Anexa 19)
Din statistica CEDEFOP rezultă că la nivel european procentul tinerilor cu vârste cuprinse între 20-24 de ani care au absolvit o instituţie de învăţământ secundar superior a cunoscut doar o creştere uşoară în perioada 2000-2009 (an până la care sunt disponibile datele), neînregistrându-se progrese semnificative în atingerea nivelului de referinţă, cel puţin 85% până în 2010.

România a înregistrat o creştere de 2,2% între anii 2000 şi 2009 (de la 76,1% la 78,3%), acesta rămânând în continuare unul din domeniile în care progresele rămân insuficiente.

Nu avem la acest moment date disponibile pentru nivel regional şi judeţean.
Sursa datelor: Statistica CEDEFOP
5.5.10. Rata de participare în formarea continuă a populaţiei adulte (25-64 ani) (Anexa 20)
Participarea la programe LLL a populaţiei adulte din România este în perioada anilor 2000-2009 una dintre cele mai scăzute din ţările UE, crescând cu numai 0,6% în acest interval de timp (de la 0,9% la 1,5%). Conform acestui indicator, România se afla în anul 2009 pe penultimul loc în statisticile europene, numai Bulgaria având procente mai mici. În timp ce media europeană a crescut în 2009 la 9,3% faţă de 7,1% în 2000, iar nivelul de referinţă comunitar a fost stabilit pentru 2010 la 12,5%, ţara noastră se confruntă în continuare cu o participare extrem de scăzută la programele de formare continuă. Alocarea de fonduri europene (FSE) pentru acest domeniu prin POSDRU constituie o oportunitate pe care trebuie să o aibă în vedere permanent şi unităţile IPT,fiind necesare în continuare eforturi suplimentare pentru a ridica nivelul competenţelor populaţiei şi pentru a dobândi flexibilitate şi securitate pe întreaga piaţă a forţei de muncă.

Sursa: Statistica CEDEFOP