Raport săPTĂMÂnal energie, 6 ianuarie – februarie 2015



Yüklə 100.15 Kb.
tarix30.01.2018
ölçüsü100.15 Kb.

RAPORT SĂPTĂMÂNAL ENERGIE,

26 ianuarie – 1 februarie 2015
26 ianuarie 2015, bizenergy.ro: Romelectro, ISPE și Eximprod Grup au o firmă nouă la Buzău – ECOGEN THERM

Romelectro, Institutul de Studii și Proiectări Energetice – ISPE, Eximprod Grup, împreună cu Regia Autonomă Municipală Ram Buzău și Consiliul Local Buzău – acționari ai SC ECOGEN ENERGY SRL – au hotărât să mai facă o firmă la Buzău – ECOGEN THERM SRL. Decizia a fost luată în AGEA din noiembrie 2014, ECOGEN ENERGY fiind asociat unic la noua societate, potrivit unui document consultat de BizEnergy.

Cele două firme figurează la aceeași adresă, pe Aleea Industriei, nr.7, Buzău. Președintele Consiliului de Administrație al ECOGEN ENERGY, Munteniță Vasile, este administrator unic la ECOGEN THERM. Cea de-a două firmă este producția, transportul și distribuția energiei, cu activitate principală producția de energie electrică.
În vara anului trecut, s-a anunțat vânzarea producătorului de energie termică Ecogen Energy din Buzău. Traderul de gaze – firma Alpha Metal și-a manifestat intersul pentru a cumpăra 73,48% din acţiunile producătorului de la Romelectro, ISPE şi Eximprod Grup. Ceilalţi acţionari ai firmei – Regia Autonomă Municipală RAM Buzău (21,42%) şi Primăria Buzău (5,1%) nu vând, potrivit declarațiilor lui Vasile Munteniţă, președintele Consiliului de Administraţie al Ecogen Energy.
Despre o vânzare a ECOGEN ENERGY se discută de mai bine de un an, pe lângă Alpha Metal, de cumpărarea firmei fiind interesată și compania Dalkia, potrivit unor surse din piață.
27 ianuarie 2015, zf.ro: Libanezii fac energie verde în fabrica de mezeluri din Piteşti

Producătorul de mezeluri Caroli Foods Group, deţinut de familia libaneză El Solh şi concernul Campofrio, a început să îşi producă singur o parte din energia electrică în fabrica de mezeluri din Piteşti prin intermediul unei staţii de cogenerare din de­şeurile unităţii de pro­ducţie.

Compania a achizi­ţionat staţia de cogenerare după ce aceasta a fost dezvoltată iniţial de firma Teb Ener­gy Bu­siness.

„Preluarea investiţiei are ca efect asigurarea parţială a independenţei energetice şi reducerea substanţială a cheltuielilor cu energia electrică şi termică“, a explicat Ovidiu Duşleag, directorul executiv al Caroli Foods Group.


Investiţiile în energie verde nu sunt un caz singural în industria locală a cărnii având în vedere că şi alţi jucători precum Avicola Buzău, CrisTim sau Car­niprod Tulcea au făcut anterior astfel de proiecte. Caroli Foods Group a avut anul trecut afaceri estimate la 85 milioane de euro, în creştere cu 10% faţă de 2013.
Industriaşii din piaţa mezelurilor au simţit primele semne de creştere anul trecut după patru ani consecutivi în care piaţa a scăzut, iar o parte dintre companii s-au confruntat cu dificultăţi financiare sau au fost nevoite să renunţe la profit sau la planurile de investiţii.

28 ianuarie 2015, europuls.ro: Interviu Răzvan Nicolescu. Ce înseamnă 10 luni de reformă adevărată în sectorul energetic din România?

Sectorul energiei electrice din România a fost de multe ori supus experimentelor, cu scopul de a fi reformat. Colaborarea cu experții Băncii Mondiale a dus la o împărțire în funcție de surse a societăților care produc energie electrică, au apărut idei de a avea “mamuți” energetici, inițial doi (Electrica si Hidroenergetica), apoi unul singur și s-a continuat liberalizarea asumată prin tratatul de aderare la UE. S-au listat companii deținute de stat la bursă, unele au intrat într-o perioadă de redresare care, chiar dacă se cheamă insolvență, se pare că dă roade. S-au realizat și multe reforme de dimensiuni mai mici cu un impact major asupra pieței de energie, la fel, s-au luat decizii (unele mai îndrăznețe) care au dus astăzi la un grad crescut de optimism pentru sectorul energetic din România.


Chiar dacă acest optimism nu va fi susținut de mulți, trebuie aduse în discuție câteva subiecte care cred, susțin pozitivismul prin efectele lor într-o perioadă foarte scurtă. Electrica a fost în 2014 cea mai mare listare pe bursa de capital, iar în septembrie și-a ales noul Consiliu de Administrație. În 2015 se așteaptă o reformă din interior a companiei și o adaptare la realitățile impuse de piață care va pune o presiune continuă pe prețul acțiunilor.
Hidroelectrica, momentan în insolvență, a obținut un PROFIT 1,073 miliarde de lei după primele 11 luni ale lui 2014 și ne așteptăm ca în 2015 să iasă din insolvență și să devină cea mai profitabilă companie din România, ba chiar să se extindă și în alte state vecine - exemplul Serbiei este deja materializat. Așa cum a prezis europuls.ro cu câteva luni înainte să se întâmple, am reușit să scăpăm de “băieții deștepți”, care au căpușat compania prin contractele directe realizate în 2004, într-un moment în care nimeni nu mai spera, mai ales că unele contracte erau deja prelungite până în 2018.
S-a demonstrat că strategia energetică a României poate fi realizată și cu specialiști tineri din interiorul companiilor și instituțiilor care operează în sector și nu doar cu consultanți externi plătiți cu zeci de mii de euro pentru niște proiecte pe care, ulterior, partidele politice refuză să le susțină.
Pe scurt, au avut loc multe schimbări în sectorul energetic românesc iar cele mai noi au fost realizate în mandatul de ministru al lui Răzvan Nicolescu, actual președinte al Agenției pentru Cooperarea Reglementatorilor din Energie (ACER). Numirea dumnealui ca ministru delegat pentru energie a fost o surpriză pentru mulți, la fel și rezultatele obținute după 10 luni de mandat. A fost un “tânăr tehnocrat”, a demonstrat că reforma este posibilă…și într-un termen foarte scurt chiar dacă ar rămâne multe de făcut.
La primul eveniment Eurosfat din București, domnul Nicolescu a participat la panelul pentru energie, susținând că “este exemplul viu că România poate promova tineri capabili în organismele europene”. Atunci era vicepreședinte ACER. Am considerat că ar fi interesant ca, după ce a devenit președinte al acestei instituții și după ce a avut un mandat de ministru de 10 luni, să îi adresăm câteva întrebări pentru a intra mai mult în detaliu acolo unde am simțit că mai este nevoie de clarificări.
Î: Cât de greu v-a fost să acceptaţi o poziţie într-o funcţie publică, dat fiind faptul că în privat aveaţi deja o carieră destul de provocatoare?
Nu a fost greu. M-a atras dorinţa de a face ceva bun pentru România, mai mult decât confortul pe care îl aveam dintr-o poziţie de director al celei mai mari companii din România. Am avut şi şansa unei situaţii financiare stabile, create prin MUNCĂ. Şi acest lucru mi-a permis să accept această provocare pentru o perioadă de timp.
Î: Care sunt cele mai interesante aspecte pe care le-aţi putut observa în funcţia pe care tocmai aţi părăsit-o şi despre care nu aveaţi nicio informaţie înainte?
Nu am realizat, înainte de a prelua funcţia, că e o rezistenţă atât de mare la reforme şi la schimbare. Orice reformă, orice realizare, orice decizie s-au făcut cu eforturi mari. Nu pot uita, de exemplu, rezistenţa la transparentizarea pieţei de gaz prin impunerea unor obligaţii de tranzacţionare pe bursă.
Î: Modul în care aţi ales să vă comunicaţi acţiunile, deciziile şi, ulterior, realizările a fost de multe ori văzut că o dovadă de transparenţă, presa vă apreciază pentru asta. De ce Facebook-ul?
Am promis de la început transparenţă totală şi am încercat să îmi ţin promisiunea, chiar dacă, paradoxal, unii au început să folosească acest lucru împotriva mea. Am folosit Facebook pentru că este un canal de comunicare la îndemână şi care este utilizat din ce în ce mai mult.
Î: În 2013, la evenimentul Eurosfat de la Palatul Parlamentului, organizat de Asociaţia Europuls, aţi susţinut că România nu este un stat marginal, ba chiar aţi dat exemplul dumneavoastră de tânăr care a reuşit să ajungă vicepreşedinte al Agenţiei Europene de Reglementare în Energie. Vă păstraţi aceeaşi părere şi azi? Credeţi în continuare că România poate oferi opţiuni concrete de tineri capabili la Bruxelles?
Da. România are o resursă umană tânăra bine pregătită. Aceşti tineri trebuie identificați şi promovaţi pe criterii de meritocraţie. Am încercat să fac acest lucru în cele 10 luni în care am fost ministru şi, într-o măsură, am şi reuşit.
Î: Câtă nevoie consideraţi că are Guvernul României de tinerii în structurile sale dar mai ales, câte este dispus să facă pentru a-i avea acolo?
Cred că trebuie să-l întrebaţi acest lucru pe premier şi pe cei care fac acum parte din Guvern.
Î: Faptul că dumneavoastră aţi făcut parte din Guvern, la un moment dat împreună cu alţi tineri, a dat multora speranţa că Guvernul încearcă o transparentizare a modului în care îşi recrutează personalul şi în sfârşit a înţeles că e nevoie de tineri în administraţia publică. Cât de fondate consideraţi că erau aceste aşteptări?
Unul dintre obiectivele mele a fost atragerea de tineri în administraţie. Am transformat o serie de poziţii în acest sens, eliminând criteriile de vârstă şi am deschis departamentul către tineri.
Î: Ultimele negocieri politice au lăsat senzaţia că aducerea tinerilor în administraţia de stat a fost doar o secvenţă de conjunctură şi nu o strategie pe termen lung. Dumneavoastră cum aţi interpreta schimbarea de atitudine a Guvernului? Sunt calculele politice mai importante decât o strategie pe termen lung de “întinerire” a administraţiei publice sau nu a existat niciodată o astfel de strategie?
Cred că cel mai în măsură să vă răspundă la această întrebare este premierul Ponta. Nu îmi place să îmi dau cu părerea despre lucruri pe care nu le cunosc bine.
Î: Unele companii de stat din Energie au fost implicate în multe scandaluri în ultimii 5 ani, cel puţin, Hidroelectrica este un exemplu elocvent. Astăzi parcă a renăscut datorită unor infuzii de know-how din mediu privat, dar şi a unor decizii de business interesante. Dumneavoastră cum vedeţi situaţia de acum a acestei companii?
Este cel mai important lucru pentru sectorul energetic românesc ca profesionalizarea şi depolitizarea companiilor din energie să continue. Au un potenţial uriaş care nu este valorificat suficient.
Î: Care va fi viitorul Electrica după listarea din vară? Care ar fi paşii cei mai concreţi care ar trebui urmaţi de actualul Consiliu de Administraţie?
Au început o treaba bună, mai ales pe zona de integritate. E mult de făcut. Electrica la fel ca şi alte companii de stat trebuie restructurate profund.
Î: Ce înseamnă de fapt alipirea IMM şi Energie şi trecerea Departamentului pentru Energie în subordinea Ministerului Economiei şi care este sensul acestei mişcări?
Nu ştiu. Nu am înţeles nici eu această decizie.
Î: Va aşteptaţi ca încercările de eficientizare a companiilor de stat, susţinute în timpul mandatului dumneavoastră, să fie continuate?
Sper să nu se mai repete ca programele de restructurare propuse de managerii profesioniști, cu o reputaţie remarcabilă, să fie blocate prin intervenţia politicului.
Î: Mai reprezintă proiectul Tarniţa-Lăpuşteşti o opţiune, dacă luăm în seamă costurile foarte mari, sau statul român se poate orienta spre proiecte mai noi şi, poate, mai eficiente?
Există un interes destul de mare din partea investitorilor pentru acest proiect. E foarte posibil să se facă.
Î: Care sunt principalele aşteptări de la Boardul ACER din martie de la Bucureşti? Ce ar fi interesant de ştiut pentru consumatorii de energie din UE şi mai ales pentru consumatorii români?
Mai aveţi puţină răbdare, şi veţi vedea în martie. Împreună cu Lordul Mogg voi susţine o prelegere publică despre ACER.
Î: Aţi lansat primele două părţi din strategia energetică a României, fără costuri suplimentare, fără consultanţi controversaţi. Credeţi că partidele politice vor găsi consensul în ceea ce priveşte implementarea acestei strategii pe termen lung?
Nu cred că îl vor găsi. Nu prea există interes real pentru acest proiect. Partidele, din păcate, par mai interesate să se acuze unele pe altele decât să construiască ceva durabil împreună.
Î: Despre resursele de gaze ale României sunt diferite informaţii neavizate care au invadat mijloacele de informare. Pentru a ne putea face o părere concretă despre acest aspect vă întreb: în acest moment resursele cunoscute de petrol şi gaze naturale ne pot oferi o siguranţă de alimentare? Dacă da pentru câtă vreme?
Da. Pentru cel puţin 12-13 ani.
Î: Deţine România rezerve de gaze de şist confirmate?
Explorarea este la început. Greu de spus dacă avem ceva COMERCIAL viabil. Mai e nevoie să fie săpate sonde suplimentare, cel puţin vreo douăzeci.
Î: Descoperirile de hidrocarburi din Marea Neagră vor avea menirea de a oferi României calitatea de stat independent energetic, mai mult, vor putea acoperi acestea şi alte necesităţi ale altor state europene?
Da. Aşa e. Marea Neagră, în scenariul pesimist, ar putea acoperi consumul României şi al Republicii Moldova.

28 ianuarie 2015, postare pe blog: Rusia se pregăteşte „să ocupe“ Marea Neagră

Sursa:

http://www.rumaniamilitary.ro/rusia-se-pregateste-sa-ocupe-marea-neagra

Prin militarizarea Crimeei şi echipamentele antiacces pregătite pentru Marea Neagră, Rusia va putea impune o zonă de interdicţie aeriană, obstrucţiona traficul maritim şi ţine NATO la distanţă.



În avanpremiera importantului summit NATO din 2014, Generalul Nicholas Houghton, şeful Statului Major Britanic, avea să observe, în cadrul unei conferinţe la Royal United Services Institute (RUSI): „Se simte nevoia să recunoaştem că natura peisajului securităţii internaţionale s-a schimbat. Nu mai este adecvat să gândim în termenii unei lumi binare, de pace şi război, campanie sau contingenţă. Lumea se află acum într-o permanentă stare de competiţie”. Inclusiv zona Mării Negre, mai ales după ce Rusia a anexat Crimeea, redevine un spaţiu contestat, al competiţiei geopolitice. De fapt, se înscrie în tiparul emergent al regiunilor A2/AD (anti-access/ area denial) din proximitatea puterilor cu agendă revizionistă, unde libertăţile internaţionale asociate bunurilor publice globale pot fi puse sub semnul întrebării şi chiar suspendate de voinţa celui mai puternic.
Evoluţiile recente din Marea Chinei de Sud (asupra căreia autorităţile chineze îşi revendică suveranitatea) şi Marea Chinei de Est (unde la sfârşitul anului trecut Beijingul a forţat impunerea unei zone de apărare şi identificare aeriană) pot să ofere un precedent, chiar un avertisment. De ce s-ar întâmpla asta? Intenţia de ajustare a realităţilor de putere în aceste periferii globale este deja vizibilă. Dar acum încep să existe şi capabilităţile necesare. De ani buni, China şi Rusia investesc în portofolii anti-acces şi de interdicţie regională, mai exact în „antidotul” care anulează, sau cel puţin atacă, ingredientele fundamentale care transformau SUA într-o putere expediţionară globală. „Din 1991 şi până astăzi vedem o ciocnire între forţele care favorizează controlul şi cele care pun accentul pe interdicţie şi excludere regională“, ne-a spus Jim Thomas, fost înalt oficial al Pentagonului şi vicepreşedinte al think-tank-ului Center for Strategic and Budgetary Assesments (CSBA) din Washington.
Proliferarea acestor reţele dense de sisteme anti-navă, anti-aeriene şi anti-satelit, suplimentate de bombardiere cu rază lungă de acţiune, submarine şi mijloace de război electronic, pune sub semnul întrebării premisele pe care se fundamentează întreg modelul de proiecţie a puterii folosit de Statele Unite, şi de NATO. „După 1945, America s-a perceput drept puterea expediţionară prin excelenţă. Când aveam o criză, răspundeam proiectându-ne forţele peste ocean, în teatrele unde ne desfăşuram operaţiunile.
Acum, însă, modelul are limite semnificative. A proiecta forţe în timpul unui conflict ar fi imposibil, pentru că nu mai există un mediu permisiv. Totul – aeroporturi, porturi, baze terestre – este vulnerabil. În consecinţă, sunt foarte sceptic atunci când se vorbeşte de existenţa unei forţe de super-reacţie rapidă, pentru că eşuează să înţeleagă noile tendinţe. Aceste forţe fie se vor afla deja acolo înainte de conflict, fie am mari dubii că vor mai putea ajunge vreodată acolo.“ Mai mult, la adăpostul desfăşurării unei umbrele A2/AD, nu doar capacitatea de ranforsare şi realimentare din afara regiunii este ţinută la distanţă, dar inclusiv perspectiva unei intervenţii pentru protejarea drepturilor de tranzit în apele internaţionale este mai puţin probabilă. Se schimbă, aşadar, percepţia asupra eficienţei sistemului de descurajare centrat pe puterea SUA. Devine tot mai mult un sistem fără dinţi.
„Fără superioritate tehnologică, forţa şi credibilitatea alianţelor noastre va avea de suferit. Angajamentele noastre faţă de aplicarea regulilor şi normelor de drept internaţional pot fi puse la îndoială atât de prieteni, cât şi de adversari. Semnele de întrebare referitoare la capacitatea noastră de a câştiga războaiele viitorului pot submina potenţialul nostru de a le descuraja“, spunea chiar Chuck Hagel la jumătatea lunii noiembrie. Se creează o realitate în care aceste breşe şi vulnerabilităţi pot fi speculate. Agresiunea, nu neapărat cea tradiţională, vizată de articolul 5, cât cea de natură subconvenţională, hibridă, insidioasă, în slow-motion, aflată la frontiera dintre civil şi militar, devine mult mai probabilă. În acest context, Marea Neagră capătă un simbolism aparte. Dacă până acum ne obişnuisem să o percepem ca fiind un „lac rusesc“, anexarea Crimeei îi poate permite Rusiei să o transforme într-un „lac închis”, imposibil de intrat sau navigat. La sfârşitul lunii noiembrie, la Kiev, Gen. Phillip M. Breedlove, comandantul NATO, puncta noua realitate: „Suntem foarte preocupaţi de militarizarea Crimeei.
Capabilităţile care se instalează acum în Crimeea vor afecta întreaga zonă a Mării Negre. Rachetele de croazieră pentru apărarea zonelor de coastă, rachetele sol-aer şi celelalte capabilităţi vor putea să exercite o influenţă militară asupra Mării Negre.” Sevastopolul devine deja centrul gravitaţional al unui sistem de interdicţie regională a cărui misiune pare să fie aceea de a ţine la distanţă orice capacitate de realimentare şi de ranforsare a regiunii. Lista de cumpărături anunţată deja de Moscova pentru Marea Neagră răstoarnă orice balanţă de putere: până în 2016, Flota Mării Negre va primi şase noi submarine din clasa Kilo, bombardiere cu rază lungă de acţiune TU-22M3, capabilităţi anti-navă, sisteme de rachete S-400 cu rază lungă de acţiune, platforme S-300, inclusiv celebrele sisteme sol-sol Iskander, care acoperă a arie operaţională de 400 de km.
Totodată, Moscova a anunţat că va aloca aproximativ 151 de miliarde de dolari pentru modernizarea Flotei Mării Negre până la sfârşitul deceniului. Această fotografie sugerează că în scurt timp Rusia va avea capacitatea operaţională de a impune o zonă de interdicţie aeriană, de a obstrucţiona traficul maritim şi de a ţine NATO la distanţă. Şi să nu uităm că Marea Neagră este şi un foarte important culoar energetic, cu perimetre şi resurse subterane importante pentru securitatea energetică a regiunii. În Marea Chinei de Sud, efervescenţa agresivă a Beijingului faţă de aliaţii SUA (Filipine sau Singapore) pare corelată cu dezvoltarea portofoliului său anti-acces. Probabil este o chestiune de timp până când şi apele teritoriale ale României vor intra în zodia lui Tucidide: „cei puternici fac ce pot, iar cei slabi suferă ce trebuie“.
Octavian Manea este editor contributor la FP România – articolele lui apar şi în Revista 22. În 2013 a beneficiat de o bursă Fulbright pentru un madter în relaţii internaţionale la Maxwell School of Citizenship and Public Affairs, din cadrul Syracuse University, SUA.

