Introducere scurte consideraţii privind situaţia instanţei în anul 2014 Tribunalul Ilfov
Yüklə 1,62 Mb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- III.2 Răspunderea penală a judecătorilor şi personalului auxiliar
- Capitolul IV ROLUL INSTANŢEI ÎN DEZVOLTAREA SPAŢIULUI EUROPENEAN ŞI COOPERARE
- controlul la frontiere, la azil şi la imigraţie
- IV.1 - COOP ERAREA JUDICIARĂ ÎN MATERIE CIVILĂ
- IV.2 COOPERARE JUDICIARĂ INTERNAŢIONALĂ ÎN MATERIE PENALĂ
- CAPITOLUL V RAPORTURILE DINTRE INSTANŢĂ ŞI CELELALTE INSTITUŢII ŞI ORGANISME, PRECUM ŞI CU SOCIETATEA CIVILĂ
CAPITOLUL III RĂSPUNDEREA JUDECĂTORILOR ŞI PERSONALULUI AUXILIAR III.1. Răspunderea disciplinară a judecătorilor şi personalului auxiliar Nici în rândurile judecătorilor şi nici în rândurile personalului auxiliar de la Tribunalul Ilfov nu au existat în cursul anului 2014 cazuri de aplicare a unor sancţiuni disciplinare. În principiu, un management participativ ar trebui să aibă ca rezultat necesitatea minimă de a sancţiona. În măsura în care deciziile de management se iau cu o largă consultare - atunci când este cazul, desigur - şi sunt, deci, asumate la nivel individual de toţi destinatarii - şi eficienţa activităţii va creşte. Un aspect important în conducerea eficientă îl reprezintă comunicarea. Sub acest aspect, instanţele din judeţul Ilfov sunt favorizate de numărul relativ redus al personalului, ceea ce permite reducerea comunicării formale şi încurajează receptarea corectă a mesajelor, contribuind şi la consolidarea unei culturi organizaţionale adecvate. În ceea ce priveşte Judecătoria Buftea, precizăm că nici la nivelul acestei instanţe nu s-au aplicat sancţiuni disciplinare magistraţilor sau personalului auxiliar al instanţei. Toate sesizările efectuate de justiţiabili cu privire la activitatea desfăşurata de judecătorii din cadrul Judecătoriei Buftea au fost respinse ca neîntemeiate şi calificate ca atare de inspecţia judiciară din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, care a concluzionat că nu se prefigurează nicio situaţie de încălcare a dispoziţiilor legale sau a deontologiei profesionale. În ce priveşte Judecatoria Cornetu nu au fost aplicate sancţiuni nici magistraţilor şi nici personalului auxiliar.
Nici în rândul personalului Tribunalului Ilfov şi nici în rândul personalului instanţelor arondate nu s-au înregistrat, în cursul anului 2014 situaţii de natura să atragă raspunderea penală a personalului. Capitolul IV ROLUL INSTANŢEI ÎN DEZVOLTAREA SPAŢIULUI EUROPENEAN ŞI COOPERARE Tratatul de la Lisabona doreşte să consolideze realizarea unui spaţiu european comun în care persoanele să circule liber şi să beneficieze de o protecţie judiciară eficace. Realizarea unui astfel de spaţiu are repercusiuni asupra domeniilor în care aşteptările cetăţenilor europeni sunt ridicate, cum ar fi imigraţia, combaterea criminalităţii organizate sau terorismul. Aceste probleme au o puternică dimensiune transfrontalieră şi, prin urmare, necesită o cooperare eficace la nivel european. De aceea, Tratatul de la Lisabona împarte temele referitoare la spaţiul de libertate, securitate şi justiţie în patru domenii: ▪ politicile referitoare la controlul la frontiere, la azil şi la imigraţie; ▪ cooperarea judiciară în materie civilă; ▪ cooperarea judiciară în materie penală; ▪ cooperarea poliţienească. În contextul aderării României la Uniunea Europeană începând cu data de 1 ianuarie 2007, judecătorul român a trebuit să-și asume rolul de judecător european și să se alinieze legislației europene printr-o permanentă pregătire profesională în materie comunitară, prin adoptarea și aplicarea principiilor spațiului