In mediul urban, speranţa de viaţă este de 74,16 ani (77,67 ani feminin, 70,58 ani masculin)
în mediul rural de 72,23 ani (76,36 ani feminin, 68,51 ani masculin).
Românii au printre cele mai scăzute speranţe de viaţă din Uniunea Europeană.
În România, cel mai mult trăiesc femeile din Capitală, iar cel mai puţin bărbaţii din Satu Mare. Sunt concluziile celui mai recent studiu al Institutului Naţional de Statistică privind sprenţa de viaţă a românilor.
Alături de ţările baltice şi Bulgaria, România se situează printre ţările cu cea mai scăzută speranţă de viaţă la naştere, între ţările din UE-27, deşi la nivel naţional, în ultimii 10 ani, speranţa de viaţă pentru sexul feminin a fost în continuă creştere
La nivel European speranţa de viaţă ajunge la aproape 80 de ani, cu 7 ani mai mult decât în România. Cel mai mult trăiesc italienii, francezii şi suedezii, peste 81 de ani.
In ceea ce priveste speranţa de viaţă pentru sexul masculin, România se situează printre ultimele poziţii, cu 69,6 ani,fiind urmată doar de Estonia (69,1 ani), Letonia (67,7 ani) şi Lituania(66,9 ani),
In ceea ce priveste speranţa de viaţă pentru sexul masculin, România se situează printre ultimele poziţii, cu 69,6 ani,fiind urmată doar de Estonia (69,1 ani), Letonia (67,7 ani) şi Lituania(66,9 ani),
Speranţa de viaţă a femeilor este mai mare decât cea a bărbaţilor, dar plusul de ani, în general, femeile îl trăiesc într-o stare mai rea de sănătate şi un grad de dependenţă mai mare.
Astfel la nivelul Uniunii Europene, la vârsta de 65 ani, femeile au o speranţă de viaţă (20,7 ani) mai mare decât bărbaţii (17,2 ani), însă numărul anilor cu incapacitate trăit de femei (11,8 ani) îl depăşeşte pe cel al bărbaţilor (8,5 ani)
– o dată în plus trebuie acordată o atenţie specială acordării asistenţei medicale necesare femeilor vârstnice, pentru ca anii pe care ele îl trăiesc în plus comparativ cu bărbaţii să nu fie împovărat de dizabilităţi.
Are o suprafata de 6.102,6 km2 (2,6 % din suprafata tării), ceea ce determina o densitate a populatiei de 81 locuitori/ km2
Are o suprafata de 6.102,6 km2 (2,6 % din suprafata tării), ceea ce determina o densitate a populatiei de 81 locuitori/ km2
Populatia stabila a judetului la data de 1 ianuarie 2011,
in numar de 482 346 este reprezentata in proportie de
41,2% , respectiv 198 663 locuitori in mediul urban si
Populatia judetului Buzau pe grupe mari de varsta in raport cu mediul de domiciliu
in mediul urban ponderea populatiei 0-14 ani ( 13,8%) este apropiata celei de peste 65 ani
( 11,42%)
in mediul rural decalajul dintre cele 2 grupe de varsta este foarte mare, astfel: - grupa de varsta 0-14 ani constituie 15,34% din populatia totala
grupa de varsta 65 ani si peste constituie 22,5% din populatia totala, reflectand procesul de imbatranire demografica care si-a pus mai pregnant amprenta in mediul rural.
Natalitatea in judet in 2011
3697 nascuti vii
7,7 nascuti vii la 1000 locuitori (rata natalitatii)
Scadere a natalitatii in judetul Buzau, in mediul urban si in mediul rural fata de anul 2010, cand s-a inregistrat 8,6 rata natatlitatii.
Rata natalitatii in Romania anului 2010 = 9,9 / 1000 locuitori
Mortalitatea generala in judet in 2011 Rata mortalitatii generale = 13,3 / 1000 loc.
Morbiditate generala – cresteri de prevalenta
Situatia incidentei diabetului pe grupe de varsta in 2011
Situatia incidentei diabetului pe grupe de varsta in 2011
0 – 14 ani 8 cazuri
15 – 64 ani 759 cazuri
65 ani si peste 415 cazuri
comparativ cu anul 2010 :
0 – 14 ani 6 cazuri
15 – 64 ani 754 cazuri
65 ani si peste 449 cazuri
Spitalul Judeţean de Urgenţă Buzău : 910 paturi
Spitalul Judeţean de Urgenţă Buzău : 910 paturi
Spitalul Municipal Râmnicu Sărat : 405 paturi
Spitalul Orăşenesc Nehoiu : 120 paturi
Spitalul de Boli Cronice Smeeni : 40 paturi
Spitalul de Psihiatrie şi pentru Măsuri de Siguranţă Săpoca : 810 paturi
Spitalul Sf. Sava Buzău – privat :40 paturi
Spitalul Eco Med Vintilă Vodă – privat : 43 paturi
Structura de paturi finantate de CJAS in 2011
Morbiditatea spitalizata in 2011
În anul 2011 unităţile sanitare cu paturi din judeţul Buzău au externat un număr de 67487 bolnavi din care, prin deces, un număr de 800 reprezentând 1,19 %.
Din numărul total de bolnavi externaţi 53,19% - 35898 au provenit din mediul rural şi 46,80% - 31589 din mediul rural.
Morbiditatea spitalizata in 2011 pe sectii
Asistenta de urgenta prespitaliceasca Unitatea de primiri urgente (UPU) din cadrul Spitalului Judetean de Urgenta Buzau
In 2011, numarul total de pacienti asistati a fost de 72173, mai mic in comparatie cu 2010 in care numarul total de pacienti asistati a fost de 75412.
Numarul total de pacienti internati dintre cei asistati in UPU in 2011 a fost de 23370 fata de 2010 in care numarul total de pacienti internati din cei asistati in UPU a fost de 26130.
In 2011 numarul total de pacienti transferati la alte unitati sanitare din cei asistati in UPU a fost de 903, in crestere fata de 2010 in care numarul total de pacienti transferati la alte unitati sanitare din cei asistati in UPU a fost de 703.
Numarul total de pacienti externati la domiciliu din UPU in 2011 a fost 47853 in scadere fata de 2010 in care numarul total de pacienti externati la domiciliu din UPU a fost de 48579 .
creşterea accesului la asistenţă medicală pentru segmentele de populaţie defavorizate (populaţia din mediul rural, persoanele neasigurate);
informarea rudelor care acordă îngrijire vârstnicilor cu informații referitor la simptomele și evoluția bolilor (de exemplu demența) în vederea furnizării acestora a unui sprijin suficient şi eficient ;
asigurarea faptului că rudele care acordă îngrijire au acces adecvat la serviciile de îngrijire de zi, servicii de îngrijire temporară și sprijin medical pentru înlăturarea stresului unei îngrijiri care poate ajunge eventual la 24 de ore pe zi;
identificarea/construirea de locaţii noi, în cadrul cărora să se amenajeze cămine pentru persoane vârstnice ;
să se majoreze fondurile alocate pentru proteze, dispozitive medicale şi pentru programele de îngrijire la domiciliu a persoanelor vârstnice aflate în dificultate.
la nivel naţional
la nivel naţional
înfiinţarea şi extinderea unei reţele naţionale de gerontologie şi geriatrie
facilitarea accesului permanent al persoanelor vârstnice la orice tip de servicii sociale şi de sănătate
reglementarea unui sistem naţional de servicii socio-medicale pentru persoanele vârstnice care nu se mai pot autogospodări şi a standardelor de calitate pentru acestea prin infiintarea de centre socio-medicale, precum si facilitarea accesului in aceste locatii
dezvoltarea îngrijirilor socio-medicale la domiciliu ca alternativă a instituţionalizării persoanelor vârstnice, precum şi a îngrijirilor în propria familie prin acordarea de facilităţi
dezvoltarea îngrijirilor socio-medicale la domiciliu ca alternativă a instituţionalizării persoanelor vârstnice, precum şi a îngrijirilor în propria familie prin acordarea de facilităţi
asigurarea medicamentelor în regim gratuit şi compensat pentru persoanele vârstnice şi susţinerea dezvoltării culturii sanitare
utilizarea cercetării ştiinţifice, a expertizei şi asigurarea tehnologiei centrate pe individ şi implicaţiile sociale şi de sănătate aferente vârstei ;