Liderul fen vrancea îi acuză pe cei de la fslî că manipulează cadrele didactice, cerându-le să justifice cu chitanţe cei aproximativ 700 de lei de care va beneficia fiecare cadru didactic prin oug 58/2014


Drogurile in Romania: A crescut alarmant numarul consumatorilor de droguri cu HIV. Portul Constanta - ruta a retelelor infractionale organizate pentru introducerea in Europa a cocainei din America de



Yüklə 238,53 Kb.
səhifə4/8
tarix12.01.2019
ölçüsü238,53 Kb.
#96151
1   2   3   4   5   6   7   8

Drogurile in Romania: A crescut alarmant numarul consumatorilor de droguri cu HIV. Portul Constanta - ruta a retelelor infractionale organizate pentru introducerea in Europa a cocainei din America de Sud


Numarul consumatorilor de droguri injectabile care sunt infectati cu HIV s-a dublat, iar cresterea este "alarmanta", avertizeaza Agentia Nationala Antidrog, care vorbeste despre limitarea extinderii "focarului epidemiologic de infectare cu HIV/SIDA" la nivel national. Agentia a lansat astazi Raportul National privind Situatia Drogurilor in Romania 2014, care confirma semnalul de alarma tras de HotNews.ro in 2011 in reportajul multimedia Moarte in varf de ac. De asemenea, autoritatile spun ca portul Constanta este in continuare o ruta alternativa utilizata de retelele infractionale organizate pentru introducerea in Europa a cocainei ce provine din America de Sud.

Agentia Nationala Antidrog (ANA) a lansat astazi, 29 octombrie, Raportul National privind Situatia Drogurilor in Romania 2014. In cadrul documentului, au fost analizate date referitoare la cererea si oferta de droguri in Romania in anul 2013, politicile nationale si legislatia in domeniu, impreuna cu tendintele si evolutiile inregistrate in ultimii ani, informeaza institutia.



Profilul consumatorilor de droguri injectabile la nivel national este urmatorul: barbat, cu o varsta medie de 30 ani, locuieste in Bucuresti si are un istoric indelungat de consum, drogul principal fiind din categoria opiaceelor.

Zonele cu cel mai mare risc se contureaza in jurul marilor centre universitare sau in zonele de granita, sustin specialistii.

Agentia Nationala Antidrog anunta ca Hepatita B si HIV au inregistrat "tendinte crescatoare semnificative in 2013" in randul consumatorilor de droguri injectabile (ca boli infectioase asociate consumului de droguri); potrivit ANA, fenomenul a devenit tot mai vizibil "dupa declararea focarului epidemiologic HIV in 2011".

  • Amintim ca HotNews.ro a realizat la inceputul anului 2011 o ancheta in care avertiza ca, "in plina criza economica si in contextul inchiderii programelor de finantare a preventiei, exista amenintarea ca Romania sa se confrunte cu un val epidemic HIV. Cei mai expusi sunt dependentii de droguri injectabile, prostituatele si condamnatii din puscarii". Vezi aici integral Reportajul HotNews.ro Multimedia Moarte in varf de ac

Iata ce spune astazi Agentia Nationala Antidrog, la 3 ani dupa ce HotNews.ro avertiza ca Romania se va confrunta cu o epidemie de HIV/SIDA, din cauza lipsei de bani pentru distribuirea gratuita de seringi si prezervative (motiv pentru care toxicomanii folosesc tot mai des o seringa in comun):

  • "O alta explicatie a tendintelor inregistrate pentru cele trei tipuri de infectii [Hepatita B, Hepatita C si HIV - n.red.] poate fi reprezentata de insuficienta resurselor si interventiilor de reducere a riscurilor de contractare a bolilor infectioase asociate consumului injectabil de droguri, in special in ceea ce priveste proiectele derulate de organizatiile neguvernamentale specializate.

  • Datele in cazul infectiei cu HIV, indica o dublare a prevalentei acesteia in randul CDI [Consumatorii de Droguri Injectabile - n.red.], fata de anul anterior

  • In ceea ce priveste indicatorii socio-demografici, acestia definesc, atat pentru CDI din serviciile de tratament, cat si pentru cei din programele de schimb de seringi, o populatie extrem de vulnerabila, atat sub aspectul lipsei mijloacelor de subzistenta, a nivelului scazut de educatie, a componentei etnice (prevalente ridicate ale sub-populatiei de rromi in programele de seringi) si a conduitelor anomice (sex comercial, infractiuni asociate consumului de droguri etc.). 

