Lumea (vol. I, Litera a)


Atchison. (etchisăn). Localitate în S.U.A. (Kansas), pe dreapta lui Missouri, la NV de oraşul Kansas City. Atea



Yüklə 0,88 Mb.
səhifə18/19
tarix25.10.2017
ölçüsü0,88 Mb.
#12878
1   ...   11   12   13   14   15   16   17   18   19

Atchison. (etchisăn). Localitate în S.U.A. (Kansas), pe dreapta lui Missouri, la NV de oraşul Kansas City.

Atea. Localitate în jud. Satu Mare, la NV de oraşul Satu Mare, la graniţa cu Ungaria.

Ateaş. Localitate în jud. Bihor, situată la SV de Oradea şi NV de Salonta, la graniţa cu Ungaria.

Atena (Athinai). 1. Capitala Greciei, situată în partea central-estică (peninsula Atica). Formează, împreună cu Pireu şi cu o serie de localităţi satelite "Marea Atenă", cu aproape 3,5 milioane loc. Oraş antic, astăzi este principalul centru industrial, cultural al ţării. Este capitala Greciei moderne din anul 1834. 2. Golf situat la SV de Atena (Grecia).

Atenas. Localitate în NV Braziliei, pe râul Taraucá, aproape de graniţa cu Peru, la SV de oraşul Eirunepé.

Atenquique. (atenchiche). Localitate în Mexic, în V ţării, centru al industriei chimice, la VSV de oraşul Guadalajara.

Aterau. v. Guriev.

Aterno. Râu (128,7 km) în partea central-estică a Italiei peninsulare, afluent al râului Pescara. Trece prin oraşul L'Aquila.

Atessa. Localitate în E Italiei, la SV de oraşul Pescara.

Atfih. Localitate în NE Egiptului, pe dreapta Nilului, la SSV de Cairo.

Atgaon. Localitate situată în V Indiei, la NE de oraşul Mumbai (fost Bombay).

Ath. Localitate în SV Belgiei, la SV de capitală, Bruxelles.

Athabaska (Athabasca). (esăbescă). 1. Fluviu în Canada, cu lungimea de 1 231 km. Izvorăşte din Munţii Stâncoşi, traversează parcul naţional Jasper şi se varsă în lacul cu acelaşi nume, de unde iese sub numele de Râul Sclavilor. Este navigabil vara în cursul inferior. 2. Lac navigabil situat în partea central-vestică a Canadei, la altitudinea de 212 m, cu suprafaţa de 8,08 mii kmp iar adâncimea maximă este de 60 m.

Átha Cliath. v. Dublin.

Athenry. (etănrii). Localitate în VNV Irlandei, nu departe de golful şi de oraşul Galway.

Athens. (etăns). 1. Localitate situată în S.U.A. (Alabama), la SSV de oraşul Nashville. 2. Localitate în Canada, la SV de Ottawa. 3. Oraş în SE S.U.A. (Georgia), la ENE de oraşul Atlanta. 4. Localitate în S.U.A. (Ohio), la SE de oraşul Columbus. 5. Localitate în S.U.A. (Tennessee), la NE de oraşul Chattanooga. 6. Localitate în S.U.A. (Texas), pe râul Trinity, la SE de oraşul Dallas.

Atherstone. (etărston). Localitate în Anglia (Marea Britanie), la NE de oraşul Birmingham.

Athi. (atii). Râu în Kenya (traversează şi capitala, Nairobi), vărsându-se în Oceanul Indian, sub numele de Galana, lângă oraşul Malindi, la N de Mombasa.

Athlone. (etlon). Localitate în centrul Irlandei, lângă lacul Lough Ree.

Athol. (etol). Localitate situată în S.U.A. (Massachusetts), la NE de lacul de acumulare Quabbin şi la NV de oraşul Worchester.

Atholl. Cap în NV Groenlandei, la V de localitatea Thule, în Golful Baffin (Oceanul Atlantic).

Athos (Hágion Óros). (atos). 1. Masiv muntos (2 033 m) şi peninsulă în Grecia de NE, în peninsula Calcidică. 2. Republică monastică, cu regim de departament administrativ autonom, în cadrul Greciei. Suprafaţa este de 336 kmp cu circa 1,5 mii loc. Reşedinţa este Karyal. Clima este mediteraneană. Aici se găsesc numeroase mănăstiri ortodoxe.

Athus. Localitate în SE Belgiei, la graniţa cu Luxemburg şi Franţa, la SE de oraşul Arlon.

Athy. Localitate în E Irlandei, pe râul Barrow, la SV de Dublin.

Ati. (atii). Localitate în S Ciadului, la NE de capitală, N'Djamena.

Atiak. Localitate în NV Ugandei, aproape de graniţa cu Sudanul.

Atica (Attikí). (atichii). Peninsulă în SE Greciei mijlocii, între insula Eubeea, golfurile Egina şi Corint, despărţită de peninsula Pelopones prin istmul Corint, al cărei principal centru a fost, încă din antichitate, oraşul Atena.

Atico. Localitate în SV statului Peru, la VNV de oraşul Arequipa.

Atid. Comună în jud. Harghita, cu circa 3 300 loc. Satele componente: Atid, Crişeni, Cuşmed, Inlăceni, Şiclod.

Atifbey. Cartier al capitalei Turciei, Ankara.

Atikokan. (eticocăn). Localitate în Canada, la V de lacul Superior şi de oraşele Port Arthur şi Fort William.

Atimaono. Localitate în SSV insulei Tahiti, pe ţărmul Oceanului Pacific.

Atinos. Râu în Brazilia (în Podişul Mato Grosso).

Atirau. Oraş în Kazahstan, la vărsarea fluviului Ural în Marea Caspică.

Atiu. Insulă (67 kmp) din Arhipelagul Cook de Sud (Noua Zeelandă) din Oceanul Pacific.

Atjeh. (atgeh). Regiune naturală în N insulei Java (Indonezia).

Atka. Localitate în Siberia-Rusia, la N de oraşul Magadan.

Atkár. (otcar). Localitate în Ungaria (Heves), pe râul Gyöngyös, între oraşele Gyöngyös (la NE) şi Hatvan (la SV).

Atkarsk. Localitate în Rusia, pe râul Medvegyica, la NV de oraşul Saratov.

Atkinson Field. (etchinsăn fild). Localitate în NNE Guyanei, pe ţărmul Oceanului Atlantic.

Atlanta. (ătlentă). 1. Oraş în S.U.A., centru administrativ al statului Georgia, în S Munţilor Appalachi, cu circa 2,5 milioane loc. 2. Localitate în S.U.A. (Michigan), nu departe de lacul Huron, la SV de oraşul Alpena.

Atlantic. (etlentic). Localitate situată în S.U.A. (Iowa), la NE de oraşul Omaha şi la SV de oraşul Des Moines.

Atlantic City. (etlentic sitii). Oraş în S.U.A. (New Jersey), pe ţărmul Oceanului Atlantic.

Atlantic Mine. (etlentic main). Localitate în S.U.A. (Michigan), pe ţărmul de sud al lacului Superior.

Atlántico. Regiune administrativă în NV Columbiei, la V de fluviul Magdalena, cu centrul la Baranquilla.

Atlantic, Oceanul. Ocean situat între Europa, Africa şi cele două Americi, care comunică cu Oceanul Arctic prin strâmtorile Davis şi Danemarcei, iar în S cu Antarctida. Suprafaţa este de 106,6 milioane kmp (91,6 milioane kmp fără mările mărginaşe). Adâncimea medie este de 3 600 m iar cea maximă de 8 742 m (în fosa Puerto Rico). Are un volum de 329,7 milioane kmc de apă. Salinitatea 34-37‰. Temperatura apei oscilează între 28oC la Ecuator, până la 6oC la 60o lat. N şi -1oC la 60o lat. S. Forma lui se aseamănă cu un mare "S", ţărmurile de E şi V fiind aproape paralele. Numeroase insule şi arhipelaguri (cu suprafaţa totală 1,07 milioane kmp) unele de origine vulcanică (Ascensión, Sf. Elena, Azore, Canare etc.). Dintre curenţii oceanici care îl străbat cei mai importanţi sunt: Gulfstream, Benguelei, Groenlandei şi Braziliei. Numeroase mări mărginaşe (Baltică, Nordului, Mediterană, Caraibilor etc.) şi golfuri largi (Guineii, Biscaya ş.a.) se află în bazinul acestui ocean. Şelful oceanic ocupă 10,3% din suprafaţa sa. Este cel mai navigat ocean din lume.

Atlantic-Indian. 1. Dorsala. Dorsală submarină, între Antarctica şi Africa. 2. Bazin oceanic la S de Dorsală, între Antarctica şi Africa.

Atlantida. Continent ipotetic (o insulă imensă) care, după o legendă consemnată de Platon, era situat în Oceanul Atlantic, la V de Gibraltar. S-ar fi scufundat în urma unei catastrofe naturale.

Atlántida. Localitate în SE Uruguay-ului, la NE de Montevideo, pe ţărmul Oceanului Atlantic.

Atlas, El. Ansamblu montan în NNV Africii, întins de la Oceanul Atlantic până la Marea Mediterană (Golful Sirta Mică), în direcţia SV-NE, pe circa 2 000 km. Este format din două lanţuri principale de munţi: lanţul septentrional, care începe de la strâmtoarea Gibraltar cu Munţii Rif şi se desfăşoară apoi de-a lungul ţărmului Mării Mediterane prin Atlasul Mic (Tell) până la Capul Ras ben-Seka, şi lanţul meridional, care se înalţă pe litoralul Oceanului Atlantic în faţa Arhipelagului Canare, constituit din trei grupe paralele: Atlasul Înalt (El-Atlas El-Kebir) cu altitudinea maximă de 4 165 m (vf. Djebel Toubkal), alcătuit din roci cristaline în V şi calcare în E; Atlasul Mijlociu (El-Atlas El-Moutouassit) aflat la N de Atlasul Înalt, şi Antiatlasul, la S de acesta. Atlasul Înalt se continuă către V cu Atlasul Saharian, care închide, împreună cu Atlasul Mic, Podişul Kabiliei ("Chott-urilor"), cu altitudini cuprinse între 400-1 200 m, populat de numeroase lacuri. Treapta mai coborâtă a munţilor Atlas o constituie mesetele marocană şi algeriană.

Atlin. (etlin). Localitate în V Canadei, la SE de localitatea Whitehorse.

Atlit. Localitate în NV Israelului, la SV de oraşul Haifa, pe ţărmul Mării Mediterane.

Atløy. (atloi). Insulă în Norvegia, la N de fiordul Sogne.

Atmakur. Localitate în SE Indiei, pe râul Penner, la NV de oraşul Madras.

Atmore. (etmor). Localitate situată în S.U.A. (Alabama), la SV oraşul Montgomery şi la NE de oraşul Mobile.

Atna. Localitate în ESE Norvegiei, pe râul Glomma, la NE de oraşul Lillehammer.

Atocha. (atocia). Localitate minieră în S Boliviei, centru de exploatare a antimoniului.

Atoka. (etocă). Localitate situată în S.U.A. (Oklahoma), la SE de oraşul Oklahoma City.

Atoyac de Alvarez. (atoiac de alvares). Localitate în VSV Mexicului, pe ţărmul Oceanului Pacific, la NV de oraşul Acapulco.

Atrai. Râu în NE Indiei şi în V Bangladesh-ului, afluent al fluviului Gange.

Ätran. (etran). Râu (266 km lungime, suprafaţa bazinului 3 340 kmp) în SV Suediei, cu vărsare în strâmtoarea Kattegat.

Atranos. Râu în V Turciei.

Åträsk. (otresc). Localitate în NE Suediei, pe râul Sävar, la NNV de orasul Umea.

Atrato. Râu (563,3 km) în Columbia, cu vărsare în Golful Darien (Marea Antilelor sau Caraibilor). Face delimitarea naturală dintre America de Sud şi America Centrală.

Atrek. Râu (580 km, 29 700 kmp suprafaţa bazinală) în Asia, ce formează graniţa dintre Iran şi Turkmenia, şi care se varsă în Marea Caspică.

Atri. (atrii). Localitate în E Italiei peninsulare, pe ţărmul Mării Adriatice, între oraşele Teramo (la NV) şi Pescara (la SE).

Atrio del Cavallo. Parte a vulcanului Vezuviu, la SE de Napoli (Italia).

Atripalda. Localitate în Italia peninsulară, la E de Napoli.

Atshan. (atşan). Localitate minieră (ţiţei) în SV Libiei.

Atsutoka. Localitate în E insulei Hokkaido (Japonia), pe ţărmul Oceanului Pacific, la SV de oraşul Nemuro.

At Tahrir. Regiune în NNE Egiptului, la V de delta Nilului.

Attaka. Insulă (Indonezia), între Kalimantan şi Sulawesi (sau Celebes).

Attala. (otolo). Localitate situată în Ungaria (Somogy), la E de oraşul Kaposvár şi la V de oraşul Dombóvár.

Attawapiskat. (ateuăpiuscăt). Râu (748,3 km) în Canada, cu vărsare în golful James (Golful Hudson) la localitatea Kapiskau, în dreptul insulei Akimiski.

At-Tawil. (at tauil). Oază în NV Irakului, la N de fluviul Eufrat, aproape de graniţa cu Siria.

Attendorn. Localitate în Germania, în regiunea Ruhr, pe râul Bigge, la SE de oraşul Lüdenscheid.

Atter. Lac în N Austriei, pe râul Traun, afluent al Dunării.

Attersee. (aterzee). 1. Localitate în N Austriei, pe ţărmul NV al lacului cu acelaşi nume, la NE de oraşul Salzburg. 2. Lac (46,7 kmp) în N Austriei, la V de lacul Traun.

Attica. 1. v. Atica. 2. (etică). Localitate în S.U.A. (Indiana), pe râul Wabash, la SV de oraşul Lafayette.

Attiki. (atichii). Regiune în SE Greciei, unde este capitala ţării.

Attinghaussen. (atunghauzăn). Localitate în centrul Elveţiei, la SE de lacul Uri, pe râul Heuss, la SV de oraşul Altdorf.

Attnang-Puchheim. (atnang puchaim). Localitate în N Austriei, pe râul Traun, la NE de lacul Attersee şi la SV de oraşele Linz şi Wels.

Attock. Localitate în NE Pakistanului, la graniţa cu India, centru de extracţie a cărbunelui.

Attoko. Localitate în E insulei Hokkaido (Japonia).

Attopeu. Localitate în SE Laosului, pe râul Kong, aproape de graniţa cu statele Vietnam şi Cambodgea.

Attu. Insulă (împreună cu Agattu) în arhipelagul Insulele Apropiate, din Oceanul Pacific (Marea Bering).

Attur. Oraş în SE Indiei, pe râul Vellar, la SE de oraşele Bangalore şi Salem.

Atuana. Localitate în insula Hiva Oa din arhipelagul Marquises (Oceanul Pacific).

Atucha. (atucia). Localitate în NE Argentinei, pe Parana, la NV de Buenos Aires.

Atuel. Râu (482,8 km) în Argentina, afluent al râului Colorado, ce se varsă în Golful Bahia Banca (Oceanul Atlantic).

Atura. 1. Localitate în NV statului Bangladesh, pe râul Atrai, la VNV de oraşul Bogra. 2. Localitate în Uganda, la NV de lacul Kyoga.

Atvidaberg. Localitate în SE Suediei, la SE de oraşul Linköping.

Atwood. (etiud). Localitate situată în S.U.A. (Kansas), la E de oraşul Denver, la S de râul Republican River.

Atzcapotzalco. (aţacapoţalco). Cartier al capitalei Mexicului.

Atzenbrugg. (aţenbrug). Localitate în NE Austriei, pe râul Tulin (afluent al Dunării), la VNV de Viena.

Atzgersdorf. (aţghersdorf). Cartier al Vienei (Austria).

Aţel. Comună în jud. Sibiu, cu circa 4 200 loc. Aici se exploatează nisip. Are o biserică fortificată. Satele componente: Aţel, Alma, Dupuş, Giacăş, Şmig.

Aţintiş. Comună în jud. Mureş, cu circa 1 500 loc. Satele componente: Aţintiş, Botez, Cecălaca, Iştihaza, Maldaoaci, Sâniacob.

Au. 1. Localitate în V Austriei, pe râul Bregenzer Ach. 2. Cartier al oraşului München (Germania).

Aua. Insulă (Papua-Noua Guinee), situată în Oceanul Pacific, la N de insula Noua Guinee.

Auadi. (uadii). Oază în SE Saharei Occidentale, la graniţa cu Mauritania.

Auas. Munţi şi vârf (2 484 m) în Namibia (Africa).

Aub. Localitate în partea central-sudică a Germaniei, la SE de oraşul Würzburg.

Aubagne. (obani). Localitate în SE Franţei, la SE de oraşul Marseille.

Aubé. (obe). 1. Departament în NE Franţei, cu centrul la Troyes. 2. Râu (248 km lungime) în Franţa, afluent al fluviului Seine (Sena).

Aubel. (obel). Localitate în ENE Belgiei, la NE de oraşul Liège.

Aubenas. (obena). Localitate în SSE Franţei, la SE de oraşul Le Puy.

Aubenton. (obento). Localitate situată în NE Franţei, la NV de oraşul Charleville Méziéres.

Aubervilliers. (obervilie). Cartier al Parisului (Franţa).

Aubin. (oben). Localitate în partea central-sudică a Franţei, la SV de oraşul Aurillac.

Aubing. Cartier al oraşului München (Germania).

Aubonne. (obon). Localitate în SV Elveţiei, la V de lacul Geneva.

Aubrac. (obrac). Munte (1 469 m) în Masivul Central Francez.

Auburn. (obărn). 1. Localitate în S.U.A. (California), la NE de oraşul Sacramento. 2. Localitate în S.U.A. (Indiana), la NE de oraşul Fort Wayne. 3. Oraş situat în S.U.A. (Maine), pe râul Androscoggin, la N de oraşul Portland. 4. Oraş în S.U.A. (New York), aproape de lacul Ontario, la SE de oraşul Rochester. 5. Munte în E Australiei, la SV de oraşul Rockhampton.

Aubusson. (obiuso). Localitate în centrul Franţei (Marche), cu peste 6,2 mii loc.

Auby. (obii). Localitate în SSE Belgiei, pe râul Semois, la NE de oraşul Bouillon.

Aucanquilcha, Cerro de. (aucanchilşa serro). Vârf în Anzi, în Cordiliera Occidentală (Chile).

Auce. Localitate în Letonia, în SSV ţării, la graniţa cu Lituania, la SV de oraşul Jolgava.

Auch. (). Localitate situată în SSV Franţei (Guyenne et Gascogne), centru al departamentului Gers.

Auchi. Localitate în SV Nigeriei, la NV de oraşul Bende.

Auckland. (oclănd). 1. Oraş în Noua Zeelandă (Insula de Nord), port la Oceanul Pacific cu aproximativ 850 000 loc. Este cel mai mare oraş al ţării (a fost şi capitală între 1840-1865). 2. District în Noua Zeelandă. 3. Peninsulă în N Insulei de Sud (Noua Zeelandă). 4. Arhipelag muntos nelocuit, ce aparţine de Noua Zeelandă.

Aude. (od). 1. Râu (220 km) în S Franţei, ce se varsă în Canal de Midi. Izvorăşte din Munţii Pirinei. 2. Departament în S Franţei, cu centrul la Carcassonne.

Auderghem. (oderghem). Localitate în centrul Belgiei, la SE de Bruxelles.

Audierne. (odiern). Localitate în NV Franţei, în SV peninsulei Bretagne, situată pe ţărmul Oceanului Atlantic.

Audincourt. (odencur). Localitate în ENE Franţei, pe râul Doubs, la SV de oraşul Belfort.

Audlem. (odlăm). Localitate situată în Anglia (Marea Britanie), la VSV de oraşul Stoke.

Audley. (odlii). Localitate în SE Australiei, la S de oraşul Sydney, pe ţărmul Mării Tasmaniei (Oceanul Pacific).

Audsila. Localitate în NE Libiei, în oaza Djalo.

Aue. 1. Oraş în Germania, pe râul Mulde, la SV de oraşul Chemnitz (fost Karl-Marx-Stadt). 2. Râu în NV Germaniei, afluent al lui Weser, amonte de localitatea Nienburg.

Auerbach. (auerbac). 1. Localitate în E Germaniei, pe râul Weise Elster, la E de oraşul Plauen. 2. Localitate în Germania, pe râul Zwickauer Mulde, la ENE de oraşul Zwickau. 3. Localitate în ESE Germaniei, pe râul Pegnitz, la NE de oraşul Nürnberg.

Auerberg. Vârf (1 055 m) în Germania, la E de oraşul Kempten.

Auerstädt. (auerştet). Localitate istorică în E Germaniei Centrale (Thuringia) la NE de Weimar. Aici francezii i-au învins pe prusieni (anul 1806).

Auerswalde. (auerzvalde). Localitate situată în Germania, la N de oraşul Chemnitz.

Aufist. Localitate în V Saharei Occidentale, pe ţărmul Oceanului Atlantic.

Augathella. (ogătelă). Localitate în E Australiei, pe râul Warrego, la NV de oraşul Roma.

Aughrabies Falls. (ogrebiz folz). Cascadă pe fluviul Orange în Republica Africa de Sud (NV provinciei Cape) la frontiera cu Namibia. Are 146 m înălţime, fiind descoperită în anul 1824.

Aughton. (oghtăn). Localitate în V Angliei (Marea Britanie), la NE de Liverpool.

Augila. (aughila). Centru de extracţie a petrolului, în NE Libiei.