Spaţiul românesc? „Imaginaţi-vă un anunţ venit de la Moscova prin care, în baza noilor drepturi suverane asupre Crimeei, aceasta va reînvia disputa maritimă a deceniului trecut, folosind revendicarea iniţială a Zonei Economice Exclusive ucrainene ca fiind şi a sa. Circa 40% din rezervele de petrol ale României din Marea Neagră se află în această zonă. Chiar dacă revendicarea ar eşua, ar putea afecta investiţiile străine şi chiar pune în pericol planurile României privind independenţa energetică. (…) În viitor, România trebuie să se aştepte la încălcări frecvente ale spaţiului său aerian, la hărţuirea navelor şi platformelor energetice din propria sa Zonă Economică Exclusivă.“ – Wess Mitchell, preşedintele Center for European Policy Analysis (CEPA)


Articol publicat în FP România nr. 43 (decembrie 2014 – ianuarie 2015)
de Petre Munteanu
30 ianuarie 2015, agerpres.ro: Producția de energie electrică a crescut anul trecut cu 10,5%

Producția brută de energie electrică a României a totalizat anul trecut 64.752 GWh, fiind mai mare cu 10,55% față de cea din 2013, în timp ce consumul s-a ridicat la 57.627 GWh, conform datelor publicate de Transelectrica.

În 2014, România a exportat o cantitate de energie de 9.937 GWh, de 2,09 ori mai mare față de cea din anul anterior, de 4.753 GWh. Importurile de energie electrică au fost de 2.811 GWh, în ușoară creștere față de 2013, când s-au ridicat la 2.737 GWh.
'În ceea ce privește soldul energiei transfrontaliere tranzacționate (diferența dintre exporturile și importurile de energie electrică), în anul 2014 s-a înregistrat o creștere de 3,53 ori față de anul 2013 (7.125 GWh export în anul 2014, respectiv 2.016 GWh export în anul 2013), se menționează în raportul Transelectrica.
Potrivit raportului, aceste date includ și schimburile de energie electrică (export și import) provenite din cuplarea piețelor de energie electrică pentru ziua următoare (Proiectul 4M MC). Cuplarea s-a realizat în data de 19 noiembrie 2014 și din această piață cuplată fac parte Republica Cehă, Slovacia, Ungaria și România.
Pentru 2015, Transelectrica estimează o producție netă de energie electrică de 58.527 GWh și un consum intern net de 51.205 GWh.
30 ianuarie 2015, zf.ro: Profitul Chevron, la minimul ultimilor cinci ani în trimestrul patru, din cauza preţului petrolului

Profitul Chevron, al doilea mare grup energetic din SUA în funcţie de capitalizare, după Exxon Mobil, a scăzut în trimestrul patru cu 30%, de la 4,93 miliarde de dolari în urmă cu un an la 3,47 miliarde de dolari, cel mai redus nivel din ultimii cinci ani, din cauza declinului cotaţiilor petrolului.

Rezultatul este totuşi peste aşteptările analiştilor intervievaţi de MarketWatch.
La nivelul anului 2014, Chevron a obţinut un PROFIT net de 19,2 miliarde de dolari, în scădere cu 10,3% faţă de 21,4 miliarde de dolari în 2013.
Grupul a obţinut în trimestrul patru venituri totale în valoare de 46,1 miliarde de dolari, cu 17,2% mai mici faţă de 56,1 miliarde de dolari în intervalul simular al anului anterior. În 2014, veniturile Chevron au scăzut cu 7,4%, la 211,9 miliarde de dolari, de la 228,8 miliarde de dolari în 2013.
Cursul valutar a avut o contribuţie de 432 de milioane de dolari la profitul Chevron în trimestru patru, faţă de 202 milioane de dolari cu un an în urmă.
Investiţiile de capital al Chevron vor fi în acest an de 35 de miliarde de dolari, cu 13% mai mici faţă de 2014.
Chevron a extins investiţiile în proiecte marine de mare adâncime, în condiţiile în care preţurile ţiţeiului au scăzut cu aproape 60% din iunie 2014.
În decembrie, Chevron a inaugurat producţia la exploatarea Jack/St. Malo din Golful Mexic, proiect de 7,5 miliarde de dolari care, potrivit estimărilor, va produce petrol şi gaze timp de patru decenii. La începutul acestei săptămâni, Chevron a convenit să cumpere participaţii la două perimetre din Golful Mexic, de la grupul BP.
Preşedintele şi directorul general al Chevron, John Watson, a declarat că vrea ca producţia mondială a grupului să crească cu peste 20% până la sfârşitul anului 2017.
În România, Chevron a finalizat în iulie 2014 activităţile de explorare la prima sondă din România, în localitatea Siliştea-Pungeşti, judeţul Vaslui, după două luni de foraj la adâncimi de 3.000 de metri.
Compania americană mai deţine alte trei acorduri de mediu în judeţul Vaslui pentru explorarea gazelor de şist în localităţile Păltiniş - Băceşti, Popeni - Găgeşti şi Puieşti. De asemenea, compania a mai obţinut anul trecut şi cea de-a doua autorizaţie de construire pentru amplasarea unei noi sonde de explorare, în perimetrul deţinut la Puieşti.