  • (...) Dublarea ratei de utilizare in comun a echipamentului de injectare, in randul unei populatii preponderente de injectori curenti, cu istoric indelungat de consum, care acceseaza serviciile de tratament, contribuie semnificativ la cresterea riscului de infectare".

Agentia Nationala Antidrog mentioneaza ca "in urma semnalarii focarului de infectare cu HIV" a consumatorilor de droguri injectabile din Bucuresti, in 2013 "s-a dublat numarul de seringi distribuite, comparativ cu anul anterior, similar perioadei de varf a anilor 2008-2009 si s-a atins un maxim istoric in ceea ce priveste numarul mediu de seringi distribuite/ beneficiar/ an (aproape 400 de unitati)."
Prevalenta bolilor infectioase asociate consumului de droguri, in 2013:

  • continua tendinta de crestere, inregistrata in 2012, pentru Hepatita Virala B (prevalenta infectiei a fost de 27,7%, fata de 24,5% in 2012)

  • scadere sensibila pentru Hepatita Virala C fata de 2012 (prevalenta infectiei HVC de 74,2%, fata de "varful" de peste 80% din 2012)

  • "crestere alarmanta pentru HIV (dublarea ratei inregistrate in anul anterior)" - prevalenta de 49,2% de consumatori de droguri injectabile seropozitivi in 2013

"Se reconfirma tendinta inregistrata in perioada 2009-2012, observandu-se o crestere alarmanta a cazurilor HIV in randul CDI si se semnaleaza nevoia de interventii rapide pentru a limita raspandirea acestei infectii, cu precadere in randul grupurilor vulnerabile", spun specialistii antidrog.

ANA explica faptul ca aceasta crestere alarmanta apare in urmatorul context:



  • "a. pe fondul adancirii hiatusului dintre nevoia de servicii specializate de reducere a riscurilor asociate consumului de droguri injectabile si disponibilitatea ofertei de astfel de servicii, diminuate progresiv, ca urmare a reducerii volumului resurselor financiare disponibile la nivel national

  • b. datorita cresterii frecventei testarilor si monitorizarii HIV in randul CDI, acestea fiind realizate in masura mai mare decat in anii anteriori, odata cu semnalarea focarului de infectie HIV in randul CDI din Bucuresti (fapt ce a condus implicit la cresterea "vizibilitatii" fenomenului),

  • c. in contextul insuficientei disponibilitati a echipamentului steril de injectare si dublarii ratei de utilizare in comun a acestui echipament (de la 24% in 2012, la 41% in 2013), in randul unei populatii relativ stabile de injectori curenti (cu istoric indelungat de consum) care acceseaza serviciile de tratament, fapt ce contribuie la amplificarea semnificativa a riscului de infectare,

  • d. consecinta a adresabilitatii scazute la serviciile medico-sociale, limitata atat de volumul si eficacitatea reduse ale serviciilor de informare privind riscurile consumului injectabil de droguri, monitorizare si referire sau acompaniere a beneficiarilor catre servicii de asistenta specializate, cat si de obstacole de ordin administrativ, personalul ONG relatand faptul ca exista beneficiari care nu dispun de acte de identitate sau asigurari medicale, fapt ce le obstructioneaza accesibilitatea in astfel de servicii)".