comunitar, prin analizarea posibilității trimiterii unor cereri preliminare la Curtea de Justiție a Uniunii Europene în temeiul art. 267 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene. În acest scop, judecătorii tribunalului şi ai instanţelor arondate au participat în permanență la seminarii de pregătire în domeniul dreptului comunitar și au manifestat deschidere și interes în studierea hotărârilor Curții de Justiție a Uniunii Europene. Relevante, sub aspectul activităţii Tribunalului Ilfov, sunt două domenii, respectiv cooperarea judiciară internaţională în materie civilă şi cooperarea internaţională în materie penală. IV.1 - COOPERAREA JUDICIARĂ ÎN MATERIE CIVILĂ Tratatul de la Lisabona autorizează instituţiile europene să adopte noi măsuri în ceea ce priveşte: ▪ punerea în aplicare a principiului recunoaşterii reciproce: fiecare sistem juridic trebuie să recunoască drept valabile şi aplicabile deciziile adoptate de sistemele juridice ale celorlalte state membre; ▪ accesul efectiv la justiţie; ▪ dezvoltarea metodelor alternative de soluţionare a litigiilor; ▪ formarea magistraţilor şi a personalului din justiţie. Solicitări de acordare apostilă în anul 2014
În activitatea de judecată magistraţii Tribunalului Ilfov au acordat, în practică, eficienţa cuvenită practicii Curţii Europene a Drepturilor Omului. Cu titlul exemplificativ, menţionăm: a) Prin decizia civilă nr. 1833/01.09.2014, instanţa a reţinut interpretarea obligatorie dată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului prevederilor art. 6.1 din CEDO în cauza Albina c. României şi Dima c. României, menţionând că dreptul concret de acces la o instanţă este garantat inclusiv prin îndeplinirea obligaţiei de motivare a hotărârilor judecătoreşti, aspect care înseamnă, în esenţă, conţinutul intrinsec al dreptului la un proces echitabil. b) Prin decizia civilă nr. 2624/24.11.2014, instanţa a făcut aplicarea jurisprudenţei CEDO rezultată din cauzele Salabiaku c. Franţei, Vastberga Taxi Aktiebolag şi Vulic c. Suediei, Bosoni c. Franţei şi Anghle c. României, reţinând că dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată şi de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumţiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept şi nu sunt interzise de CEDO, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanţa scopului urmărit, dar şi respectarea dreptului la apărare. c) Prin decizia civilă nr. 102A/10.03.2014, tribunalul a făcut aplicarea art. 8 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, astfel cum a fost acesta interpretat în cauza Marckx c. Belgiei, Johnson c. Marii Britanii, reţinând că dreptul la respectarea vieţii de familie presupune existenţa unei familii, condiţie neîndeplinită în speţă, în absenţa coabitării sau a unor legături de facto veritabile şi suficient de strânse între apelant şi fiul său. De asemenea, în activitatea de judecată, judecătorii Tribunalului Ilfov au acordat, în practică, eficienţă şi practicii Curţii de Justiţie a Uniunii Europene. Cu titlul exemplificativ, menţionăm sentinţele civile nr. 2274/23.06.2014, nr. 2266/23.06.2014, nr. 3092/13.10.2014, nr. 3095/13.10.2014 şi nr. 3321/27.10.2014 în care instanţa a reţinut incidenţa interpretării date de CJUE art. 110 din TFUE, în cauzele Tatu c. României (C-402/2009) şi Nisipeanu c. României (C-263/2010), în sensul că art. 110 se opune ca un stat membru să instituie o taxă de poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei înmatriculări într-un stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează importul de vehicule de ocazie, fără însă a descuraja cumpărarea de vehicule de ocazie având aceeaşi vechime si aceeaşi uzură pe piaţa naţională. IV.2 COOPERARE JUDICIARĂ INTERNAŢIONALĂ ÎN MATERIE PENALĂ: Din punct de vedere statistic, activitatea Tribunalului Ilfov în materie penală, se prezintă astfel: ▪ Mandate europene emise în cursul anului 2014
▪ Cereri de comisii rogatorii formulate de tribunal:
▪ Comisii rogatorii efectuate de tribunal la solicitarea altor state:
▪ Sancţiuni pecuniare emise de Tribunalul Ilfov
Dispoziţiile Convenţiei Europene a Drepturilor Omului îşi găsesc aplicare şi în hotărârile pronunţate de Tribunalul Ilfov, în materie penală, cu precădere cele referitoare la judecarea în mod echitabil, în mod public şi într-un termen rezonabil a cauzei sale, de către o instanţă independentă şi imparţială, drept reglamentat atât în art. 5 punctul 3 din Convenţie, cât şi în art. 6 punctul 1 din aceeaşi Convenţie. Mai mult, noile dispoziţii procedurale în materie penale transpun în dreptul intern norme europene. În acest sens, reţinem că actualul Cod de procedură penală transpune prevederile art. 5 din Convenţie, cu privire la drepturile persoanelor arestate. De asemenea, magistraţii Secţiei penale au manifestat un deosebit interes pentru aplicarea dispoziţiilor de drept european, în cauzele soluţionate înregistrate pe rolul Tribunalului Ilfov. Astfel, la soluţionarea propunerilor privind măsurile preventive, instanţa are în vedere dispoziţiilor art. 5 par. 1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului referitoare la „Garantarea libertăţii persoanei”, precum şi jurisprudenţa CEDO în materie (cauza Jeèius c Lituaniei, 31.06.2000; cauza Murray c Marii Britanii, 28.10.1994; cauza Fox, Campbell şi Hartley c Marii Britanii, 30.08.1990 şi cauza Hilda Haftsteinsdóttir c Islandei, 08.06.2004). Exemplificăm: încheierea nr. 122/C din 16 octombrie 2014, judecătorul de drepturi şi libertăţi reţinând că în cauză au fost întrunite exigențele art. 5 par. 1 lit. c din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, cu referire la noțiunea de suspiciuni, întrucât nu a fost necesar ca la momentul arestării, anchetatorii să aibă suficiente probe pentru a aduce o acuzație. Faptele ce au dat naștere suspiciunii (bănuielii) nu trebuie să fie la același nivel cu faptele necesare pentru a justifica o condamnare sau chiar pentru a aduce o acuzație, ce trebuie să existe la un moment procesual ulterior în cadrul urmăririi penale, obiectul preocupărilor, pe parcursul privării de libertate fiind acela de a continua investigațiile în scopul de a confirma sau de a înlătura temeiurile arestării (în acest sens, CEDO, Cauza Brogan s.a contra Marii Britanii din 29.11.1988; Cauza Murray contra Marii Britanii din 28.10.1994, cauza O’Hara contra Marii Britanii din 16.10.2001); Încheierea nr. 18 din 30 mai 2014, Judecătorul de drepturi şi libertăţi reţinând jurisprudenţa CEDO în materia arestării preventive (cauza Fox, Campbell şi Hartley c. Regatului Unit), în sensul că la momentul luării măsurii arestării preventive nu este necesar să existe probe suficiente pentru a se putea formula o acuzare completă. Încheierea nr. 160/C din 12 decembrie 2014, judecătorul cauzei constatând că măsura preventivă a fost luată cu respectarea drepturilor şi garanţiilor procesuale prevăzute de dispoziţiile interne şi de art. 5 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului: inculpaţilor le-a fost asigurată asistenţa juridică, li s-au adus la cunoştinţă învinuirea şi motivele arestării şi au avut acces la lucrările din dosar în baza principiului egalităţii armelor, fiind de asemenea prezenţi la soluţionarea propunerii de arestarea preventivă şi asistaţi de avocat. De asemenea, analizând caracterul rezonabil al duratei detenţiei provizorii, raportat la circumstanţele speciale ale cauzei şi la cele personale ale inculpaţilor, raportat la pericolul de repetare a faptelor de natura celor în cauză, la gravitatea acuzaţiei, la persoana inculpaţilor şi la starea incipientă a procesului penal, judecătorul de drepturi şi libertăţi a reţinut în continuarea caracterul rezonabil al acesteia (cauza Pantano c. Italiei), constatându-se un echilibru între protejarea interesul general privind buna desfăşurare a procesului penal şi cel individual al inculpatului privind protejarea libertăţii (cauza Letellier c. Franţei). Mai mult, deciziile prin care s-au soluţionat cereri adresate de cetăţenii români, precum şi cele care prezintă interes din punct de vedere ale problemei de drept tratate, sunt aduse la cunoştinţa magistraţilor Secţiei penale. Judecătoria Buftea, în cursul anului 2014, a emis un număr de 13 mandate europene de arestare, din care 5 mandate au fost transmise spre executare prin intermediul Centrului de Cooperare Poliţieneacă Internaţională, fiind executate un număr de 2 mandate. În ceea ce priveşte executarea sancţiunilor pecuniare, Judecătoria Buftea a primit spre executare 12 solicitări din partea statelor membre (Olanda, Germania, Slovenia). Judecătoria Cornetu a a emis în cursul anului 2014 un număr de 11 mandate europene de atestare din care 3 executate: 1 în Bulgaria, 1 Italia, 1 Franţa şi primit spre executarea sancţiunilor pecuniare, un număr de 9 solicitări formulate de statele membre (Olanda şi Slovenia).
O problemă specială o constituie solicitările adresate, în cursul anului 2014, Ministerului Justiţiei, în sensul acordării sprijinului instituţional în vederea suplimentării schemei de personal a Tribunalului Ilfov, solicitare ce a rămas până la acest moment fără o rezolvare favorabilă. De remarcat, este sprijinul direct şi imediat acordat de Curtea de Apel Bucureşti în toate demersurile efectuate de conducerea tribunalului în scopul suplimentării schemelor de personal - judecători şi grefieri, de surmontare a deficienţelor întâmpinate prin dispunerea de delegări, mecanismele concrete de intervenţie fiind, însă, limitate din acest punct de vedere, principalul factor cu responsabilităţi în sensul arătat fiind Ministerul Justiţiei. În egală măsură, admiterea de către Consiliul Superior al Magistraturii în cursul anului 2014 a unui numar destul de mare de cereri de transfer de la Tribunalul Ilfov la alte instanţe (fiind vacantate în acest mod nu mai putin de 3 posturi) au fost de natură să transforme tribunalul în instanţa cea mai aglomerată la nivel naţional prin raportare la numărul de cauze per judecător. Aprobarea ulterioară a alocarii unui număr de trei posturi din fondul de rezervă nu a fost de natură să conducă la îmbunaţirea situaţiei existente la nivelul acestei instanţe, câtă vreme aceste posturi erau vacante la sfârşitul anului 2014, fără a exista premisele ocupării acestora anterior trimestrului al doilea al anului 2015. În relaţia cu Inspecţia Judiciară a Consiliului Superior al Magistraturii, Tribunalul Ilfov şi judecătoriile arondate au avut o colaborare eficientă, în sensul că s-au rezolvat în mod operativ toate solicitările primite din partea inspectorilor judiciari. Colaborarea Tribunalului Ilfov cu Institutul Naţional al Magistraturii a vizat pregătirea profesională centralizată a magistraţilor, prin organizarea de seminarii şi conferinţe, la care magistraţii Tribunalului Ilfov au participat efectiv. Raporturile de colaborare cu procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Ilfov au vizat desfăşurarea, în condiţii de legalitate a procedurilor judiciare, nefiind semnalate aspecte negative în acest sens. Procurorilor li s-a asigurat posibilitatea de a studia în condiţii optime dosarele, iar aceştia au participat la şedinţele de judecată în toate cauzele penale şi civile în care participarea procurorului este obligatorie, conform legii. În activitatea desfăşurată, Tribunalul Ilfov şi instanţele din subordine au avut o colaborare productivă cu Baroul Ilfov, care a răspuns prompt la solicitările instanţei, în sensul acordării asistenţei juridice, în cazurile în care, potrivit legii, aceasta este obligatorie şi în situaţia când instanţa a apreciat că o parte, alta decât inculpatul, nu-şi poate asigura singură apărarea, precum şi în materie procesual civilă, în aplicarea art 58 şi art. 167 din Codul de procedură civilă care reglementează instituţia curatorului special. În ceea ce priveşte raporturile cu justiţiabilii, s-a constatat că nu a existat vreo situaţie de natură a perturba raporturile normale care trebuie să caracterizeze activitatea unei instanţe. Solicitările acestora au fost rezolvate cu respectarea dispoziţiilor Legii nr. 544/2001 şi ale Regulamentului de ordine interioara al instanţelor judecătoreşti, în cel mai scurt timp posibil după momentul înregistrării cererilor, numărul mic de petiţii înregistrat la Biroul de informare şi relaţii publice fiind edificator în acest sens. În vederea asigurării creşterii transparenţei activităţii desfăşurate, la nivelul Tribunalului Ilfov şi al instanţelor aflate în raza sa de circumscripţie au fost adoptate o serie de măsuri care să asigure o comunicare eficientă atât în interiorul instanţei, cât şi externă, pornind de la premisa că sistemul judiciar îndeplineşte rolul de serviciu public nu numai prin înfăptuirea actului de justiţie, ci şi prin furnizarea transparentă a tuturor informaţiilor ce permit publicului să înţeleagă modul de funcţionare al instanţei şi procedurile judiciare aplicabile În realizarea acestui deziderat, s-a urmărit dezvoltarea, prin mijloace specifice, a unei comunicări eficiente, corecte şi directe, în interiorul instanţei, cât şi externe, urmărindu-se îmbunătăţirea percepţiei publice asupra justiţiei şi a stabilirii unei relaţii corespunzătoare între justiţie şi mass-media. Astfel:
▪ prin intermediul programului ECRIS, pe paginile web ale instanţelor judecătoreşti sunt postate toate informaţiile necesare pentru buna informare asupra structurii, organizării şi funcţionării instanţelor de diferite grade, privind programul instanţelor, lista proceselor, precum şi o serie de alte informaţii cu caracter general; ▪ programul şedinţelor de judecată şi programul compartimentelor care desfăşoară activitate cu publicul sunt afişate la loc vizibil în instanţă, iar listele de şedinţă sunt afişate cu o zi înainte şi cuprind toate informaţiile necesare pentru identificarea unei speţe; ▪ portalul instanţelor de judecată asigură justiţiabililor posibilitatea consultării on-line a datelor cu caracter informativ în legătură cu dosarele (circuit, termene, hotărâri pronunţate); ▪ tot în sprijinul informării mai facile a justiţiabilului, atât la sediul Tribunalului Ilfov, cât şi la cele ale instanţelor din raza sa teritorială sunt amplasate info-chioşcuri. În asigurarea transparenţei activităţii desfăşurate în instanţe un rol important l-au avut Birourile de Informare şi Relaţii Publice, acestea analizând cererile formulate de diferite persoane sau autorităţi privind furnizarea de informaţii din activitatea instanţei, comunicând apoi acele informaţii care pot prezenta interes public, în limitele prevăzute de lege. Creşterea transparenţei în realizarea actului de justiţie a constituit o prioritate pentru activitatea Birourilor de Informare şi Relaţii Publice şi din perspectiva aplicării dispoziţiilor Ordonanţei Guvernului nr. 27/2002 privind soluţionarea petiţiilor. În planul comunicării interne, în vederea asigurării informării întregului personal judecătoresc asupra măsurilor manageriale, asupra activităţii Colegiului de conducere, în general asupra activităţii întregii instanţe, s-au luat masuri în vederea aducerii la cunoştinţa tuturor judecătorilor a hotărârilor adoptate de acesta. Pentru aplicarea Strategiei de comunicare publică pentru sistemul judiciar şi îmbunătăţirii percepţiei publice asupra activităţii instanţei, conducătorul Biroului de Informare şi Relaţii Publice al Tribunalului Ilfov a avut ca prioritate, în principal: ▪ organizarea corespunzătoare a activităţii funcţionarilor care îşi desfăşoară activitatea în cadrul biroului (analizarea cererilor de furnizare a informaţiilor publice, dispunerea cu privire la caracterul acestora - comunicate din oficiu, furnizabile la cerere sau exceptate de la liberul acces, luarea măsurilor pentru rezolvarea solicitărilor, potrivit legii, şi pentru transmiterea răspunsurilor către solicitanţi, în termenul legal); ▪ asigurarea îndeplinirii obligaţiei legale de furnizare din oficiu a informaţiilor prevăzute de lege, prin afişare în locuri vizibile la sediul instanţei a înscrisurilor care să cuprindă aceste informaţii şi prin publicarea lor pe pagina de Internet a instanţei; ▪ analizarea petiţiilor înregistrate şi dispunerea cu privire la modul de soluţionare, de redactare a răspunsului, conexare sau clasare, sub coordonarea preşedintelui instanţei; ▪ repartizarea petiţiilor compartimentelor de specialitate, în funcţie de activitatea acestora, asigurând soluţionarea lor şi trimiterea răspunsului în termenul legal; ▪ furnizarea informaţiilor de interes public, în scopul unei informări corecte şi complete. De asemenea, pe parcursul anului 2014, raporturile instanţelor din judeţul Ilfov cu organele de jandarmerie s-au desfăşurat în condiţii normale, în spiritul legii şi cooperării. Menţionăm că, pe tot parcursul anului trecut nu s-au constatat incidente deosebite privind asigurarea climatului de ordine şi siguranţă publică la Tribunalul Ilfov şi la judecătoriile arondate, iar cele ivite au fost semnalate urgent şi înlăturate în timp util, părţile nefiind prejudiciate, astfel încât actul de justiţie s-a realizat în mod eficient. Organele de jandarmerie alocate la sediile instanţelor din judeţul Ilfov au răspuns prompt solicitărilor judecătorilor, atunci când a fost necesară participarea acestora la efectuarea anumitor acte procedurale şi au luat toate măsurile necesare pentru asigurarea ordinii şi solemnităţii desfăşurării procedurilor judiciare şi protecţiei personale a magistraţilor. Relaţiile Tribunalului Ilfov şi instanţelor arondate cu societatea civilă s-au desfăşurat în condiţii foarte bune. A existat - din partea magistraţilor - disponibilitatea de a participa la seminarii organizate de societatea civilă, de a participa activ la susţinerea proiectelor promovate de asociaţiile profesionale. Se remarcă, totuşi, pe fondul unui volum de activitate foarte ridicat, că există o tendinţă de pasivitate faţă de proiecte care solicită un consum mare de timp. Or, rolul judecătorului în viaţa cetăţii s-ar cuveni să devină mai pregnant, astfel că se impune ca, prin măsuri concrete, să-i fie permis magistratului să aibă timpul şi disponibilitatea necesare pentru a manifesta cuvenita implicare. Yüklə 1,62 Mb. Dostları ilə paylaş:
|