fuşte “bâtă, toiag; prăjină; lance” este o formă refăcută din pl. fuşti (< lat. fustis, -em).
17 Capacitatea cuvintelor moştenite de a se transforma din apelative în antroponime, toponime etc. reprezintă, de altfel, un alt argument în favoarea rezistenţei şi a capacităţii de proliferare a acestora.
18 Marius Sala, Originea rom. leu, în LR, XL, nr. 1-2, 1991, p. 79-84.
19 Vezi o minuţioasă analiză teoretică asupra fenomenului în discuţie la Mioara Avram, Mijloace morfologice de diferenţiere lexicală în limba română, în SCL, IX, nr. 3, 1958, p. 315-334. Autoarea analizează acest aspect din perspectiva desfacerii polisemiei unui cuvânt în omonime parţiale (p. 316).
20 Vezi DOOM, s.v. În DEX2 şi în DA, s.v. sunt socotite variante.
21 Vezi CDER, s.v. În DEX2 şi în DLR, s.v., refăcut din pl. muci <lat. muc(c)i.
22 Vezi şi dat, -ă, adj. În aceste situaţii se poate vorbi de categorii mixte de dublete.
24Vezi DA, s.v. “chiar, întocmai, însuşi”: “Insŭ pentru acea nedreptate… priimesc puteare” (CORESI, EV. 455/9).
25 Anton Guţia, Din istoricul conjuncţiei însă, în CL, XXIX, nr. 1, 1984, p. 17-20.
26 Vezi DEX2, s.v. În dicţionarele etimologice, inclusiv în CADE şi DLR, s.v., numeralul cardinal, articolul nehotărât şi pronumele nehotărât sunt trecute în acelaşi articol (< lat. unus, una).
27 Despre acest subiect, vezi Ioana Diaconescu, studiul Substantivizarea adjectivului în limba română, în SMFC, vol. al III-lea, 1962, p. 196 – 278.
28 Pe de altă parte, cele mai multe adjective moştenite sunt şi adverbe.
29 Vezi DOOM, s.v.
30 În DEX2, s.v., etimonul este dat ca atestat. Vezi şi REW, s.v.
31 Vezi CADE, s.v. (Trans.) a trage scurta: “a trage paiul cel scurt, amestecat printre altele mai lungi, ca mijloc de dovedire a celui vinovat”.
32 În DA, s.v. alb, cu menţiunea împrumut (de sens, n.n.).
33 Etimologiile cuvintelor franţuzeşti şi, unde este cazul, evoluţiile semantice sunt date după Alain Rey, DHLF, s.v.