Recomandarile Agentiei Nationale Antidrog:

  • "Pentru a limita extinderea focarului epidemiologic de infectare cu HIV/SIDA a CDI la nivel national, este necesara dezvoltarea rapida a interventiilor de tip preventiv adresate acestora - testare (cresterea capacitatii si acuratetii serviciilor de testare la nivelul tuturor unitatilor furnizoare de servicii de asistenta de nivel 1 si 2 a consumatorilor de droguri, concomitent cu dezvoltarea unor mecanisme eficiente de monitorizare-referire-acompaniere a beneficiarilor catre unitatile specializate de testare pentru confirmarea diagnosticului si includerea in programe specifice de tratament antiretroviral), programe de schimb de seringi (cu dezvoltarea serviciilor auxiliare de asistenta medico-psiho-sociala oferite gratuit si extensiv la contactul cu programele si unitatile low-treshold de prevenire a riscurilor datorate consumului injectabil de droguri, in vederea rezolvarii urgentelor medicale minore sau spijin in obtinerea documentelor de identitate) si tratament substitutiv (este de dorit cresterea rapida a gradului de accesare de catre CDI a serviciilor de asistenta medicala generala si mai ales dezvoltarea capacitatilor pentru tratamentul HVC la nivel national);

  • Este, de asemenea, necesara, implementarea coordonata a unui plan comun de interventie de catre organismele guvernamentale si societatea civila, pentru utilizarea judicioasa a resurselor disponibile la nivel national si atragerea de alti noi parteneri si resurse, dezvoltarea mecanismelor de cooperare, monitorizare si schimb sistematic de informatii si bune practici"

In ce priveste consumul de droguri de catre detinuti in puscarie, ANA inregisteaza, "pentru prima data in ultimii patru ani, o scadere a procentului persoanelor aflate in stare privativa de libertate care se autodeclara ca fiind consumatori de droguri, pe fondul cresterii efectivelor de detinuti". Dintre detinutii care se declara consumatori de droguri, cei mai multi au intre 15 si 19 ani.

Rutele de trafic de droguri

Romania se mentine ca "important punct de tranzit pe ramura nordica a rutei Balcanice de traficare a heroinei, incepand sa devina o tara de interes pentru dezvoltarea unor activitati ilicite spontane privind cultivarea si traficarea canabisului". Totodata, "Romania, prin portul Constanta, ramane o ruta alternativa utilizata de retelele infractionale organizate pentru introducerea in Europa a cocainei ce provine din America de Sud fiind, in acelasi timp, si o tara de destinatie pentru majoritatea tipurilor de droguri, in cantitati reduse, in special pentru heroina, cocaina, canabis, rezina de canabis si droguri sintetice", avertizeaza Agentia Nationala Antidrog.

Specialistii sustin ca majorarea numarului de capturi si a cantitatilor de heroina confiscate pentru al doilea an consecutiv "confirma previziunile pentru anul 2013, piata autohtona ramanand in continuare sub presiunea evolutiei culturilor de mac opiaceu din Afganistan, care au inregistrat, si in anul 2013, cresteri semnificative, comparative cu cele din anii 2011si 2012".

"Canabisul ramane cel mai consumat drog si, pentru prima data, a fost identificata o cultura industriala de canabis, ce urma sa aprovizioneze pietele din Germania, Cehia si Ungaria", se arata in raport. In document se precizeaza ca desi anul trecut s-a inregistrat o scadere a cantitatii confiscate de canabis si rezina de canabis pe piata drogurilor in Romania, "mare parte din cantitatea de canabis confiscata a avut ca tara de origine Romania, ceea ce evidentiaza o crestere a cantitatilor destinate micului trafic pentru asigurarea consumului propriu".


In cursul anului trecut, au primit asistenta pentru consum de substante psihoactive 1.645 de persoane, cu 17,4% mai putine decat in 2012, informeaza ANA. Potrivit Agentiei, cele mai multe dintre persoanele admise la tratament au solicitat asistenta in urma problemelor cauzate de consumul de heroina (42,7%).

Opiaceele raman pe primul loc ca drog principal, cu cea mai mare pondere in randul admiterilor la tratament, in timp ce substantele noi cu proprietati psihoactive (SNPP) inregistreaza in continuare cel de-al doilea procent din numarul total de cazuri (18%), precizeaza autoritatile, care adauga ca se mentine tendinta de crestere a cererii de tratament pentru consumul de canabis, respectiv pentru cel de hipnotice si sedative.

http://www.gandul.info/stiri/fetita-de-cinci-ani-la-spital-dupa-ce-a-fost-lovita-de-o-masina-la-coborarea-din-microbuzul-scolar-13478163


Yüklə 238,53 Kb.

Dostları ilə paylaş:
1   2   3   4   5   6   7   8




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin