Inversarea timpului de viata consecinte



Yüklə 27.64 Kb.
tarix08.11.2017
ölçüsü27.64 Kb.

INVERSAREA TIMPULUI DE VIATA – CONSECINTE

Vom vedea tot in acest capitol ce se intimpla la dezintegrarea mezonului, tinind cont de viteza de scurgere a timpului specifica fiecarei subparticule in parte.

Sa presupunem ca oparticula de masa de repaus se deplaseaza in sistemul de referinta al unui observator cu viteza aparenta "", energia totala a acesteia va fi conform relatiei :.

Si sa mai presupunem ca intr-un punct oarecare “A” aceasta particula pierde o cantitate de energie : . Sa acceptam in acest moment posibilitatea aceasta, desi ne vine oarecum peste mana. Generalizand relatia (2.3a) (vezi articolul viteza reala si viteza aparenta) si pentru alte tipuri de energie in afara energiei cinetice, , poate reprezinta, raportul a doua energi de legatura posibile ale aceluiasi sistem material. Daca energia de legatura a unui sistem material, trece de la valori pozitie W>0 la valori negative <0, rezulta ca pentru aceasta ultima stare energetica:<0 . Adica viteza de scurgere a timpului devine negativa, sau cu alte cuvinte, timpul sistemului material analizat se scurge in sens invers timpului inregistrat de catre observator.
Intrucit cantitatea de energie pierduta este mai mare decit toata energia ei pozitiva ,aceasta particula va trece in domeniul energiilor negative, astfel: . Pentru aceasta situatie :. Deci in noua ipostaza a particulei noastre ,particula va strabate timpul cu aceiasi viteza , insa in sensul invers celui strabatut pina la petrecerea evenimentului descris. Sa presupunem traiectoria particulei ca in figura (7.1)

Din motive de conservare de impuls in punctul “A” , traiectoria particulei isi schimba directia , dar sensul de parcurgere al spatiului nu. Sa mai presupunem ca energia pierduta de particula , este sub forma unei cuante de radiatie (vezi fig. 7.1) .

Bineinteles ca energia acestei cuante este : . Conform celor aratate mai sus , in punctul “A” particula isi inverseaza timpul de viata.

Fig. 7.1

Daca pina in punctul “A” , particula venea dinspre trecut spre viitor, dupa punctul “A” aceasta particula se va intoarce in trecut. Daca pierderea de energie , are loc sa zicem la timpul “t” , un observator va putea urmari aceasta particula numai pina la acest timp, dupa care aceasta va disparea din cimpul sau vizual, intrucit acesta va strabate tinpul catre viitor,iar particula se va intoarce in trecut.

Urmarind din nou acum intervalul de timp trecut ( ) cu , vom constata ca observatorul va vedea de fapt,doua particule,una fiind particula propriuzisa si cealalta, aceeasi particula intoarsa in timp.

Avind in vedere faptul, ca pentru particula aceasta sensul de scurgere a timpului este invers,, viteza aparenta este de semn contrar celei reale, observatorul constatind in intervalul de timp analizat () , ca lucrurile vor sta ca in Fig. 7.2.

Fig. 7.2

Deci va constata ca doua particule una de masa si alta de masa - se deplaseaza pina in punctul “A” , unde se ciocnesc si dau nastere la cuanta de energie .

In realitate nu exista discontinuitate in existenta particulei analizate ,ci numai in interpretarea eronata de catre observator a intoarceri acesteia in timp.

Sa vedem ce se intimpla atunci cind o particula de energie - , capata energia . Lucrurile vor sta ca in Fig. 7.3. Ca si in cazul de mai sus, particula nu-si schimba sensul de parcurs dar isi schimba sensul parcurgerii timpului.



Fig. 7.3

Intrucit particula analizata are in starea initiala viteza de scurgere a timpului negativa, ea va veni din viitor catre trecut pe portiunea “CA” si se va intoarce catre viitor pe portiunea “AB”. Un observator va incepe sa vada particula numai dupa ce aceasta va primi energia cuantei , intrucit pina in punctul “A”aceasta se gasea in viitorul sau. Din acel timp observatotul va incepe sa vada doua particule ca in Fig. 7.4,



Fig 7.4

particule care de fapt sunt una si aceiasi particula. Odata venind din viitor catre trecut si alta data venind din trecut catre viitor. Deci pentru a putea intelege corect anihilarea si creerea particulei si antiparticulei, trebuie sa analizam aceste fenomene ,tinind cont de scurgerea reala a timpului propriu particulelor respective. Deci in anihilare si creere particula si antiparticula , sunt de fapt aceiasi particula in stari energetice de semne contrare. Dealtfel , alaturarea a doua particule distincte , una de energie si alta de - va duce la anihilarea energetica a sistemului material astfel format. Aceasta energie va fi: unde : si reprezinta energiile alaturate , iar energia de legatura. Se poate scrie:

Daca consideram particula si antiparticula in pozitii energetice simetrice fata de zero (ca energie proprie interna) , rezulta ca .

Sa presupunem ca intre cele doua particule alaturate, actioneaza o forta de legatura de o natura oarecare. Am notat cu si cu particula si respectiv antiparticula. Dupa cum am vazut la capitolul 5 , o forta care actioneaza asupra unei antiparticule ( sau a unei particule care se misca cu de semn contrar lui ) se va accelera in sensul invers ditectiei fortei, asa ca pentru un observator al acestui eveniment intre cele doua particule va aparea ca in Fig. 7.5.

Fig 7.5

Practic cele doua particule se vor misca accelerat in spatiu intr-un SM comun , acceleratie datorata fortei de legatura , dar ele nu-si vor modifica pozitia una fata de alta. Daca se face abstractie de energia de legatura : Relatie pe care o notam cu (7.1).



Cele doua particule au vitezele de scurgere a timpului si resprctiv - Prin contopirea celor doua mase va rezulta un SM de masa a carei energie va fi: (7.2), pentru care viteza de scurgere a timpului este infinita. Intradevar , pentru ca expresia (5.2) sa fie adevarata, . Sa analizam acum (tinind cont de valoarea reala a timpului) dezintegrarea mezonului Vezi figura 5.6

Fig. 7.6


In punctul “A” are loc creerea mezonului In punctul “B” acesta isi transfera integral energia celor doi fotoni si . In punctele “C” si “D” are loc asa zisa creere de particula si antiparticula.

Dupa cum am aratat mai sus, in aceste puncte nu este vorba de propriuzis de o creere de doua particule distincte,ci de intoarcerea in timp a aceleiasi particule. Asadar,in punctul “C” un antielectron ,vine din viitor inspre trecut,pe traiectoria “EC” si se intoarce in viitor, pe traiectoria “CF” . Aceasta intoarcere in timp se datoreaza, cedarii energiei de cartre foton antiparticulei respective. Diagrama evenimentului analizat va arata ca in fig.7.7.

Fig 7.7

Se poate afirma insa , si pe buna dreptate , ca este foarte mica posibilitatea ca dupa ce cei doi fotoni, parcurg aproximativ 3 cm prin emulsia in care evidentiem fenomenul, sa se gaseasca pentru fiecare din ei ,cite un antielectron ,care sa vina dinspre viitor inspre trecut exact pe traiecctoriile indicate in Fig. 7.7 si sa se ciocneasca cu fotonii in punctele “C” si “D”. Asa ar sta lucrurile daca particula care vine din viitor,ar fi luat nastere in viitorul evenimentului analizat. In realitate nasterea antielectronului are loc in momentul pierderi energiei fotonului.



Cu alte cuvinte, particula care vine pe traiectoria “EC” si se intoarce pe traiectoria “CF” ia nastere in punctul”C” punct in care are loc inversarea timpului de viata a acestuia.

Pe traiectoria “BC” materia ce se regaseste in fotonul se va transforma in punctul “C” intr-un electron care va parcurge timpul in ambele sensuri, electron care are ca punct de inversare a timpului punctul de creere “C”.

Pe traiectoria “BC” fotonul are energia egala cu energia necesara intoarcerii in timp la aceiasi viteza de scurgere a timpului dar de semn opus antielectronului care vine din viitor pe traiectoria “”EC” si care reese din urmatorul calcul:

-. Aceasta relatie sugereaza ca fotonul cedeaza energia sa antielectronului de energie - , si acesta devine electron de energie .

Tinind cont de relatia (3.8) putem scrie: , sau : , rezulta :

- (7.3)

Admitind ipoteza ca materia sub forma de masa de repaus,diferita de zero , nu poate disparea la un moment dat ,fara o alta rezultanta materiala in care sa regasim aceasta masa de repaus, ni se sugereaza faptul ca in portiunea “BC” (portiune in care materia se gaseste sub forma de foton) ar trebui sa regasim masa de repaus a electronului ce isi inverseaza timpul de viata in “C”.

Se stie insa ca masa de repaus a fotonului este egala cu zero. Sa notam aceasta masa cu . Dupa cum am vazut mai sus, atunci cind se alatura o particula unei antiparticule, se creaza un sistem material care are viteza de scurgere a timpului infinita.

Sa ne imaginam acum un sistem material in care particula intoarsa in timp intra intr-un fel de inlantuire cu ea insusi . Conform relatiei (7.2) energia acestui SM este: , unde reprezinta viteza de scurgere a timpului SM respectiv. In acest caz energia continuta de sistemul material, este energia de intoarcere in timp a electronului,adica :

, care este egala cu energia a fotonului pe traiectoria “BC”. Aceasta singura particula , aflata simultan in doua stari energetice de semne contrare , va strabate timpul in ambele sensuri in mod egal, parcurgerea timpului din trecut in viitor , fiind astfel anulata de parcurgerea timpului din viitor in trecut.

Sa concluzionam ca pentru un astfel de sistem material, viteza de scurgere a timpului este:. Pentru ca relatia (7.2) sa existe ,trebuie in mod necesar, ca . Dupa cum v-om vedea insa in capitolul urmator , nici aceasta masa de repaus nu este in realitate nula. Masa fiind de fapt o reflectare a unei stari inertiale , stare dependenta direct de maniera de scurgere a timpului, intr-un sistem material in care rezultanta finala de scurgere a timpului este nula , atunci si proprietatile inertiale ale acestui sistem material devin nule pentru observator.

Concluzia care se desprinde in mod evident, este ca pentru a exista relatia (7.2) , electronul nostru care are viteza de scurgere a timpului propriu zero , are in noua sa stare de existenta (adica suprapus prin intoarcere in timp in acelasi loc in spatiu) masa de repaus zero .

O astfel de particula pentru care orce interval de timp in orce situatie, are viteza reala de deplasare in spatiu si viteza aparenta conform relatiei


Fig.7.7

: . Deci pentru orce observator aceasta particula se va deplasa intotdeauna cu viteza lumini. Dupa cum am vazut deci, o particula aflata intr-un nucleu comun cu ea insesi, aflata intr-o stare energetica egala si de semn contrar , in acelasi moment , are exact comportamentul fotonului, astfel suntem indreptatiti sa reprezentam diagrama din Fig. 7.7 , astfel: Se poate afirma ca in punctul “B” ,mezonul , se dezintegreaza in doi electroni care parcurg timpul si intr-un sens si in celalalt, pe traiectorii comune “BC” si “BD” si pe traiectorii distincte “CF” , “CE” , “DH” si “DG” . Cele doua particule suprapuse peste ele insele prin inversarea timpului de viata, fiind fotoni evidentiati pe traiectoriile “BC” si “BD”.

Dostları ilə paylaş:


Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2017
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə