Malaezia indrumar de Afaceri A. Date generale geografie
Yüklə 58,93 Kb.
|
|
MALAEZIA Indrumar de Afaceri A. DATE GENERALE 1. Geografie Teritoriu: 329,847 km patrati, ocupand sud-estul Asiei pensinsulare (131.805 km patrati) si 2/3 din insula Borneo (statele Sarawak - 124.450 km patrati si Sabah (73.631 km patrati). Oraşe: Capitala - Kuala Lumpur. Alte oraşe - Penang, Ipoh, Malacca, Johor Baru, Shah Alam, Klang, Kuching, Kota Kinabalu, Kota Baru, Kuala Terengganu, Miri, Petaling Jaya. Relief: campii de coastă şi munti interiori acoperiti de jungla. Marea Chinei de Sud separă Peninsula Malaezia de Malaezia de Est situata pe insula Borneo. Clima: tropicala. 2. Populatie Cetăţenie: substantiv şi adjectiv - Malaezian (eni). Populaţie (2010): 28,3 milioane locuitori. Malaezia are o societate multi-rasiala ce conţine multe grupuri etnice. Malays cuprind o majoritate de peste 50%. Malaezienii ce descind din indieni cuprind aproximativ 7% din populaţie şi includ hinduşi, musulmani, budişti, şi creştini. Grupurile indigene combinate formeaza aproximativ 11% din populaţie. Rata anuală de creştere a populaţiei: 1,7%. Grupuri etnice: Malay 53,3%, chinezi 26.0%, 11,8% indigeni, 7,7% indian, 1,2% altele. Aproximativ un sfert din populaţie este de etnie chineza, un grup care a jucat un rol istoric important în relaţiile comerciale şi de afaceri. Religii: Islamiste (60,4%), budiste (19,2%), creştine (9,1%), hinduse (6,3%), altele / niciunele (5,0%). Prin definiţie constituţionala, toti Malaezienii sunt musulmani. Limba oficiala: Bahasa Melayu. Limbile straine utilizate sunt engleza, diferite dialecte de chineză, tamil, indigene. Educatie: Gradul de alfabetizare - 93,5%. Frecventarea scolilor este de - 90,1% (ciclul primar), 60,0% (ciclul secundar). Sanatate: Rata mortalităţii infantile (2007) - 6,7 / 1000. Speranţa de viaţă (2007) - 76,4 ani la femei si 71,9 ani la barbati. Forţa de muncă: a fost de 10,89 milioane in 2007 repartizata astfel: servicii - 57%; industrie - 28% (din care 19% in industria de fabricatie si 9% in minerit şi construcţii), agricultură - 15%. 3. Guvernare Forma de guvernamant: democraţie parlamentară federală cu un monarh constituţional. Independenta: 31 august (Malaya, care este acum peninsular Malaezia, a devenit independentă în 1957. În anul 1963 Malaya, Sabah, Sarawak, si Singapore au format Malaezia. Singapore a devenit o ţară independentă în 1965.) Constituţia: 1957. Puterea Executiva - şef de stat şi obişnuit mentionat ca rege, avand îndatoriri ceremonial (in prezent Yang di-Pertuan Agong. Regele este ales pe o perioada de 5 ani, din rândul celor nouă sultani a statelor din Malaezia peninsulară. Regele, de asemenea, este lider al credinţei islamice, în Malaezia. Puterea executiva este investita in cabinetul condus de primul-ministru. Constituţia prevede ca primul ministru malaezian trebuie să fie un membru al camerei inferioare a parlamentului, conducand o majoritate în parlament. Cabinetul este ales din rândul membrilor ambelor camere ale parlamentului. Guvernul federal are autoritate asupra afacerilor externe, apărarii, securitatii interne, justiţiei, finanţelor, comerţului, industriei, comunicaţiilor, transportului, şi a altor aspecte. Puterea Legislativă - parlament bicameral, care cuprinde 70 de membri ai Senatului (26 aleşi de către cele 13 adunări de stat, 44 numiţi de rege, la recomandarea primului ministru) şi 222 de membri ai Camerei Reprezentanţilor (aleşi din circumscripţiile uninominale). Puterea legislativă este împărţită între legislatura federala si cea a statelor. Primul-ministru actual este Mohd Najib bin Abdul Razak. Puterea Judiciară - Curtea Federală, Curtea de Apel, înalte curţi, instante de sesiuni, instanţele de magistrati, şi instanţele pentru minori. Instanţe Sharia analizeaza cazuri privind anumite aspecte care implică numai musulmanii. Sistemul juridic din Malaezia se bazează pe dreptul comun englez. Din punct de vedere administrativ Malaezia se compune din 13 state (sultanate) si trei teritorii federale (Kuala Lumpur, Labuan Island, Putrajaya - teritoriul noii capitale administrative si rezidentiale). Fiecare stat are o adunare şi un guvern, condus de un ministru şef. Nouă dintre aceste state au domnitori ereditari, în general, intitulati "sultan", în timp ce restul de patru au desemnati guvernatori în funcţii de contrapartidă. Densitatea populaţiei este mai ridicata în Malaezia peninsulara, unde locuiesc aproape 20 de milioane din cei peste 28 de milioane de locuitori. Restul trăiesc in porţiunea din Malaysia a insulei Borneo, în statele Sabah şi Sarawak. Mai mult de jumătate din locuitorii Sarawak şi aproximativ două treimi a lui Sabah fac parte din grupurile indigene. Votul: universal la 21 de ani. 4. Economie PIB-ul (2010): 237,11 miliarde USD. Rata de crestere anuala a PIB: 5,9% (2006); 6,3% (2007); 4,6% (2008); -1.7% (2009); 7.2% (estimare guvern pentru 2010). Venitul pe cap de locuitor (2010): 8.387 dolari USD. Moneda nationala: Ringgit malaezian (RM) cu o rata de schimb medie de 1 USD = 3,23 RM in 2010. Resurse naturale: petrol, gaze naturale lichefiate (GNL), staniu, minerale. Agricultura: produce ulei de palmier, cauciuc, lemn, cacao, orez, fructe tropicale, peşte, nucă de cocos. Industrie: produse si componente electronice, produse electrice, produse chimice, produse alimentare şi băuturi, metale şi produse de maşini, îmbrăcăminte. Comerţ Exporturi (2010) - 223,44 miliarde USD: produse electronice, maşini, gaz lichefiat naturale, petrol şi produse petroliere, echipamente de telecomunicatii. Principalii parteneri de export au fost China 20,5%, Singapore 14,7%, UE 10,8%, SUA 10,8%, Japonia 9,2%, Hong Kong 4,4%. Importuri (2010) - 178,43 miliarde USD: produse electronice, maşini, elemente de maşini şi aparate, petrol şi produse petroliere. Principalii parteneri de import au fost Singapore 25,8%, China 14,7%, Japonia 10,9%, SUA 8,6%, UE 8,4%, Thailanda 6,5%, Indonezia 5,8%, Corea de Sud 3,3%. B. SCURT ISTORIC Dupa cel de al II razboi mondial, teritoriile din peninsula Malaeziei s-au unit pentru a forma Federaţia Malaya în 1948 şi în cele din urmă au negociat independenţa faţă de Marea Britanie în 1957. În 1963 coloniile britanice din Singapore, Sarawak, Sabah au aderat la Federaţie, care a fost redenumita Malaezia. Singapore a fost membra de scurtă durată, părăsind federatia în 1965 şi devenind o republica independenta. Indonezia a ridicat obiectii la formarea Malaeziei si a inceput un program de economic, politic, diplomatic, militar de "confruntare" împotriva noii ţari în 1963, confruntare care sa încheiat doar după căderea de la putere a preşedintelui indonezian Sukarno în 1966. Pe plan intern, comuniştii locali, aproape in totalitate chinezi, au dus o lupta de gherila, atât înainte cât şi după obţinerea independenţei, fapt ce a determinat impunerea stării de urgenţă in perioada 1948 - 1960. Benzi mici de luptători de gherilă au rămas în bazele de-a lungul frontierei cu sudul Thailandei, efectuand raiduri ocazionale pe teritoriul de nord al Malaeziei. Abia in 1989 a fost semnat un acord de pace intre aceste grupuri de gherila si guvernul malaiezian. Separat, o insurgenţă comunista la scară mică a început, de asemenea, în Sarawak la mijlocul anilor 1960, încheiata cu semnarea unui acord de pace în octombrie 1990. C. SITUATIA ECONOMIEI 1. Generalitati Având în vedere că a devenit independentă în 1957, rezultatele economice ale Malaeziei sunt dintre cele mai bune din Asia. Produsul intern brut real (PIB) a crescut cu o medie de 6,5% pe an in perioada 1957 - 2005. Punctul culminant a fost atins de la începutul anilor 1980 pana la mijlocul anilor 1990 cand economia a înregistrat o creştere medie susţinută de aproape 8% anual. Nivelurile ridicate de investiţii private străine şi locale au jucat un rol semnificativ pe măsură ce economia s-a diversificat şi modernizat. Daca pana nu de mult tara depindea foarte mult de produsele primare, cum ar fi cauciucul şi staniul, Malaezia de astăzi este o ţară cu venituri medii, cu o economie multi-sectoriala bazata pe industrie si servicii. Malaezia este una dintre cele mai mari exportatoare din lume de dispozitive semiconductoare, produse electrice, panouri solare, şi de produse de tehnologia informaţiei şi comunicării (TIC). Malaezia invatat mai multe lecţii valoroase pentru strategiile sale de management economic în timpul crizei financiare asiatice 1997-1998 pe care apoi le-a şi aplicat in perioada crizei financiare globale 2008-2009, fapt care a contribuit la rezistenţa economiei. PIB-ul sa contractat cu 1,7% în 2009, comparativ cu o creştere de 4,6% în 2008, dar a revenit, şi a ajuns în jurul valorii de 7% în 2010. Băncile din Malaysia sunt bine capitalizate, administrate conservator, şi nu au avut o expunere măsurabilă la problemele de piaţă americane. Banca centrală menţine un mediu conservator de reglementare, interzicand unele active mai riscante, la moda în alte tari. Malaezia menţine un nivel ridicat al rezervelor valutare şi are un nivel relativ scazut al datoriei externe. Guvernul continuă să gestioneze în mod activ economia prin întreprinderile de stat puternic implicate în petrol şi gaze, sectoarele plantaţiei, construcţia de nave, de otel, telecomunicatiile, utilitatile, productia de autoturisme, mineritul, şi altele. Malaezia are un regim de administrare a monedei de schimb ce ofera flexibilitate pentru adaptabilitatea ringgit-ului la evoluţiile economice şi financiare mondiale şi acorda un nivel de stabilitate faţă de monedele principalilor parteneri comerciali ai Malaezia. 2. Politica economica Noua Politică Economică (NEP), lansata în 1971, conţinea o serie de acţiuni politice in beneficiul malaezienilor şi a anumitor grupuri indigene (împreună cunoscute sub numele de Bumiputras sau "fii ai solului"). Constituţia a fost modificată pentru a limita dezacordul dintre drepturile grupului special protejat şi partile din Constituţie referitoare la drepturi sociale. Actualul premier, Najib Mohd bin Abdul Razak, se afla la conducerea guvernului din aprilie 2009. Unul dintre obiectivele principale ale politicii administraţiei Najib lui este initiativa "1Malaysia", care subliniază unitatea naţională în rândul populaţiei de diverse etnii. Alte iniţiative includ: - Programul de Transformare a Guvernului cu scopul de îmbunătăţire a sistemului de servicii de guvernamentale; - Programul de Transformare Economica cu scopul de a furniza un cadru pentru a accentua investiţiile private şi de a le reduce pe cele publice; - Nou Model Economic (NEM), cu scopul de a reforma politica economică cunoscută sub numele de Noua Politică Economică din anii 1970. Din 1971, preferinţe etnice au fost acordate Bumiputras, prin solicitarea unui procent de 30% in proprietate Bumiputra în cazul infiintarilor unor afaceri noi. Noul program de reformă economică a prim-ministrului Najib include modificarea acestor preferinţe etnice şi renunţarea in timp la întreprinderile de stat, concomitent cu creşterea rolului sectorului privat în stimularea niveluri mai ridicate de investiţii şi stimularea creşterii PIB-ului. NEM îşi propune să creeze un mediu de afaceri mai favorabil pe termen lung, cu o creştere economică susţinută de dezvoltare şi de investiţii, cu scopul de a aduce Malaezia la nivelul unei natiuni dezvoltate cu un venit ridicat până în 2020. D. COMERT SI INVESTITII 1. Schimburi comerciale. Anul 2010 a fost un an de revenire pentru economia Malaeziei, indicatorii economici ajungand in general aproape de valorile inregistrate in perioada 2008. Exporturi: Malaezia a exportat in 2010 marfuri in valoare de 223,44 miliarde USD, înregistrând o creştere anuala de 54,4%, datorită valorii negative de -17% inregistrata in 2009. Comparativ cu valorile aferente anului 2009 s-au inregistrat cresteri la toata gama de produse exportate, valoarea acestora crescand insa usor fata de valorile anului 2008. Principalele produse exportate in 2010 au fost: - Masini si echipamente de transport (43,90%); - Combustibili minerali, lubrifianti (15,84%); - Produse si articole prelucrate (18,33%); - Uleiuri si grasimi vegetale si animale (8,58%); - Produse chimice (6,37%); Principalii parteneri de export au fost China 20,5%, Singapore 14,7%, UE 10,8%, SUA 10,8%, Japonia 9,2%, Hong Kong 4,4%. Importuri: Malaezia a importat in 2010 marfuri si produse in valoare de 178,43 miliarde USD, inregistrand o crestere anuala de 59,6%, dupa valoarea negativa de -16,7% inregistrata in 2009. Si la importuri Malaezia a inregistrat cresteri fata de valorile inregistrate in 2009 si la unele game de produse chiar si fata de cele inregistrate in 2008. Principalele produse importate in 2010 au fost: - Masini si echipamente de transport (49,43%); - Produse si articole prelucrate (18,43%); - Combustibili minerali, lubrifianti (9,95%); - Produse chimice (9,09%); - Produse alimentare (5,71%). Principalii parteneri de import au fost Singapore 25,8%, China 14,7%, Japonia 10,9%, SUA 8,6%, UE 8,4%, Thailanda 6,5%, Indonezia 5,8%, Corea de Sud 3,3%. Asa cum era de asteptat, Singapore a continuat să fie primul partener comercial, spre care s-au îndreptat în special produsele chimice şi ţiţeiul, în dauna produselor electrice şi electronice. Prin politica de reforma si deschidere a premierului Najib s-a reusit schimbul de teren aferent liniilor ferate malaeziene de pe teritoriul singaporez (o problema ce dateaza de zeci de ani), precum si noi cai de comunicare intre cele doua tari peste stramtoarea Johor. Balanţa serviciilor a înregistrat o valoare de 0.13 miliarde USD, in scadere fata de valoarea din 2009 de 1,46 miliarde USD, dar in usoara crestere fata de valoarea din 2008. 2. Investiţiile străine au inregistrat o scadere a activele nete comparativ cu anul 2009, inregistrand valoarea de 28,63 miliarde USD. Totodata valoarea totala a activelor externe a crescut cu 5,7 la sută fata de 2009, ajungand la valoarea 279 miliarde USD. O astfel de creştere sa datorat în principal investiţiilor directe în străinătate (DIA), investiţiilor de portofoliu şi altor investiţii. În acelasi timp, totalul pasivelor externe a crescut cu 18,9 procente acumuland 274,89 miliarde USD. Stocurile DIA au crescut la 92,38 miliarde USD în 2010, creştere atribuită în principal capitalul social şi venitului reinvestit de 65,4%. Cea mai mare parte a acestor investitii a fost generata în principal de companiile Malaeziene în sectorul petrolului si gazelor (27,6%), urmat de sectorul financiar şi de asigurări (24,6%) şi in sectorul de informare şi comunicare (12,3%). Primele trei destinaţii de investitii in strainatate au fost Singapore, Indonezia şi Mauritius. Stocurile investitiilor straine directe (ISD) in Malaezia au crescut în 2001 la 96,75 miliarde USD, deci o creştere substanţială de 142,1% fata de 2009. Câştigurile capitalului propriu şi al capitalului reinvestit formeaza componenta cea mai mare parte (94%). Sectorul de fabricare si-a menţinut poziţia de lider ca destinatar al ISD (46,8%), urmat de sectorul financiar şi de asigurări (23,1%) şi sectorul comerţului cu ridicata şi cu amănuntul (8,2%). Primii trei surse de investitii straine directe au fost Singapore, Japonia şi Statele Unite ale Americii. E. CLIMATUL ECONOMIC 1. Forta de munca La finele anului 2010, Malaiezia raporta o forţă de muncă de 11.517.2 mii de persoane apte de muncă, din care 11.129,4 salariaţi si 387.900 şomeri. Rata somajului a fost de 3,4%, in scadere faţă de 3,7% înregistrată in anul 2009, dar usor crescuta fata de 3,3% inregistrata in 2008. Forta de munca este preponderenta in industrie si servicii, cu doar 12,2% lucrand in agricultura. Cu un procent destul de mic in functiile cu grad inalt de pregatire (6,3%) sau de oficialitati (7,6%), restul fortei de munca formeaza o patura de calitate, determinantă pentru dezvoltarea ţării şi atestată prin următoarele elemente: 93% grad de alfabetizare, folosirea pe scară largă a limbii engleze (considerata a doua limba oficiala), 11 universităţi de stat şi 13 particulare, 600 de colegii de stat şi particulare, etică profesională , pregatire diversă , adaptabilă şi flexibilă. 2. Transport si telecomunicatii Malaiezia are o reţea de căi ferate cu o lungime de 2.418 km, precum si o retea de sosele ce se desfăşoară pe 78.000 km, din care sunt asfaltaţi 50.200 km (inclusiv 1.470 km de autostradă). Malaiezia dispune de 114 aeroporturi, din care 35 au piste betonate, 79 nepavate şi trei helioporturi. Lungimea căilor navigabile este de 7.296 km, din care 3.209 km în Peninsula Malaiezia, 1.569 în Sabah şi 2.518 km în Sarawak. Flota malaieziană cuprinde 366 de nave, din care 62 vrachiere, 103 cargouri, 37 nave cisterna pentru produse chimice, 69 portcontainere, 23 nave pentru gaze lichefiate, 1 navă de transport animale, 2 nave de pasageri, 55 tancuri petroliere, 1 tanc specializat, 8 bacuri şi 5 nave roll on/roll off. La finele anului 2010, în Malaiezia existau 8,6 milioane linii telefonice fixe şi peste 33,8 milioane de utilizatori de telefonie mobilă. Malaiezia dispune de un sistem de telefonie modern care oferă servicii internaţionale excelente. La intern în Peninsula Malaiezia, serviciile interurbane sunt bune şi se realizează, în principal, prin relee radio cu microunde. Există o reţea de astfel de relee care asigură comunicaţiile între Sabah şi Sarawak, via Brunei. Sistemul local de transmisii prin satelit dispune de 2 staţii terestre. Telecomunicaţiile internaţionale sunt asigurate prin cabluri submarine către India, Hong Kong şi Singapore.
Malaiezia este membră a ASEAN, organizaţie regională care întruneşte alte 9 tari membre (Indonezia, Singapore, Thailanda, Filipine, Brunei, Vietnam, Laos, Birmania si Cambodgia). Pâna în prezent, Malaiezia are încheiate două acorduri de liber schimb, cu Japonia şi Pakistan. Împreună cu ceilalţi membri din ASEAN, Malaiezia participa la Acordul de Parteneriat Economic cu Japonia, la Acordul de Liber Schimb Korea-ASEAN si la Acordul de Liber Schimb China-ASEAN. Cooperarea regională este o piatra de temelie a politicii externe a Malaysiei. A fost un membru fondator al Asociaţiei Naţiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN). Malaezia este un membru activ al Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC) pe forum pentru, Organizaţia Conferinţei Islamice (OIC), Mişcarea Ţărilor Nealiniate (ANM), şi Organizaţia Naţiunilor Unite. Malaezia este un factor care contribuie frecvent la ONU de menţinere a păcii şi alte misiuni de stabilizare, inclusiv desfăşurările recente la Liban, Timorul de Est, Filipine, Indonezia, Pakistan, Sierra Leone, Sudan, Sahara de Vest, Nepal, şi Kosovo. 4. Bariere comerciale Tariful vamal al Malaieziei utilizează Sistemul Armonizat de Codificare şi Clasificare a Mărfurilor (HS), fiind principalul instrument de reglementare a regimului de import al ţării. Taxele vamale de import variază, în general, între 0% si 300%. Cele mai ridicate taxe vamale se aplică produselor de lux (băuturi spirtoase, ţigarete, parfumuri, săpun de toaleta, etc) şi acelor produse protejate la intern, precum autoturismele. Protecţia tarifară este scăzută pentru materiile prime şi ea creşte odată cu conţinutul de valoare adăugată. Ca parte a obligaţiilor asumate în cadrul OMC, precum şi a măsurilor unilaterale de liberalizare, Malaiezia a redus sau a anulat taxele vamale pentru aproximativ 5000 de poziţii tarifare. Pentru înlesnirea şi dezvoltarea comerţului, sunt scutite de plata taxelor vamale materiile prime folosite direct pentru produc- ţia de mărfuri de export, cele care nu sunt oferite pe plan local sau acelea care se importă, pentru că cele care se produc în Malaiezia nu sunt competitive din punct de vedere al calităţii şi al preţului. Peste 60% din poziţiile tarifare au taxe vamale zero. Conform noului tarif vamal, publicat la 1 aprilie 2006, măsurile de protejare temporară a pieţei interne a produselor siderurgice s-au permanetizat. Conform noului tarif vamal există 2 ( două) coloane ale taxelor vamale: cele pentru mărfurile de provenienţă ţări ASEAN şi cele din alte ţări, inclusiv UE. Taxele vamale de export nu sunt aplicate produselor malaieziene, cu exceptia unor situaţii prevazute expres prin lege şi în cazurile impuse de protecţia aprovizionării pieţei interne. În plus faţă de taxele vamale de import, produselor li se aplică o taxă asupra vânzărilor, de 10%, acestea nefiind însă aplicată echipamentelor utilizate pentru producţia destinată exportului. Noul sistem de evaluare în vamă instituit de OMC în ianuarie 2000, prevede ca valoarea de tranzacţionare a mărfurilor importate (ex. preţul actual plătit sau plătibil pentru mărfurile importate în Malaiezia) constituie baza de calcul pentru aplicarea taxelor vamale şi a taxei asupra vânzărilor. Metodologia este adaptabilă în cazul anumitor mărfuri speciale. Licenta de import este cerută în cazul armelor şi al substanţelor explozive, automobilelor, copiatoarelor color, zahărului, orezului şi făinei. Lista completă a mărfurilor pentru care trebuie solicitată licenţa de import este stabilită prin Ordinul 1988. Importuri interzise. În Malaiezia este interzisă introducerea de droguri (fapt pentru care legea prevede pedeapsa capitală), arme albe şi publicitate obscenă. Armele de foc şi muniţia pot fi transportate doar cu avizul poliţiei. Casetele video trebuie declarate şi predate pentru verificare, fiind vorba de o ţară cu religie oficială islamică. Exportul de antichităţi şi obiecte istorice este permis pe bază de licenţă de la Direcţia Generală a Muzeelor sau în situaţia în care au fost introduse în ţară în regim de import temporar. Plantele şi animalele trebuie declarate inspectorului de carantină sanitar-veterinară al vămii la punctul de frontieră.
Prin Ordinul 1988 Departamentul Vămilor a stabilit trei categorii de mărfuri restricţionate la export: - mărfuri complet interzise pentru export: ouăle de broască ţestoasă şi lemn de ratan provenit din partea peninsulară a Malaieziei (cu câteva excepţii ); - mărfuri care pot fi exportate pe bază de licenţă de export: animale domestice vii sau tăiate, turte din ulei de palmier, lapte şi produse lactate, ciment; - mărfuri care pot fi exportate cu respectarea anumitor condiţii prevăzute în actul normativ, de exemplu păsările vii trebuie însoţite de certificatul Departamentului pentru Protecţia Animalelor. În cazul exportului armelor de foc este nevoie de aprobarea Departamentului Poliţiei, iar pentru produse toxice şi deşeuri de aprobarea Directorului General al Departamentului pentru Protecţia Mediului. Mostre. Persoanele care vizitează Malaiezia pot să introducă în ţară mostre fără valoare comercială, care nu sunt destinate vânzării. Acestea trebuie declarate funcţionarului vamal la frontieră, indicându - se provenienţa şi destinatarul sau expozantul. Etichetare. Toate bunurile de consum importate trebuie să poarte, după încheierea operaţiunilor vamale, o etichetă care să specifice agentul importator. Medicamentele ambalate trebuie etichetate în limba engleză sau în limba malaieziană, indicându-se numele şi compozitia. Începând cu luna septembrie 2003, Malaiezia a cerut etichetare nutriţională pentru toate produsele alimentare. Alimentele îmbogăţite cu vitamine şi minerale trebuie să aibă specificată pe etichetă valoarea acestor nutrienţi, valoare exprimată în procente din valoarea nutritivă de referinţă (NRV) recomandată de standardele Codex. Produsele agroalimentare trebuie să aibă etichete de “Halal” sau “Nonhalal”. 6. Regimul vamal Zonele comerciale libere din Malaiezia permit companiilor cu activitate de export să se bucure de formalităţi vamale minime, iar importurile de materii prime, componente, maşini şi echipamente destinate direct procesului de producţie sunt scutite de la plata taxe vamale. Produsele finite ale acestor companii destinate exportului au de îndeplinit formalităţi vamale minime. Pentru bunurile realizate în aceste zone şi care se vând pe piaţa melaeziana se vor plati taxe de import. În momentul de faţă funcţionează 14 astfel de zone libere amplasate la: Bayan Lepas, Prai, Prai Wharf, Batu Berendam, Tanjung Kling, Sungai Way, Ampang Hulu Klang, Telok Panglima Garang, Johor Port, Jelapang, Kinta Phases 1&11, Tanjung Gelang si Sama Jaya. Companiile care se pot înfiinţa în zonele comerciale libere trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: - întreaga lor producţie sau nu mai puţin de 80% din aceasta să fie destinată exportului; - principalele importuri ale acestor companii să fie materiile prime şi componentele. Cu toate acestea guvernul încurajează companiile să utilizeze materiile prime şi componentele de pe plan local.
2. Acordul pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziuni fiscale (1982); 3. Acordul privind promovarea şi protejarea investiţiilor (1996) a fost modificat şi adaptat conform aquis-ului UE in 2006;
6. Acord Maritim (1991). H. SCHIMBURILE COMERCIALE Evoluţia schimburilor comerciale în ultimii 8 ani milioane dolari SUA
* Date provizorii Structura schimburilor comerciale a fost: Export: produse chimice organice, lemn si articole din lemn, metale comune si articole din metale comune, masini aparate si echipamente electrice, automobile, tractoare si parti ale acestora, instrumente si aparate optice. Import: grasimi si uleiuri de origine animala sau vegetala, produse chimice organice, extracte tanante sau colorante, materiale plastice si articole din acesta, cauciuc si articole din acesta, materiale textile si articole din acestea, metale comuna si articole din metale comune, masini aparate si echipamente electrice, instrumente si aparate optice, altele. I. INFORMATII UTILE Ambasada României în Malaiezia 114 Jalan Damai, off Jalan Ampang, 55000 Kuala Lumpur Tel.: +60 3 2142 3172 / 2148 2065 Fax: +60 3 2144 8713 E-mail: roemb@streamyx.com
Fax: +60 3 6203 7037 / 7033 E - mail: info@matrade.gov.my
Fax: +60 3 6201 7705 E-mail: micci@micci.com
Fax: +60 3 6274 1266 / 7288 E - mail: webmaster@fmm.org.my Yüklə 58,93 Kb. Dostları ilə paylaş:
|