După ce Chevron a obţinut, în 3 octombrie 2013, autorizaţie de construire pentru amplasarea în judeţul Vaslui a primei sonde de explorare a gazelor de şist în România, la Pungeşti au avut loc mai multe proteste violente ale localnicilor.


30 ianuarie 2015, economica.net: Cărbunele românesc merge în Serbia: Complexul Energetic Oltenia a câştigat un contract de export de 16 milioane de euro

Contractul presupune livrarea a 1,2 milioane de tone de lignit, în şase luni. Profitul CEO este de circa 2,5 euro pe tonă, adică aproximativ 3,7 milioane de euro.


Complexul Energetic Oltenia a câştigat o licitaţie în Serbia pentru livrarea a 1,2 milioane de tone de lignit într-un termen de şase luni, dimensiunea contractului fiind de 16 milioane de euro. Informaţia a fost furnizată, în exclusivitate pentru ECONOMICA.NET de Daniel Antonie, directorul Diviziei Miniere a CEO.
„Contractul este deja în derulare. Pleacă zilnic 7 - 8.000 de tone de cărbune din mină de la noi. Transportul este făcut de ei, parte pe tren, parte cu camionul, până la Dunăre, de unde pleacă cu barja până în Serbia. Am obţinut un preţ de 13,5 euro pe tonă, un preţ bun având în vedere că noi îl extragem cu 10-11 euro pe tonă şi că avem oricum grămezi de cărbune nefolosit”, spune Antonie. Potrivit acestuia, contractul are şi o opţiune de continuare, dacă partenerii sârbi vor fi multumiţi de termenele de livrare şi vor mai avea nevoie de materie primă pentru termocentrale în cantităţi consistente şi după vara lui 2015.
ECONOMICA.NET a relatat, încă din octombrie 2014, că CEO participă la o licitaţie de livrare de cărbune în Serbia. La acea dată, oficialii CEO vorbeau despre un potenţial contract de livrare pentru 2 milioane de tone de cărbune şi aproape 50 de milioane de euro.
Sârbii au nevoie urgentă de cărbune şi de energie electrică pentru că inundaţiile din primăvara anului trecut au afectat grav sistemul energetic al vecinilor. Multe dintre hidrocentrale s-au defectat iar termocentralele nu au putut suplini deficitul de capacitate pentru că şi galeriile minelor au fost inundate. Tocmai din acest motiv, Serbia este un cumpărător constant de energie electrică din România şi acum, şi de cărbune.
În septembrie 2014, ministrul sârb pentru Energie şi Minerit, Aleksandar Antic, în cadrul unei vizite în ţara noastră, a spus că „România este gata sa livreze electricitate Serbiei, precum şi cărbune pentru centralele electrice ale tarii, la cel mai bun preţ posibil în perioada viitoarei ierni, daca este nevoie”. Antic a fost susţinut de fostul ministru român al Energiei Răzvan Nicolescu, care a afirmat că guvernul Romaniei ar urma să furnizeze susţinerea şi avizele dacă Serbia are nevoie de cantităţi suplimentare de energie electrică şi de cărbune din partea Romaniei.
Complexul Energetic Oltenia este una dintre cele mai mari companii de stat din România şi unul dintre cei mai mari angajatori, cu 19.000 de salariaţi. Compania nu trece printr-o perioadă prea bună, pentru că este concurată puternic pe paţa energiei de producători mult mai ieftini, precum Hidroelectrica sau cei eolieni şi fotovoltaici şi pentru că preţul certificatelor de emisie pe care trebuie să le achiziţioneze a crescut în ultimul an. Prin urmare, face restructurări de personal.
Estimările oferite de directorul CEO, Laurenţiu Ciurel, pentru anul trecut arată venituri de 2,6 miliarde de lei şi un PROFIT de 73 de milioane de lei.
30 ianuarie 2015, economica.net: Veniturile minerilor de la Compania Naţională a Uraniului ar putea fi majorate de la 1 februarie

Veniturile minerilor de la Compania Naţională a Uraniului ar putea creşte de la 1 februarie 2015, conform unui protocol semnat, vineri, de reprezentanţii Ministerului Energiei, cei ai minerilor şi ai altor părţi implicate.

O delegaţie a Ministerului Energiei, Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi Mediului de AFACERI, condusă de ministrul Andrei Gerea, s-a deplasat la Sucursala Suceava a Companiei Naţionale a Uraniului pentru a lua discuta revendicările minerilor de la exploatarea Crucea.
'În urma negocierilor, la care au participat şi preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, împreună cu reprezentanţi ai Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice s-a ajuns la un acord, condiţiile fiind statuate în cadrul unui protocol semnat de toate părţile implicate. Astfel, a fost agreată o nouă formulă de calcul a salariului pentru angajaţii din subteran şi pentru cei de la staţiile de preparare, în aşa fel încât minerii să beneficieze de creşterea veniturilor începând cu data de 1 februarie 2015. Aplicarea acestei măsuri permite apropierea salariilor de la exploatarea de uraniu de nivelul venitului mediu din sectorul mineritului', se menţionează într-un comunicat al Ministerului Energiei.
Prin protocol a fost consfinţită şi respectarea în continuare a prevederilor contractului colectiv de MUNCĂ referitoare la acordarea primelor de Paşte, Ziua Mineritului şi de Crăciun.
În urma discuţiilor s-au stabilit, printre altele, înaintarea către Ministerul Muncii a documentaţiei privind modul de calcul al pensiei, precum şi pregătirea documentaţiei în vederea efectuării de demersuri pentru modificarea prin HG a valorii mesei mesei antidot.
Semnarea protocolului pune capăt celor cinci zile de proteste ale salariaţilor de la sucursala CNU Suceava, pentru perioada 26-30 ianuarie personalul sucursalei urmând a fi pontat în concediu de odihnă, mai precizează comunicatul.
'Înţelegem condiţiile grele în care se desfăşoară munca în subteran, iar măsurile decise astăzi pentru o mai bună recompensare a eforturilor şi a expunerii la un mediu neprielnic sănătăţii sunt ceea ce putem face pentru mineri în acest moment. Vom studia cu atenţie punctele care ne-au fost semnalate şi cu siguranţă vom susţine viitoare schimbări legislative necesare oamenilor care lucrează în acest sector. De asemenea, considerăm că se impune o analiză atentă a modului de salarizare, a relaţiilor de muncă şi a condiţiilor de securitate în MUNCĂ', a declarat Andrei Gerea.
Conform unui comunicat al Companiei Naţionale a Uraniului (CNU), în data de 26 ianuarie, minerii au declanşat un protest spontan, care nu a fost asumat de sindicatul Sucursalei Suceava.
Pe 27 ianuarie, a doua zi de protest, organizatorii acestui demers au prezentat conducerii CNU Bucureşti şi conducerii Sucursalei Suceava o listă de 10 revendicări.
Sucursala Suceava administrează singura exploatare activă de uraniu din România, din zăcământul Crucea - Botuşana.
31 ianuarie 2015, economica.net: Energia "verde" gâfâie şi intră în zodia insolvenţei

Noi investiţii în domeniu nu se mai fac, decât cu totul sporadic, iar administratorii parcurilor deja în funcţiune trebuie să dea înapoi banii luaţi de la bănci pentru investiţii. Cum subvenţia pe producţia de energie a fost drastic tăiată, industria energiilor regenerabile se va confrunta, din acest an, cu spectrul insolvenţelor, potrivit reprezentanţilor săi.



După ce, timp de trei ani de zile, industria energiilor regenerabile a atras investiţii de miliarde de euro în instalarea de parcuri eoliene şi fotovoltaice, în momentul de faţă nu se mai construieşte aproape nimic. Motivul îl constituie diminuarea drastică a sistemului de bonificare prin certificate verzi, lipsa de interes a băncilor de a mai finanţa noi proiecte, dar şi prăbuşirea preţului certificatelor verzi pe bursă din cauza supraofertei.
“Mai există şi acum proiecte în derulare, dar extrem de puţine”, spune Niculae Havrileţ, preşedintele ANRE, instituţia care autorizează proiectele de parcuri eoliene şi fotovoltaice.
„Piaţa este moartă şi aşa va rămâne, dacă nu cumva vom asista la o schimbare legislativă a sistemului de acordare de certificate verzi”, arată Ionel David, preşedintele Asociaţiei pentru Energie Eoliană din România.
„Vom vede foarte multe insolvenţe. Lucurile merg cum nu se poate mai prost”, declară, la rândul său, Ciprian Glodeanu, preşedintele Asociaţiei Române pentru Energie Fotovoltaică.
Punctul de cotitură al acestei industrii a fost momentul 1 ianuarie 2013, când zvonurile privind schimbarea legii ce bonifica producătorii de energie din surse regenerabile au devenit proiect de lege. Se propunea scăderea numărului de CV acordate parcurilor eoliene de la 2 la 0,5 şi înjumătăţirea numărului de CV acordate parcurilor fotovoltaice, de la 6 la 3. În acel moment, spune David, băncile au început să nu mai acord finanţare proiectelor ce urmau să fe lansate în România. În iulie 2013, prin Ordonanţă de Urgenţă, proiectul de lege a devenit lege şi a început să producă efecte. Ca urmare, după 800 de MW instalaţi în 2013, cea mai mare parte în prima jumătate a anului, au urmat 250 MW instalaţi în 2014, iar, anul acesta, se vor mai instala „maxim” 70 de MW, aflaţi deja în construcţie.
„Când băncile au văzut că a apărut legea, s-a oprit şi finanţarea. Fără finanţare au dispărut şi proiectele noi ”, explică David.
Stoparea investiţiilor nu este singura problemă a industriei. Cea mai mare parte a proiectelor este făcută cu BANI luaţi de la bănci, care trebuie rambursaţi. Pentru că, în eolian, bonusul a scăzut de patru ori, companiile ce administrează ferme de profil au mari probleme financiare şi se aşteaptă insolvenţe.
În fotovoltaic, aceleaşi probleme: deşi primesc o subvenţie de şase ori mai mare decât cei din eolian, totuşi administratorii de parcuri solare se confruntă cu aceleaşi probleme: sute de mii de certificate verzi care nu se mai vând şi al căror preţ s-a blocat la minim, 130 de lei/MWh. În plus, şi lor ce cer băncile banii împrumutaţi înapoi. „Vom vedea foarte multe insolvenţe, începând din acest an. Băncile au mai acordat câte un an de graţie, dar, gata! Industria este moartă, foarte puţini vor putea merge înainte, cei cu o putere financiară considerabilă în spate şi care se pot mulţumi şi cu randamente de 3-4% pe an, în condiţiile în care au şi rate de plătit, faţă de 11-12%, cât erau randamentele până acum un an”, arată Glodeanu.
Dezinteresul pentru noi investiţii în piaţă se vede din evoluţia numărului de MW instalaţi în fotovoltaic în ultimii ani. Astfel, în 2012, primii 49 de MW fotovoltaici au fost instalaţi în România, în 2013, încă1.150 de MW au fost instalaţi, iar anul trecut, doar 300 de MW, pentru ca estimările pentru 2015 să arate pe undeva pe la 50 de MW, adică mai nimic.

Dispariţia interesului pentru noi investiţii se vede şi din evoluţia semestrială a numărului de Autorizaţii de Înfiinţare de Proiect eliberate de ANRE. Astfel, de la 151 de AI acordate în semestrul I/2013 şi 230 AI în semestrul II/2013, s-a ajuns la 66 AI acordate în semestrul I/2014 şi 45 AI acordate în semestrul II/2014.


România are instalaţi 3.000 de MW în parcuri eoliene şi circa 1.400 de MW în parcuri fotovoltaice. Având în vedere că investiţia pentru instalarea unui MW fotovoltaic este de circa 1,5 -2 milioane de euro şi 1 milion de euro în eolian, se poate aprecia că parcurile energetice de acest tip au necesitat o investiţie totală de 5-6 miliarde de euro în doar 4 ani. Energia produsă în aceste ferme este, prin lege, preluată automat în sistem, prin urmare purtătoare de subvenţie. În mod uzual, energia regenerabilă reprezintă între 15 şi 20% din producţia zilnică a României, cu vârfuri de 30%. Jumătate din producţie este exportată, pentru că fiind ieftină, este competitivă pe piaţa locală. Anul trecut, exporturile de energie "verde" au depăşit 400 de milioane de euro. Exporturile nu sunt însă făcute decât în cazuri particulare de către firmele ce deţin parcuri eoliene sau fotovoltaice, majoritatea aparţinând marilor firme de TRADING de energie.
30 ianuarie 2015, bizenergy.ro : Marii consumatori industriali nu dau fuga la reducerile la certificatele verzi: după două luni de la start, doar 21 de cereri depuse la Ministerul Economiei. Ce așteaptă ceilalți 279?

• Potrivit estimărilor ANRE, impactul certificatelor verzi se reflectă în creşterea facturii finale a consumatorilor cu cca. 1,7% în anul 2015 • Măsurile propuse de autorităţile române asigură echilibrul pentru toţi factorii implicați - industria de regenerabile și consumatori finali, consideră reprezentanții Ministerului Economiei



După ce au alertat autoritățile, amenințând cu închiderea fabricilor și au solicitat sprijin urgent, marii consumatori industriali de energie nu se mai grăbesc acum să beneficieze de reducerile acordate la achiziția de certificate verzi. Din numărul estimat al beneficiarilor schemei de ajutor de stat, de 300, până la data de 26 ianuarie 2015, la sediul Ministerului Economiei, Comerţului şi Turismului au fost depuse doar 21 de cereri, potrivit datelor transmise de minister, la solicitarea BizEnergy.
Comisia Europeană a aprobat schema de ajutor de stat pentru marii consumatori de energie electrică, care vor fi exceptați de la plata până la 85 la sută a certificatelor verzi. Reducerile vor fi de 40% pentru întreprinderi cu electro-intensitate între 5 și 10%, de 60% pentru cele cu electro-intensitate de 10-20% și de 85% pentru companiile cu electro-intensitate de peste 20%. Schema suport, inițiată de Ministerul Economiei, cu o valabilitate de 10 ani, se aplică de la 1 decembrie 2014 pana la 31 decembrie 2024. Practic, de la 1 decembrie 2014, marii consumatori industriali sunt așteptați să depună cereri la Ministerul Economiei.
Reprezentanții ministerului susțin că, nu este nicio întârziere în aplicarea schemei de stat, motivând că procedura se respectă: începând cu luna decembrie 2014, la sediul ministerului au fost depuse dosare ale potenţialilor beneficiari.
Cu toate acestea, primii beneficiari mai au de așteptat. “Emiterea acordului pentru exceptare se realizează de către MECT în termen de 30 de zile de la depunerea documentaţiei complete de către potenţialul beneficiar al schemei de sprijin”, aflăm de la Ministerul Economiei.
Costurile schemei de ajutor de stat, estimate la 75 milioane euro pe an, nu vor fi suportate de la bugetul de stat, ci de către consumatorii casnici și firmele mici, ANRE estimând o creștere a prețului la energie de până la 2 la sută în 2015. Întrebați dacă consideră această măsură ca fiind una corectă, reprezentanții Ministerului Economiei, prin intermediul biroului de presă, au declarat: “Prin exceptare, conform estimărilor comunicate instituţiei noastre de ANRE, impactul certificatelor verzi se reflectă în creşterea facturii finale a consumatorilor neexceptaţi cu cca. 1,7% în anul 2015. Precizăm că prevederile Orientărilor privind ajutoarele pentru mediu şi energie pentru perioada 2014-2020 (a se vedea para. 188 a documentului) sugerează necesitatea unui echilibru, astfel încât, pe de o parte, să nu fie afectată major industria de regenerabile, iar pe de altă parte, consumatorii finali. Pentru ca impactul asupra consumatorilor neexceptaţi să fie cât mai redus, autorităţile române au stabilit, suplimentar faţă de prevederile comunitare, 3 praguri de electro-intensitate a întreprinderilor (a se vedea art. 2 alin. (4) din HG nr. 495/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru exceptarea unor categorii de consumatori finali de la aplicarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, cu modificările şi completările ulterioare). În concluzie, apreciem că măsurile propuse de autorităţile române asigură echilibrul pentru toţi factorii implicaţi”.
Control permanent, condiții stricte pe perioada a 10 ani
Beneficiarii de ajutor de stat trebuie să fie la zi cu plata taxelor și impozitelor, să ia măsuri de eficientizare a consumului de energie certificate de un auditor energetic independent, să încheie parteneriate cu instituții de învățământ. Toate aceste aspecte vor fi urmărite de experți ai Ministerului Economiei, Comerţului şi Turismului cu responsabilitati în implementarea schemei de ajutor de stat.
Totodată, Ministerul Economiei va verifica anual respectarea îndeplinirii condiţiilor impuse de reglementările comunitare şi naţionale în vigoare şi va monitoriza schema de ajutor de stat astfel încât să se asigure că beneficiarul ajutorului de stat continuă să se încadreze în condiţiile de eligibilitate stabilite în schemă în baza documentaţiei depusă de beneficiar până la data de 31 mai a fiecărui an.
Dacă în cursul monitorizării se constată înregistrarea unui excedent al ajutorului de stat acordat prin exceptare faţă de procentele prevăzute , Ministerul Economiei va lua măsurile necesare ca respectivul ajutor excedentar să fie rambursat. Totodată, dacă beneficiarul ajutorului de stat nu mai îndeplineşte oricare din criteriile de eligibiltate, Ministerul Economiei revocă acordul pentru exceptare şi ia măsurile necesare de rambursare a ajutorului de stat de la momentul la care beneficiarul nu a mai îndeplinit respectivele criterii.
31 ianuarie 2015, adevarul.ro: VIDEO Pacea de la Crucea între mineri şi ministrul Energiei: salarii şi pensii mai mari pentru angajaţii minei de uraniu

Ortacii de la Crucea au semnat un armistiţiu cu ministrul Energiei, Andrei Gerea. FOTO: Dinu ZARĂ Ministrul Energiei, Andrei Gerea, a ajuns la Mina de Uraniu de la Crucea pentru a negocia cu cei peste 500 de mineri care timp de o săptămână au refuzat să intre în subteran. După câteva ore de discuţii, ortacii şi ministrul Gerea au semnat un armistiţiu în zece puncte. Câteva sute de mineri de la exploatarea de uraniu de la Crucea s-au adunat, vineri dimineaţă, în faţa sediului administrativ al sucursalei, pentru a cincea zi consecutivă în care au refuzat să intre în subteran. Minerii l-au aşteptat pe ministrul Energiei, IMM şi Mediului de AFACERI, Andrei Gerea, căruia să-i prezinte revendicările lor. Asta după ce în zilele precedente minerii au negociat fără niciun rezultat cu directorul Companiei Naţionale a Uraniului, Ioan Moraru, cu prefectul PSD Florin Sinescu şi cu preşedintele PSD al CJ Suceava, Ioan Cătălin Nechifor. Minerii ameninţau că dacă revendicările nu le vor fi aprobate se vor bloc în subteran. Armistiţiu în zece puncte încheiat cu ministrul Gerea Deşi îşi anunţase prezenţa pentru vineri dimineaţă la ora 10.00, Ministrul Economiei, Andrei Gerea, a ajuns la Crucea cu câteva ore întârziere. Minerii, care au repudiat sindicatele şi şi-au organizat singuri protestul, au desemnat 20 de reprezentanţi pentru negocierile cu ministrul Gerea. După discuţii, celor câteva sute de ortaci le-au fost prezentate rezultatele negocierilor. Oamenii şi-au dat acordul pentru armistiţiul în zece puncte încheiate cu ministrul Economiei, Andrei Gerea. Părţile au agreat o nouă formulă de calcul a salariului pentru angajaţii din subteran şi pentru cei de la staţiile de preparare, în aşa fel încât minerii să beneficieze de creşterea veniturilor începând cu februarie 2015. Aplicarea acestei măsuri va apropia salariilor de la Mina de Uraniu Crucea de nivelul venitului mediu din sectorul mineritului. În schimb, minerii nu au reuşit să obţină majorarea primelor de Paşte, Ziua Mineritului şi de Crăciun. În urma discuţiilor s-au mai stabilit înaintarea către Ministerul Muncii a documentaţiei privind modul de calcul al pensiei, precum şi pregătirea documentaţiei în vederea efectuării de demersuri pentru modificarea prin hotărâre de guvern a valorii mesei antidot. Pentru perioada 26-30 ianuarie, cât a durat greva, personalul sucursalei Crucea va fi pontat în concediu de odihnă.


1 februarie 2015, agerpres.ro: Chevron renunță la explorarea gazelor de șist în Polonia

Grupul petrolier american Chevron a decis să renunțe la explorarea gazelor de șist din Polonia, un sector care nu a reușit să îndeplinească așteptările de tranformare a furnizării de energie în Europa de Est, transmite Reuters.

Divizia Chevron din Polonia "a decis să renunțe la operațiunile legate de gazele de șist din această țară deoarece oportunitățile de aici nu mai concurează favorabil cu alte oportunități din portofoliul global al Chevron", se arată în declarația companiei publicată sâmbătă.

Și firmele Exxon Mobil, Total și Marathon Oil au renunțat la explorarea gazelor de șist în Polonia.


Dependentă de importurile rusești, Polonia vrea să-și diversifice sursele de aprovizionare și mizează pe rezervele sale de gaze de șist, care, potrivit raportului US Energy Information Agency (EIA), ar fi cele mai mari din Europa, estimate undeva între 800 și 2.000 de miliarde de metri cubi.
1 februarie 2015, postare pe blog: Konieczny, Fondul Proprietatea: „Este improbabil ca in acest an sa fie listata vreo companie de stat din energie”

Sursa:

http://www.economiczoom.ro/stiri-economice-financiare-de-afaceri/konieczny-fondul-proprietatea-este-improbabil-ca-acest-sa-fie-listata-vreo-companie-de-stat-din-energie.html

Greg Konieczny, managerul general al Fondului Proprietatea (FP), fond de INVESTIȚII listat pe Bursa de Valori București (BVB), consideră puțin probabil ca în acest an vreo companie a statului din energie să fie listată pe Bursă, deși Ministrul Energiei se arată încrezător că la finalul trimestrului II al acestui an va fi lansată oferta publică inițială pentru Complexul Energetic Oltenia.


Chiar și anul 2016 ar putea fi o țintă greu de realizat, inclusiv pentru Hidroelectrica, a spus Koniecny cu ocazia sărbătoririi a patru ani de când o parte din acțiunile FP se tranzacționează pe BVB. El a menționat totuși că, dincolo de companiile deja menționate ca posibile staruri la o listare, compania Salrom, deși conexă unor procese chimice din domeniul energetic, ar putea fi de interes pentru investitori.
O analiză sumară a portofoliului FP arată că acesta este dominat în proporție de 85% de către companii din energie, prezente mai ales în sectoarele generare de energie electrică, petrol și gaze, distribuție și furnizare de energie electrică și gaze. Contactați de ziarul Bursa, o serie de lideri ai unor dintre cele mai importante companii energetice la care statul este încă acționar majoritar consideră că prezența FP în acționariatul lor a fost un factor de progres în ciuda direcțiilor divergente de gândire cu care s-au ciocnit uneori, iar listarea la BVB a impulsionat și piața de capital românească în ansamblu.
Noul Ministru al Energiei, în inaugurarea prezenței sale la o manifestare a BVB, a subliniat că listarea companiilor este un subiect care trebuie analizat cu Fondul Monetar Internațional pentru stabilirea unui calendar realist. Între timp, realizarea strategiei energetice și reformarea structurală a unor companii în care statul poate interveni sunt două obiective ministeriale esențiale în mandatul său, a menționat Ministrul Andrei Gerea.
Alături de Ordonanța de introducere a managerilor privați în companii, rolul fundamental jucat de FP în atragerea de capital și în transparentizarea companiilor de stat din energie a fost îndelung comentat de autoritățile statului român, de analiști bancari și de finanțiști. Și Ministrul Gerea a aderat la acest curent de opinie, menționând pentru energynomics.ro: “Suntem cu toţii conştienţi că dezvoltarea unei societăţi implică viziune pe termen lung, iar cine nu investeşte astăzi va fi necompetitiv mâine”.
În vederea listării FP la Londra, planificată pentru a doua jumătate a acestui an, Ministrul Gerea a declarat pentru o parte a presei: “Din perspectiva faptului că Fondul Proprietatea este acţionar semnificativ într-o serie de companii din sectorul energetic, listarea acestuia la Bursa de Valori din Londra atrage exclusiv beneficii. Extinderea numărului de investitori instituţionali la FP, investitori care nu sunt în acest moment activi în România, aduce un plus de vizibilitate pentru societăţile noastre. De asemenea, creşterea numărului rapoartelor de analiză realizate de brokeri poate expune pozitiv companiile din sectorul nostru energetic. Pragmatic vorbind, vizibilitatea poate însemna un aflux de capital pe piaţa locală”.

Nota EconomicZoom.ro: Listarea a inca uneia dintre companiile de anvergura din economia romaneasca ar putea fi decisiva pentru indeplinirea criteriilor de piata emergenta de catre Bursa de Valori Bucuresti. In timp ce criteriile tehnice sunt in curs de a fi bifate, cele cantitative mai au nevoie de inca un emitent mare, cu free-float (actiuni tranzactionabile) suficient. SNP, Romgaz si Electrica indeplinesc criteriul capitalizarii minime cerute de Morgan Stanley pentru a califica o piata drept „emergenta”, insa din aceasta tripleta, Petrom ar putea sa nu indeplineasca criteriul de free-float (circa 9% sau circa 28% in functie de lejeritatea interpretarii) sau pe cel de lichiditate medie anuala.



Pagina din


Dostları ilə paylaş:


Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2017
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə