Institutul de Ecologie şi Geografie

Institutul de Ecologie şi Geografie

• Institutul de Ecologie şi Geografie

• “Apa în Republica Moldova – probleme şi soluţii”.

• Dr. Sandu Maria

Importanţa apei

• Importanţa apei se evidenţiază în multe domenii:

• Stă la baza existenţei biosferei,

• e mediu de viaţă pentru plantele acvatice,

• are energie cinetică şi potenţială utilizabilă pentru om şi necesară naturii,

• e principalul agent de modelare a reliefului,

• e agent de răcire în tehnică dar şi în natură,

• e materie primă în economie,

• e cale de transport pentru ambarcaţiuni dar şi pentru substanţe dizolvate,

• e mijloc de igienă pentru spălat şi pentru diluat şi îndepărtat poluanţi,

• e agent terapeutic (băi, cure de ape minerale...)...

Empedocle, filosof grec, considera apa o substanţă simplă, care împreună cu pământul, aerul şi focul stau la baza vieţii

• Unde nu e destulă apă sau nu de

• calitate suficientă, consecinţele asupra

• societăţii sunt deosebit de grave. De

• aceea, apa este considerată un

• element strategic.

In cadrul Conferinţei Naţiunilor Unite privind Mediului Înconjurător de la Rio de Janeiro la 22 decembrie 1992 a fost adoptata hotărârea prin care 22 martie devine “Ziua Mondială a apei”, o ocazie buna pentru a reaminti tuturor cât de importante sunt eforturile concrete de a oferi spre consum apa calitativă, precum şi identificarea problemelor şi găsirea de soluţii la aceste probleme. 25 de ani: Ziua mondială a apei în a. 2017 — cu obiectivul “Apa uzată" Ministerul Mediului a declarat a. 2017 – anul râurilor mici, fiind elaborat şi un Plan de acţiuni.

Anticii considerau apa ca origine a tuturor lucrurilor, fruct al dragostei dintre pământ şi cer. Concepţiile au evoluat, dar nimeni nu poate contesta rolul deosebit al substanţei pe care Leonardo da Vinci o numea “seva vieţii pe pământ”.

• Englezii o numesc water, germanii Wasser, francezii eau, spaniolii şi portughezii agua, ruşii voda, italienii acqua, arabii mayah, chinezii shui, danezii vand, finlandezii vetta, grecii hydor, hawaienii wai, evreii mayim, indienii pani, olandezii water, indonezienii air, japonezii mizuk, norvegienii vann, polonezii woda, suedezii vatten, maghiarii viz, turcii su, celţii suire.... în esperanto se numeşte akvo, în latină aqua, în sanscrită udan....

• În română - Apa

Apa în natură

• Apa în natură

• în Poezii despre Natură

• Ştiţi, că apa are Stări de agregare, Circulă-n natură Cu temperatură

• Pe meridiane, Mări şi oceane Îşi ridică ceaţa  Apa, dimineaţa

• Orice vietate Sau diverse plante Au sursa comună Apa cristalină

• Apa în natură  Limpede şi pură  Este o licoare A tot creatoare.

Romanţa inimii

• Romanţa inimii

• Inimă - ciutură spartă - Cui mai duci apă la poartă, Daca nimeni nu mai trece Să-ţi soarbă din apa rece - Apă bună de descântec De la ochi până la pântec?...

• Inimă - ciutură goală - Cine te spoi cu smoală Şi te-ascunse în ogradă, Nimeni să nu te mai vadă, Ca să-ţi mai cerşească apă Când de sete gura-i crapă?

• Inimă - ciutura mea - Dă-mi să beau, dar altceva, C- apa rece ţi-au golit-o Toţi cei care ţi-au sorbit-o!... Dă-mi ce mi-ai păstrat doar mie Dă-mi un strop de apă vie!...

• poezie celebră de Ion Minulescu

Apa în secolul XXI

• Dacă istoria secolului XX a fost scrisă sub simbolul petrolului, atât dezvoltarea, cât şi războaiele purtând pecetea acestuia, secolul XXI începe să fie marcat din ce în ce mai mult de penuria de apă.

• Ovidiu Bordeuţ

• Apa este aurul sec. XXI

• Strigătul fermierilor în secolul XXI:

• „Noi vrem apă!”

Dovezile arheologice arată că omul şi-a stabilit aşezările sale, din cele mai vechi timpuri, în vecinătatea apelor.

• Dovezile arheologice arată că omul şi-a stabilit aşezările sale, din cele mai vechi timpuri, în vecinătatea apelor.

• Omul a folosit apa in diferite scopuri, încă din cele mai vechi timpuri. La început a folosit apa izvoarelor, pâraielor, râurilor; apoi pentru transport, mergând iniţial în sensul curenţilor, învăţând să călătorească şi împotriva curentului şi să plutească pe apa lacurilor, a mărilor şi a oceanelor.

• Apa i-a dat omului şi resurse de trai: alge, peşti, mamifere acvatice, săruri minerale.

• Importanţa apei devine şi mai mare în deşerturi, unde aceasta este foarte preţioasă până la ultima picătură.

• Spre regret însă, activitatea umană a dus la poluarea apelor naturale. Astfel o foarte importantă problemă este şi cea a protecţiei surselor de apa la nivelul întregii planete şi a folosirii lor raţionale.

Cantitatea şi repartiţia apei pe Terra

• Apa pe pământ:

• 1357,506 x1015 m3 - total

• 1364 x 1015 m3 – lichidă

• 36 x1015 m3 – solidă

• 0,013 x 1015 m3 – în stare gazoasă

• Apa în Europa:

• 1015 m3 - ape subterane

• 2580 x 109 m3 - ape de suprafaţă

• Scurgerea medie - 304 mm/an (3100x109 m3)

Circuitul global al apei în natură

• Bilanţ:

• atmosferă/continent:

• P = 90 mii km3 precipitaţii,

• I = 60 mii km3 ape evaporate din pământ

• Q = 30 mii km3 excedent de apă către ocean.

• atmosferă /ocean:

• E=400 mii km3 apă - ocean

• P = 370 mii km3 ape căzute in oceane - precipitatii

• D = 30 mii km3 excedent de apă către continent

• caracter re-înnoitor al apei

Consum global de apă. Mesaje cheie: Resursele sunt limitate, iar cererea este în creştere. Economiseşte apa. Economisind apa economisim energia. Miliardul de nevoiaşi ai lumii are urgentă nevoie de apă şi canalizare. Gestionarea mai eficace a apei cere politici publice coordonate şi coerente. Ariile cu insuficienţe de apă.

Apa dulce:

• O parte a circuitului apei esenţială pentru viaţa de pe Pământ este apa dulce existentă la nivelul solului.

• Apele de suprafaţa includ: cursuri de apă, iazuri, lacuri, lacuri artificiale şi mlaştini cu apă dulce. Apa de la suprafaţa solului determină într-adevăr existenţa vieţii.

• Apa dulce este relativ rară pe suprafaţa Pământului. Doar cca 3% din cantitatea totală de apă de pe Pământ este apă dulce, iar apa dulce din lacuri şi mlaştini însumează doar 0,29% din cantitatea totală de apă dulce a globului.

• 20% din cantitatea de apă dulce se află intr-un singur lac, Lacul Baikal din Asia.

Potrivit ONU, în prezent, lipsa de apă afectează mai mult de 40% din populaţia de pe pământ.

• Potrivit ONU, în prezent, lipsa de apă afectează mai mult de 40% din populaţia de pe pământ.

• Papa de la Roma prezice un război mondial din cauza apei potabile.

• "Cifrele publicate de ONU, nu ne pot lăsa indiferenţi. În fiecare zi, mii de copii mor din cauza unor boli asociate cu apa. Apa contaminată este consumată de milioane de oameni în fiecare zi. Trebuie să ne oprim şi să întoarcem situaţia spre valori pozitive. Din fericire, nu este imposibil, dar este o chestiune urgentă", - a spus Papa de la Roma.

• Pontiful a făcut apel la politicieni, oameni de ştiinţă, lideri de afaceri şi credincioşi să mobilizeze eforturile pentru a aduce oamenilor ideea necesităţii stringente de a proteja sursele de apă şi pentru a asigura accesul la apă curată la cât mai mulţi oameni.

California deja desalinizează apa din ocean

Consumul global de apă, km3/an

• Creşterea necesităţilor în apă

• pe cap de locuitor în ultimii

• 100 de ani arată că fiecărui

• om pe planetă îi revine cca

• 0,3 km3 din hidrosferă,

• iar apă dulce – 5-6 mii m3.

• Consumul global al apei

• începând cu anul 1900 până

• în 2000 demonstrează o

• creştere bruscă a lui în sec.

• XX şi continuă în XXI .

• Dar pierderile de apă…..…

O problemă a rezervelor de apă este provocată de climă în continuă schimbare

• La scara globală, clima este în continuă schimbare, deşi această schimbare nu se întâmplă aşa de repede. Au fost multe perioade calde, cum ar fi aceea în care au trăit dinozaurii, cu aproximativ 100 de milioane de ani în urmă, şi multe perioade reci, cum ar fi ultima eră glaciară de acum aproximativ 20 000 de ani. În timpul ultimei ere glaciare o mare parte din Emisfera Nordică era acoperită de gheaţă şi gheţari.

• Gheaţa permanentă acoperă 10-11% din suprafaţa Globului.

• Dacă toţi gheţarii s-ar topi astăzi, nivelul apei oceanelor s-ar ridica cu cca 70 m.

Schimbările climatice vor avea un impact major asupra vieţii fiecăruia dintre noi

• Schimbările climatice sunt cauza unor fenomene meteorologice extreme - furtuni, inundaţii, seceta şi valuri de căldură.