Augsburg. Oraş în S Germaniei (Bavaria), cu peste 400 000 loc. Centru industrial şi istoric. Se află la NV de oraşul München.

23 August. 1. Comună în jud. Constanţa, cu circa 5 500 loc. Este comună suburbană oraşului Techirghiol. Satele componente: 23 August, Dulceşti, Moşneni. 2. v. I.C. Brătianu.

Augusta. (ogăstă). 1. Oraş în E S.U.A. (Georgia), pe Savannah, cu aproximativ 400 000 loc. Este oraş industrial dar şi staţiune turistică de iarnă. 2. Oraş în NE S.U.A., centrul administrativ al statului Maine, cu circa 60 000 loc. Pe lângă faptul că este un centru industrial, este şi staţiune estivală. 3. Localitate în S.U.A. (Arkansas), pe râul White River, la V de oraşul Memphis. 4. Localitate în S.U.A. (Illinois), la SE de oraşul Burlington şi la NE de oraşul Quincy. 5. Localitate în S.U.A. (Kentucky), pe râul Licking, la SE de oraşul Cincinnati. 6. Localitate în S.U.A. (Maine), pe râul Kennebec, la NE de oraşul Portland. 7. Localitate în SE Siciliei (Italia), pe ţărmul Mării Mediterane, între oraşele Catania (la NV) şi Siracusa (la SE). 8. Localitate în S.U.A. (Wisconsin), la SE de oraşul Eau Claire. 9. Localitate în SV Australiei, la S de oraşul Perth. 10. Golf situat în E insulei Sicilia (Italia), pe ţărmul Mării Ionice (Marea Mediterană), unde este situată şi localitatea cu acelaşi nume.

Augustenthal. (augustental). Localitate în Germania, în regiunea Ruhr, pe râul Verse, la NE de oraşul Lüdenscheid.

Augustin. Localitate în Argentina, la NV de Buenos Aires.

Augusto Severno. Localitate în E Braziliei, lângă oraşul Natal.

Augustóv (Augustow). 1. Localitate în NE Poloniei, aproape de graniţa cu Lituania şi Belarus. 2. Aici este şi un canal, cu acelaşi nume.

Augustus. (ogăstas). Insulă în NV Australiei, la V de regiunea Kimberley.

Augustusburg. Localitate în E Germaniei, la E de oraşul Chemnitz.

Auhof. Localitate lângă oraşul austriac Linz.

Auián (Auyan)-Tepui. Vârf (2 953 m) în E Venezuelei.

Auki. (auchii). Localitate în insula Malaita din arhipelagul Solomon (Oceanul Pacific).

Aul. (ol). Vârf (3 124 m) în Munţii Alpii Lepontini, în Elveţia.

Aulander. (olănder). Localitate în S.U.A. (North Carolina), la NE de oraşul Rocky Mount şi la SV de oraşul Norfolk din Virginia.

Aulendorf. Localitate în SV Germaniei, la NE de lacul Boden şi la SV de oraşul Memmingen.

Aulla. Localitate în Italia, la NV de oraşul Carrara şi la NE de oraşul La Spezia.

Aulida. v. Vathy (Grecia).

Aulnay. (olne). Localitate în periferia Parisului (Franţa).

Aulnay-sous-Bois. (olne su boa). Localitate în periferia Parisului (Franţa), la NE de capitală.

Aulne. (oln). Râu în VNV Franţei, în cadrul peninsulei Bretagne, cu vărsare în Atlantic.

Aulnois. (olnoa). Localitate în S Belgiei, la graniţa cu Franţa, la SV de oraşul Mons.

Aulnoye. (olnoi). Localitate în NE Franţei, pe râul Sambre (afluent al lui Meuse), aproape de graniţa cu Belgia, la SE de oraşul Lille.

Aulus-les-Bains. (olu le ben). Localitate în SSV Franţei, la SV de oraşul Foix şi la NV de oraşul Andorra la Vella (Andorra).

Aumale. (omal). Localitate în NE Franţei, la SV de oraşul Amiens.

Auneau. (ono). Localitate în Franţa, la SV de Paris şi la NE de oraşul Chartres.

Aunis. (onii). 1. Regiune naturală în V Franţei, pe ţărmul Oceanului Atlantic, în zona oraşului La Rochelle. 2. Provincie istorică în V Franţei, la Golful Biscaya. Oraşul principal este La Rochelle.

Yüklə 0,88 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   ...   11   12   13   14   15   16   17   18   19




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin