Interviu cu antrenorul Ion Glodeanu, maestru internaţional

Interviu cu antrenorul Ion Glodeanu, maestru internaţional
Care au fost aşteptările tale privitoare la Europenele de 8 ani de la Batumi, unde ai participat împreună cu elevul tău Radu Fluerariu ?

Nu aveam aşteptări fiindcă… nu aveam informaţii, dar speram la un loc în primii 10. Radu a început turneul greu, nejucând nimic de la finala naţională de juniori, întrucât nu am găsit ceva convenabil într-un timp scurt.

Parcursul strategic al concursului mi-a amintit de un episod din activitatea mea de antrenor când eram la Mangalia şi Adrian Muşat, la o grupă de 10-12 ani, se bătea pentru calificarea în finală, trebuindu-i +4 pe care l-a realizat în ultima rundă, într-o grupă cu Istrăţescu, Schwarzman, Nisipeanu ş.a. Taică-su se agita în jurul meu, dar eu l-am temperat. Tot aşa am făcut şi acum cu Radu : la un moment dat puteam să caut o chestie la limita corectitudinii şi să risc o şmecherie de doi bani. L-am lăsat însă pe Radu să joace tot deschiderile pe care le ştie (ce dacă l-au studiat alţii !?). A avut un joc sobru, realizând câteva remize… şi-a copiat antrenorul !
Cum evaluezi nivelul competiţiei ?

N-am mai avut contact cu un astfel de concurs din anii ‘90, când s-a ţinut la Mamaia. N-aş putea spune dacă pe ansamblu nivelul a fost mai ridicat decât la Voineasa, dar în mod cert la primele mese da; mă refer la cei doi jucători azeri şi la marea speranţă gruzină de 7 ani, Oboladze, care a terminat pe 4, dar în partida directă a fost net depăşit de Radu.

Impresii de la Batumi ?

E prima oară când m-am dus şi sper să fie ultima !

Speranţe deşarte… la anul se vor organiza acolo toate Europenele individuale de juniori, inclusiv rapidul şi blitzul !

Până la urmă condiţiile de cazare de la Batumi sunt cam ca la majoritatea turneelor de copii din România. Masa a fost mai dificilă, dar treptat au mai renunţat la specificul local… Nu m-am simţit bine din cauza izolării, oraşul fiind departe. În principiu noi europenii eram în minoritate, dar ne-am înţeles bine cu alte delegaţii, mai ales cu Turcia care a luat locurile 1 şi 2 la fete…Radu umbla numai înconjurat de turcoaice !

Renaşterea şahului buftean ţi se datorează, la mulţi ani după ce Constantin Lupulescu pusese oraşul filmului pe harta şahistă !

Când am venit la Buftea nu aveam elevi, după afiliere au apărut. Când au făcut ochi Radu Fluerariu şi Ştefan Tomici, a trebuit să-i duc la concursuri. Obligatoriu trebuie să jucăm foarte mult ! De exemplu, înainte de Batumi, turcii, azerii, georgienii au mai făcut nişte turnee între ei. Turcia a venit cu vreo 15 copii, 5 antrenori, proiector, laptop, majoritatea devizului fiind suportat de federaţie. Am impresia că politica sportului din România, în condiţiile în care decontarea participării unui copil se face doar condiţionat de rezultat, pare puţin anormală. Dar în vreme de criză e o realizare că se poate întâmpla şi acest lucru.

Care sunt perspectivele lui Ştefan Tomici ?

Ştefan are potenţial mare, a început să treacă şi de problemele legate de modul cum suportă înfrângerile. E foarte isteţ, îl văd cum gândeşte matematic, de altfel e protagonist la concursurile de gen.

Sper să găsim la club fondurile necesare pentru C.M. Antalya. Tomici nu are deloc experienţă internaţională şi aş fi vrut să putem merge la Campionatul U.E. de la Mureck. Dacă nu, o să ne mulţumim cu Memorialul Sadoveanu…
Atât Radu Fluerariu, cât şi Ştefan Tomici, sunt campioni naţionali la dezlegări. E vreo legătură între acest aspect şi preocupările tale problemistice din juneţe ?

Nu !... Încă de la prima carte de şah pe care am pus mâna („Cele 300 partide ale lui Alehin”), am decis să pun mare accent pe capacitatea de calcul. De aici un însemnat număr de exerciţii de calcul pe care îl dau elevilor mei (…dar nu-i las să mute piesele !). Esenţial e ca la aceste exerciţii să fie asistaţi ! La antrenamente mă interesează dezvoltarea capacităţii de sinteză, iar atât Radu, cât şi Ştefan au inteligenţa necesară. Dacă vom continua pe aceeaşi linie, eu îi văd ca având rezultate bune pe plan mondial, dar greul de abia acum începe. Oricum, mi-ar plăcea ca atunci când vor fi seniori, Artur Jusupow să nu mai remarce deficienţele de calcul pe care le-a semnalat la cantonamentul de lot pe care l-a ţinut anul trecut !

Cât despre problemistică, resimt o anumită nostalgie, dar după încercările mele timpurii, o perioadă nici n-am mai jucat şah (cls.XI, XII). Nici acum nu consider şahul o chestiune fundamentală pentru existenţa mea !...
Ce alţi elevi ai tăi ţii să remarci ?

E foarte talentat Tudor Enescu; cu el fac un fel de şah de cultură generală. De asemenea, o reală promisiune este Cezar Zlatea (care se pregăteşte şi cu Radu Chirilă). Dintre elevii mei (nu prea mulţi) mai amintesc pe Codruţ Cristian, care e un temperament mai aşezat.

Mulţumesc pentru interviu şi felicitări pentru locul 5 de la Batumi. Ţi-am ţinut pumnii !

Mă bucur dacă rezultatul a fost la înălţime, mi-ar fi plăcut şi mai mult dacă ar fi existat şi partide transmise live pe internet, cum promiseseră organizatorii !

A consemnat Dinu-Ioan Nicula

Eforie Nord, 23 iunie 2009

„Pour la bonne bouche” prezentăm un studiu pe care Ion Glodeanu l-a compus în 1972 (la 19 ani !) şi care a fost distins cu o Menţiune la concursul organizat de revista Buletin Problemistic:

1.b7 [1.Cc7? Nh2] 1...Nh2 2.f4 [2.b8D+? N:b8 3.Cc7 N:c7 4.f4 Nd6] 2...N:f4 3.b8D/T/N(+) N:b8 4.Cc7 Na7 [4...Ra3 5.Cb5+] 5.Cb5 [5.Ce6? Ne3 6.Cc5+ Ra3] 5...Ne3 6.Cc3 Nd4 ½–½

albul mută şi obţine remiză