• In prezent 1,2 mld de oameni din toată lumea nu au acces la apa potabilă. Dacă temperaturile la nivel global vor continua să crească, este posibil ca alte 2,4 pana la 3,1 mld vor suferi din cauza surselor limitate de apă.

• Dacă temperaturile cresc cu 2,5ºC, 50 de milioane de oameni se pot confrunta cu riscul foametei.

http://mashable.com/2017/03/19/february-2017-second-warmest-on-record.amp

• În luna februarie

• 2017, temperatura

• medie globală a

• fost de 1,76 grade

• Celsius, peste

• media secolului

• XX de 53,9 grade,

• Centrul Naţional

• de Informare

• privind Mediul, NOAA,

• a declarat la

• sfârşitul

• săptămânii trecute.

Pericolul cel mare. Energia acumulată şi eliminată:

• 1 g de apă la evaporare absoarbe 4,2 J;

• 1 g vapori duce cu sine

• 2 258,5 J (537 cal) energie;

• Vaporii pe pământ în mediu pe min cedează

• 220 000 mln J energie (lucrul a 40 mln centrale a câte 1 mln kWt);

• De pe suprafaţa oceanelor anual se evaporă

• 520 000 m3 apă;

• se elimină 4 200 000 x 520 000 =

• 2 184 000 000 000 J energie.

Ca rezultat avem????

• Ca rezultat avem????

• Uraganul Katrina a nimicit in 2005 oraşul

• american New Orleans, ucigând

• 1.600 de oameni

Directiva cadru a apei 2000/60/EC

• Parlamentul European şi Consiliul UE consideră că " Apa nu este un produs comercial, ci este un patrimoniu care trebuie protejat, tratat şi apărat ca atare".

• Unul din Obiective: O “stare bună” a

• mediilor acvatice.

• Condiţia unei “stări bune” este participarea efectivă a tuturor la soluţionarea problemelor.

Poluarea apelor – o altă problemă a secolului! Este necesară prevenirea poluării!

Formula apei şi forma cristalelor (Fulgi de zăpadă de Wilson Bentley, 1902) :

• Apa de munte apa din surse poluate

Directiva 96/61/CE a Consiliului din 24 septembrie 1996

• (1) Directiva 96/61/CE a Consiliului din 24 septembrie 1996 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării (3) a fost actualizată de mai multe ori şi în mod substanţial (4).

• (2) Obiectivele şi principiile politicii de mediu ale Comunităţii, enunţate la articolul 174 din tratat, se referă în special la prevenirea, reducerea şi, pe cât posibil, eliminarea poluării prin favorizarea intervenţiilor la sursă şi prin asigurarea unei gestionări prudente a resurselor naturale, în conformitate cu principiul "poluatorul plăteşte" şi cu principiul prevenirii poluării.

PRINCIPIILE POLITICII DE MEDIU:

• Poluatorul plăteşte

• Costul prevenirii si eliminării accidentului ecologic trebuie in principiu sa cada in obligaţia poluatorului

• Dezvoltarea susţinuta / durabila

• Dezvoltarea trebuie sa asigure nevoile de creştere ale prezentului, fără a compromite şansa generaţiilor viitoare de a-si satisface propriile lor nevoi

• Nivel ridicat al protecţiei

• Propunerea trebuie sa aibă la baza un nivel înalt de protecţie al securităţii sanatatii si a mediului

• Principiul prevenirii

• Încurajaţi prevenirea pentru a evita apariţia problemei.

• Proximitatea

• Înlăturaţi deficienta la momentul si la locul apariţiei, decât după producerea acesteia.

• Integrarea

• Cerinţele protejării mediului trebuie sa fie componenta celorlalte politici Comunitare.

• Derogarea

• Propunerea trebuie sa ia in calcul condiţiile de mediu in diversele regiuni ale Comunităţii + dezvoltarea economica si sociala + dezvoltarea echilibrata a regiunilor ei

• Sa se ia in calcul datele tehnice si ştiinţifice

• Sa se evalueze costul si beneficiul

Subvenţionarea

• Subvenţionarea

• In domeniile care nu ţin de competenta ei exclusiva, Comunitatea va acţiona/interveni doar daca obiectivele in cauza nu pot fi atinse in totalitate.

• Principiu internaţionalizării

• Promovarea masurilor la nivel internaţional pentru a se corela cu problemele regionale sau globale de mediu

• Proporţionalitatea

• Orice acţiune a Comunităţii nu trebuie sa se îndepărteze de ceea ce trebuie realizat conform Tratatului (UE).

• Precauţiunea

• Trebuie sa se intervină dacă este vreo suspiciune ca o acţiunea poate cauza rău mediului si nu sa se aştepte până când confirmarea ştiinţifică este clară.

• Securitatea

• Permite adoptarea provizorie a unor standarde locale mai stricte decât cele adoptate de UE in baza anunţării, notificării şi aprobării Comisiei

• Inversarea obligaţiei de probare

• Pretinsul poluator va fi responsabil pentru probarea ca nu a făcut nici un rău.

• Înlocuirea

• Cere înlocuirea substanţelor/produselor dăunătoare cu altele cu nivel mai redus de toxicitate

Directiva 2006/118/CE privind protecţia apelor subterane împotriva poluării şi a deteriorării

• Un accent important trebuie pus în primul rând pe prevenirea poluării.

• In al doilea rând, din moment ce sistemele de ape de suprafaţă primesc apele subterane, care le alimentează, calitatea apelor subterane se va reflecta în final în calitatea apelor de suprafaţă şi invers.

Unul dintre poluanţii de bază sunt compuşii azotului Directiva UE privind nitraţii

• Nitratul în apă este un contaminant, îndeosebi în cea de băut (în primul rând din fântâni şi apele subterane), din cauza efectelor sale nocive biologice.

• Astfel devine deosebit de importantă problema reducerii conţinutului NO3- şi elaborarea măsurilor de prevenire a scurgerii nitraţilor din sol în apele naturale.

• Din acest motiv a fost elaborat un document ce vizează protejarea calităţii apei în Europa prin prevenirea poluării apelor subterane şi a celor de suprafaţă cu nitraţi - Directiva privind nitraţii (91/676/EEC, 1991).

• Directiva solicită statelor membre să monitorizeze concentraţiile de nitraţi în apele de suprafaţă şi subterane.

• Directiva se dovedeşte eficientă: între 2004 şi 2007, concentraţiile de nitraţi din apele de suprafaţă au rămas constante sau au scăzut în 70 % din locaţiile monitorizate. În cazul a 66 % din punctele de monitorizare a apelor subterane, calitatea este constantă sau în curs de îmbunătăţire.

Directiva UE privind nitraţii

• Au fost elaborate programe de acţiune: acestea sunt în număr de peste 300 pe teritoriul UE.

• Sursele de poluare: digestiile animaliere, apele uzate neepurate, deşeurile menajere şi industriale depozitate neadecvat şi îngrăşămintele cu azot utilizate în exces.

• Agricultura rămâne o sursă majoră a problemelor legate de apă, iar fermierii trebuie să adopte în continuare practici mai durabile.

Poluarea apei:

• poluarea biologică – bacteriologică, virusologică si parazitologică.

• poluarea fizică - cu precădere cu substanţe radioactive, termică, elemente insolubile plutitoare sau sedimentabile, sonoră.

• poluarea chimică - spectru larg de elemente poluante, şi consecinţe deosebit de grave.

Căile de pătrundere a poluanţilor în apele subterane

Dinamica conţinutului NO3- în apa freatică din Danemarca

Sursele periculoase pentru mediu şi sănătate

Poluarea menajeră

• Poluarea menajeră este dependentă de numărul populaţiei;

• Cantitatea de poluanţi ai reziduurilor lichide menajere este deosebit de mare - 10 L de nămol/ locuitor / zi sau 50 de kg materii solide uscate / locuitor / an.

• Cel mai frecvent se întâlnesc acizi graşi, săpun, esteri, detergenţi, zaharuri, amine şi amide.

• Constituenţii neorganici sunt sărurile de sodiu, potasiu, calciu, magneziu, amoniu, cloruri, nitraţi, bicarbonaţi, sulfaţi şi fosfaţi.

• Poluarea menajeră contribuie esenţial la fenomenul de poluare şi eutrofizare a apelor de suprafaţă.

Poluarea industrială

• Este mult mai dificil de stabilit cantitatea poluanţilor.

• Ei sunt reprezentaţi de materii prime, produşi intermediari, finiţi, co-produşi sau sub-produşi - de ordinul a mii de substanţe.

• Mai des se întâlnesc detergenţi, solvenţi, cianuri, metale grele, acizi minerali si organici, substanţe azotate, grăsimi, săruri, coloranţi, pigmenţi, fenoli, agenţi de spălare, sulfuri, amoniac, etc

Poluarea agro-zootehnică

• Poluarea agro-zootehnică provine din reziduurile animale, produşi de eroziune ai solului, îngrăşăminte naturale sau sintetice, săruri anorganice, substanţe minerale rezultate prin irigare, erbicide si pesticide, biostimulatori, antibiotice, etc.

• Nivelul poluant al reziduurilor animaliere îl depăşeşte pe cel al reziduurilor umane de 5 ori pentru consumul de oxigen; 7 ori pentru azotul total şi 10 ori - materiile solide totale.

Consecinţele poluării chimice:

• Un prim efect al poluării chimice este reprezentat de potenţialul toxic al acestor substanţe ca intoxicaţie acută;

• Manifestare a efectelor potenţiale date de acumulări după o perioada mai lunga de timp;

• Un alt efect - modificarea caracterelor organoleptice ale apei.

• Efectul cel mai frecvent constă în influenţa diverselor substanţe poluante asupra proceselor biologice, numit efect ecologic.

Apa în Republica Moldova

Legislaţia RM în domeniul apelor:

• LEGEA  cu privire la apa potabilă Nr. 272 din  10.02.1999. Publicat: 22.04.1999 în MO Nr. 39-41     art Nr : 167. Intrarea în vigoare: 07.12.2000.

• LEGEA apelor Nr. 272  din  23.12.2011. Publicat: 26.04.2012 în MO Nr. 81, art Nr.: 264     Data intrării in vigoare : 26.10.2013 cu modificările ulterioare.

• HG nr. 950 din 25.11.2013 pentru aprobarea Regulamentului privind cerinţele de colectare, epurare şi deversare a apelor uzate în sistemul de canalizare şi/sau în corpuri de apă pentru localităţile urbane şi rurale.

• HG nr. 949 din 25.11.2013 pentru aprobarea Regulamentului privind zonele de protecţie sanitară a prizelor de apă.

• HG nr. 932 din 20.11.2013 pentru aprobarea Regulamentului privind monitorizarea şi evidenţa sistematică a stării apelor de suprafaţă şi a apelor subterane.

• HG nr. 931 din 20.11.2013 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la cerinţele de calitate a apelor subterane.

• HG nr. 890 din 12.11.2013 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la cerinţele de calitate a mediului pentru apele de suprafaţă.

• HG nr. 887 din 11.11.2013 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la gestionarea riscurilor de inundaţii.

• HG nr. 881 din 07.11.2013 pentru aprobarea Metodologiei privind identificarea, delimitarea şi clasificarea corpurilor de apă.

• HG nr. 802 din 09.10.2013 pentru aprobarea Regulamentului privind condiţiile de deversare a apelor uzate în corpurile de apă.

• HG nr. 352 din 12.07.2013 privind aprobarea proiectului legii serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare.

Apa în Republica Moldova

• Resursele de apă ale republicii includ 1,31 km3 ape de suprafaţă ce se formează pe teritoriul ţării, 1,1 km3 ape subterane şi cota parte de apă, ce îi revine republicii din râurile transfrontiere Nistru (4,2 km3 ) şi Prut (0,7 km3) cea ce constituie 7.21 km3 apă pe an.

• Unui locuitor din republică îi revine cca 0,33 mii m3 pe an din resursele locale şi 1,7 mii m3 pe an, inclusiv şi din volumul cotei parte de apă a râurilor transfrontiere. La un 1 km2 de teritoriu revin 38,9 mii m3 din apa locală şi 211,0 mii m3, din apa transfrontieră

Apa în Republica Moldova

• În Republica Moldova cca 40% din populaţie (rurală) se alimentează cu apă din straturile subterane cu presiune hidrostatică (6 200 sonde) şi din primul strat acvatic (fără presiune) (cca 250 mii fântâni şi izvoare), ceea ce asigură 1811 mii m3/zi rezerve confirmate şi 444 mii m3/zi - rezerve cercetate, neconfirmate - cca 54 mii m3/zi şi resurse de perspectivă - cca 864 mii m3/zi.

• O valoare deosebită pentru republică o au apele din straturile acvifere freatic şi de adâncime. Din cantitatea totală de ape subterane administrate pe teritoriul republicii doar 50% pot fi utilizate în scopuri potabile fără tratare prealabilă.

Caracteristicile de bază ale principalelor lacuri din republică

• Pe r. Prut: Beleu - 6,26 km2, Dracele - 2,65 km2 , Rotunda -2,08 km2, Fontan - 1,16 km2;

• Pe fl. Nistru: Bâc - 3,72 km2, Roş - 1,6 km2, Nistru Vechi - 1,86 km2.

• Cele mai mari lacuri de acumulare: Costeşti-Stânca, r. Prut -735 mln.m3 şi Dubăsari, fl. Nistru - 277,4 mln.m3.

Aprovizionarea populaţiei în RM cu apă potabilă

Asigurarea, mii m3/an/locuitor

Consum menajer, foarte important fiind reutilizarea apei:

Calitatea apei. Râurile mari:

Poluarea r. Bâc – afluent al Nistrului Concentraţia NH4+ , a. 2001-2006

Indici sanitaro-microbiologici Ponderea probelor, %

Autopurificarea apei :

• Poluarea apei poate suferi o reducere substanţială faţă de valoarea sa iniţială, datorită capacităţii sale de autopurificare.

• S-a demonstrat ca, daca ritmul de descărcare al poluanţilor industriali s-ar fi păstrat constant şi după anii ‘90, mediul marin ar fi intrat in colaps, iar Marea Neagră ar fi devenit o mare moartă (adică cu biodiversitate aproape de 0).

• Autopurificarea apei râurilor mari din RM este de la bună la satisfăcătoare, iar a râurilor mici – de la satisfăcătoare la practic lipsă.

Nitraţii în apele subterane din Republica Moldova

• Conform informaţiei prezentate de Centrul Naţional de Sănătate Publică cea mai nefavorabilă situaţie privind calitatea apei din sursele subterane, folosite în scopuri potabile, s-a creat în raioanele Călăraşi, Glodeni, Străşeni, Ceadâr-Lunga, unde 100 % din probe nu corespund standardului la parametrii hidrochimici, iar în UTA Găgăuzia, mun. Bălţi, raioanele Anenii Noi, Basarabeasca, Leova, Orhei, Sângerei, Taraclia, Telenesti, Ungheni - 70-97% din probele de apă.

Conţinutul de nitraţi în fântânile din satele RM, a. 1999-2000

«Cercetări ştiinţifice şi de management al calităţii apelor» - Program de Stat, 2010-2012

«Cercetări ştiinţifice şi de management al calităţii apelor» - Program de Stat, 2010-2012

Statistica matematică constată similarităţi între concentraţiile nitraţilor în apa izvoarelor cu duritatea şi mineralizarea.

• [NO3-] - până la CMA [NO3-] - mai mare de CMA

Izvoare:

Este deplorabilă starea ecologică a MNH din s. Cotova, r-nul Drochia.

Astfel cauzele poluării sunt multiple:

• Lipsa sistemelor de colectare şi de epurare a apelor reziduale;

• Activitatea agricolă, utilizarea incorectă a îngrăşămintelor;

• Depozitarea neregulamentară a deşeurilor (gunoi de grajd, menajere, industriale, etc.);

• Platforme industriale ce pot duce la poluare;

Constituţia şi Legea privind Protecţia Mediului în RM prevăd:

• II.  Prioritatea scopurilor şi acţiunilor de protecţie a mediului în cadrul realizării intereselor de ordin economic şi social-uman ale populaţiei pentru prezent şi viitor:

• toate activităţile statale trebuie să fie aduse în conformitate cu necesităţile de protecţie a mediului, renunţând la activităţile poluatorii sau cauzatoare de daune mediului.

• IV.  Prevenirea pericolului unei eventuale poluări sau daune de mediu:

• instituirea unei obligaţii generale de a efectua o evaluare a eventualei daune în cazul când activitatea preconizată presupune folosirea resurselor naturale sau a altor factori de mediu.

• V.  Interzicerea poluării:

• instituie dreptul impunerii unor interdicţii categorice asupra activităţilor poluante; activitatea preconizată, care presupune o poluare a mediului, va  fi  acceptată  numai  la  prezentarea avizului pozitiv al expertizei ecologice, în caz contrar, aceasta este ,,sortită” interzicerii (art. 3 Legea protecţia mediului).

Art. VI. Principiul Poluatorul plăteşte:

• Art. VI. Principiul Poluatorul plăteşte:

• instituie obligaţia statului de a supune răspunderii poluarea; obligaţia poluatorului de a recupera paguba cauzată, indiferent de faptul doreşte acest lucru proprietarul de resurse sau nu, dar penalitatea este mică şi nu asigură protecţia mediului.

• Art. VII. Colaborarea pe plan ştiinţific, legislativ şi de altă natură cu statele vecine şi organizaţiile internaţionale în vederea soluţionării cât mai eficiente a problemei protecţiei mediului:

• aducerea în concordanţă a actelor legislative ale RM  cu documentele  internaţionale  şi normele statelor vecine, schimbul de experienţă, atât pe plan ştiinţific, cât şi practic etc., dar adesea ele se încalcă.

Sistemul organizaţional naţional de protecţie a mediului.

• Conform legislaţiei de mediu a RM, sistemul organizaţional naţional este format din:

• autorităţile publice locale;

• persoanele juridice, altele decât autorităţile publice;

• Autorităţile publice – organe publice, care prin competenţă directă sau indirectă exercită atribuţii de administrare în domeniul protecţiei mediului.

• persoanele fizice.

• Astfel, noi toţi suntem responsabili de starea mediului în localitatea unde locuim şi activăm!

Legea apelor nr. 272 din  23.12.2011, intrată in vigoare: 26.10.2013

• PROTECŢIA APELOR

•     Articolul 34. Interzicerea poluării apelor     (1) Deversarea, introducerea de poluanţi într-un corp de apă de suprafaţă, într-un corp de apă subterană, în terenurile fondului de apă sau în terenurile din care este posibilă scurgerea într-un corp de apă de suprafaţă sau într-un corp de apă subterană sunt interzise, cu excepţia cazurilor în care se efectuează în  conformitate cu condiţiile de deversare a apei uzate prevăzute în autorizaţia de mediu pentru folosinţa specială a apei.     (2) Substanţele specifice care se introduc în apele de suprafaţă în scopuri de pescuit sau de acvacultură, dar care nu produc impact negativ asupra calităţii apelor receptoare şi pentru care nu este necesară obţinerea condiţiilor de deversare a apei uzate, se stabilesc într-un regulament aprobat de Guvern.     (3) Zonele de protecţie sanitară a prizelor de apă din apele de suprafaţă şi din apele subterane se stabilesc conform unui regulament aprobat  de Guvern.

Cerinţele de epurare a apelor uzate în localităţile rurale şi urbane

•  Articolul 40. Cerinţele de colectare, depozitare, de epurare şi deversare a apelor uzate casnice în localităţile rurale, inclusiv cerinţele de exploatare a sistemelor de colectare locale, a staţiilor şi a proceselor de epurare alternative, a tehnologiilor şi a proceselor adecvate, se stabilesc într-un regulament aprobat de Guvern.

• Deja sunt stabilite în: Regulamentul privind cerinţele de colectare, epurare şi deversare a apelor uzate în sistemul de canalizare şi/sau în corpuri de apă pentru localităţile urbane şi rurale (HG Nr. 950 din  25.11.2013, MO Nr. 284-289 din 06.12.2013, art. Nr.: 1061)

Regulamentul prevede că Beneficiarii de folosinţă a apei sunt obligaţi (noi toţi):

• a) să folosească raţional resursele de apă, să consume economicos apă şi să efectueze măsuri de remediere şi îmbunătăţire a calităţii apei;

• b) să nu admită deversarea în obiectivele acvatice a apelor reziduale cu un conţinut de impurităţi peste limita admisibilă;

• c) să prevină poluarea, impurificarea şi epuizarea obiectivelor acvatice;

• d) să nu admită încălcarea drepturilor, acordate altor beneficiari de folosinţă apei, precum şi prejudicierea obiectivelor economice şi naturale (terenurilor, pădurilor, faunei, zăcămintelor, etc.);

• e) să asigure epurarea normativă a apelor reziduale;

• f) să menţină în stare de funcţionare instalaţiile de epurare, alte instalaţii pentru gospodărirea apelor şi dispozitive tehnice, care afectează starea apelor, să amelioreze parametrii lor de exploatare, să ţină în modul stabilit evidenţa cantităţii şi calităţii apelor.

Tehnologiile de tratare a apelor uzate menajere acceptate pentru utilizare în republică:

Tehnologiile de tratare a apelor uzate industriale acceptate pentru utilizare în republică:

Pădurile ca un factor important pentru consolidarea resurselor de apă.

• Probleme ce ţin de rolul pădurii ca un factor important pentru consolidarea resurselor de apă au fost discutate la seminarul “Gestionarea durabilă a pădurilor, precum şi impactul asupra resurselor de apă - Coordonarea politicilor asupra pădurilor şi apă” din 12-14 mai 2009, Antalya (Turcia).

• Seminarul a abordat problemele: Pădurile şi apa: înţelegere şi impuls internaţionale; Pădurile şi resursele de apă la nivel regional; Baze de date; Pădurile şi apa în Republica Cehă; Implementarea Directivei Cadru a UE privind resursele de apă şi sectorul forestier în Suedia; Pădurea protectoare a apei în Rusia etc.

Interacţiunea între pădure şi resursele de apă

• Горстко A. Б., Гайтер П. A. Проблемы экологического

• мониторинга и моделирования экосистем.

• Ленинград: изд. Гидрометеоиздат, том XIII, 1991, с. 227-240.

• Deosebit de semnificativă este influenţa

• tăierilor de păduri asupra regimului hidrologic

• în bazinele râurilor mici. Dar un regim stabil

• al reţelei apelor curgătoare mici creează

• debitul stabil al râurilor mari.

• Consumul de apă al pădurilor atinge

• valoarea maximă doar la vârsta de 30-40 ani

Măsuri de adaptare pentru păduri:

• O nouă zonare a resurselor forestiere, prin extinderea ariilor de studiu pentru principalele specii forestiere, la toate zonele geografice, în vederea estimării impactului, eficienţei măsurilor de adaptare şi selectării speciilor adaptate la schimbarea climei;

• Creşterea biomasei pădurilor prin procedee de managemenet forestier;

• Împădurirea zonelor joase improprii agriculturii;

• Crearea de perdele de protecţie în zonele aride de câmpie

• Extinderea ariilor împădurite cu specii rezistente la secetă

• Dezvoltarea unui sistem naţional de monitorizare a stării pădurilor

• Întocmirea şi implementarea unui program naţional de reciclare a hârtiei

Studii privind impactul variabilităţii şi schimbărilor climatice asupra ecosistemelor forestiere folosind scenarii climatice cu grad înalt de realizare, obţinute cu modele de circulaţie generală de ultimă generaţie.

• Studii privind impactul variabilităţii şi schimbărilor climatice asupra ecosistemelor forestiere folosind scenarii climatice cu grad înalt de realizare, obţinute cu modele de circulaţie generală de ultimă generaţie.

• Implimetarea de noi modele pentru descrierea şi simularea proceselor specifice dezvoltării speciilor forestiere .

• Introducerea de cursuri specializate la facultăţile de profil:

• - Introducere de cunoştinţe generale din domeniu, în învăţământul preuniversitar.

• - Informarea publicului prin pliante, emisiuni radio-tv, conferinţe de prezentare a PASC, difuzare pe site.

• - Crearea, în instituţiile implicate, de unităţi specializate pentru problematica schimbărilor climatice specifică silviculturii

Problemele existente:

• 1. Repartizarea neuniformă, inclusiv şi în RM;

• 2. Pierderi mari de apă.

• 3. Fenomene meteo extreme, topirea gheţarilor.

• 4. Poluarea apelor de suprafaţă şi subterane.

• 5. Sunt Directive, normative internaţionale şi legislaţie naţională de consum şi protecţie a apelor, dar nu se respectă.

• 6. Lasă de dorit atitudinea populaţiei faţă de protecţia mediului în general…………..

SOLUŢII STRATEGICE:

• Protecţia apelor, în sens larg, se realizează sub trei forme principale:

• Protecţie cantitativă, realizată prin folosirea raţională şi protecţia apelor împotriva epuizării, reciclarea apelor uzate;

• Protecţie calitativă, realizată în forma prevenirii şi combaterii poluării;

• Protecţie sanitară, orientată împotriva contaminării sau impurificării apelor.

• Protecţia calitativă a apelor se realizează prin interzicerea poluării în orice mod.

MANAGEMENTUL APELOR. Acad. Gheorghe DUCA,Diana PORUBIN. Akademos, nr. 1(12), februarie 2009

• Recomandări şi posibile soluţii:

• A pregăti specialişti în diverse domenii conexe studierii şi utilizării resurselor acvatice.

• A perfecţiona şi armoniza baza legislativ-normativă pentru managementul integrat al resurselor acvatice în condiţiile Republicii Moldova.

• A realiza un monitoring complex al stării resurselor acvatice care va include:

• A adapta tehnologiile existente şi a elabora tehnologii noi pentru tratarea apelor naturale şi epurarea apelor uzate în scopul utilizării economicoase a resurselor energetice şi acvatice.

• A actualiza bazele ştiinţifico-metodologice de irigare modernă, inclusiv prin reutilizarea apelor tratate.

Soluţii naţionale:

• de minimizat impactul antropic pentru a spori capacitatea de autoepurare a apelor de suprafaţă prin prevenirea poluării;

• evidenţierea şi evaluarea factorilor ce duc la modificarea componenţei apelor naturale;

• evaluarea procedeelor de stopare a degradării calităţii apelor de suprafaţă şi freatice (de exemplu, împădurirea, etc).

• Implementarea tehnologiilor eficiente de epurare a apelor reziduale şi de gestionare corect ecologic a deşeurilor.

• Readucerea râurilor la albia cu structura ei naturală, crearea zonelor de protecţie.

• Conlucrarea cu statele vecine în rezolvarea problemelor de mediu.

• Colaborarea cu instituţiile internaţionale în obţinerea finanţării la îmbunătăţirea calităţii factorilor de mediu.

•  

Gospodărirea durabila cantitativa şi calitativa a apelor:

• Gospodărirea durabila cantitativa şi calitativa a apelor, managementul catastrofelor naturale generate de prezenţa în exces sau de lipsa apei, conservarea biodiversităţii mediului acvatic se realizează prin planuri directoare realizate la nivelul bazinelor hidrografice.

• Potrivit Legii apelor se elaborează scheme directoare pe bazine sau grupe de bazine hidrografice pentru stabilirea direcţiilor de dezvoltare a bazinului hidrografic în vederea gospodăririi durabile, unitare, echilibrate şi complexe a resurselor de apa, a ecosistemelor acvatice, precum şi pentru protejarea zonelor umede.

• Schemele directoare fixează în general obiectivele de calitate şi cantitate a apelor, urmărind sa se asigure:     ● o stare bună a apelor de suprafaţă sau, pentru corpurile de apă artificiale ori puternic modificate, un bun potenţial ecologic şi o stare chimică bună a apelor de suprafaţă;     ● o stare chimică bună şi un echilibru între cantitatea prelevată şi reîncărcarea apelor pentru toate resursele de apă subterană;     ● realizarea obiectivelor special definite pentru zonele protejate, cu scopul de a reduce tratamentul necesar pentru producţia de apă destinată consumului uman.

Unele măsuri pentru sistemele de apă şi canalizare:

• crearea de surse alternative sigure pentru cazuri extreme (în straturile de profunzime 150-300 m);

• reducerea pierderilor în reţele de distribuţie (de la 50% în prezent la 20% în 2025);

• atragerea utilizatorilor în eforturile de economisire a apei, prin sisteme educaţionale;

• utilizarea tehnologiilor performante pentru potabilizare şi epurare a apelor uzate;

• elaborarea planurilor de management de risc (consumatori, operatori, autorităţi);

• introducerea unor mecanisme economice stimulative pentru economisirea apei.

Antoine de Saint–Exupéry

• “Apă, tu nu ai nici gust, nici miros şi nici culoare. Pe tine nu te poate nimeni descrie, Cu tine se poate de savurat plăcerea, Neştiind ce reprezinţi tu! Nu se poate de spus, că eşti necesară pentru viaţă : Tu ieşti viaţa adevărată. Tu eşti cea mai mare comoară pe lume".

Totul este bine când se termină cu bine! Să ne îndreptăm greşelile!