Memorii: Tudor Arghezi a fost călugăr, diacon, bijutier şi zia
Cuvinte şi expresii româneşti greşite sau rău folosite: Eşafod şi eşafodaj – de Rodica Zafiu
Yüklə 193 Kb.
|
Cuvinte şi expresii româneşti greşite sau rău folosite: Eşafod şi eşafodaj – de Rodica ZafiuReprodus din Dilema Veche Mai 2015 Operaţiunea de dărîmare a eşafodului, evocată tot mai des de unii vorbitori actuali, nu este, cum s-ar putea crede, expresia unei lupte nobile împotriva pedepsei capitale, ci rezultatul unei destul de banale confuzii lexicale. În franceză, între termenii échafaud şi échafaudage există o strînsă legătură etimologică şi de sens, care nu pare totuşi să creeze confuzii în comunicarea curentă. Împrumutate în română în secolul al XIX-lea şi adaptate în forma eşafod şi eşafodaj, cele două cuvinte sînt destul de clar diferenţiate în dicţionare, dar cam amestecate în uz. Eşafodul, „platformă construită într-o piaţă, pentru execuţia publică a condamnaţilor“, e o realitate istorică, cu supravieţuiri metaforice: cineva e trimis la eşafod, îl aşteaptă eşafodul etc. Eşafodajul – „construcţie provizorie alcătuită din bare de lemn sau de metal legate între ele, pentru a susţine o platformă cu materiale, instalaţii, muncitori etc. în timpul executării unei construcţii“ (DEX) – e un termen tehnic curent, apropiat de schelă, întîlnit cu sensul său concret în domeniul construcţiilor, dar folosit destul de mult şi în sens figurat, în varii contexte. În dicţionarele noastre este cuprinsă una dintre accepţiile sale metaforice, cea a „construcţiei teoretice“ („ansamblu de date, de argumente, de exemple etc. pe care se bazează o operă, o concepţie, o ipoteză, o teorie“, DEX). De fapt, eşafodaj (ca variantă pentru metafora omniprezentă a construcţiei) este folosit pentru diverse tipuri de ansambluri abstracte: se vorbeşte de eşafodaj narativ, poetic, politic etc. Nota specifică a metaforei este asocierea cu fragilitatea, cu vulnerabilitatea: schelăria provizorie şi accesorie poate fi cu relativă uşurinţă dărîmată, zguduită, răsturnată, demontată, spulberată, aruncată în aer; de obicei, eşafodajul se clatină sau se prăbuşeşte. Uneori metafora deraiază, pierzînd legătura cu realitatea obiectului concret: eşafodajul se destramă ca o pînză („întregul eşafodaj se destramă iremediabil“, fcbayern.ro) sau pare a fi alcătuit, surprinzător, din cărămizi („este un sportiv de excepţie care acum, la Festivalul olimpic de la Braşov, a pus prima cărămidă din eşafodajul carierei sale“, cosr.ro). În franceză cuvîntul échafaudage este considerat „adesea ironic“, peiorativ, pentru că se referă la o „aglomerare neorganizată sau instabilă de elemente“, la un „asamblaj prea puţin solid, neconvingător, de elemente diferite care nu formează un întreg“ (Trésor de la langue française informatisé). Deşi româna pare să fi atenuat notele depreciative ale etimonului, eşafodaj îşi păstrează unele afinităţi cu domeniul negativităţii. A vorbi (şi a scrie) despre dărîmarea eşafodului nu e rezultatul unei simple neatenţii de moment, un lapsus scuzabil şi izolat; dovadă stau sutele de exemple care îşi întăresc reciproc confuzia: „o virgulă lipsă poate dărîma întreg eşafodul“ (poezie.ro); „El va dărîma eşafodul statului mafiot“ (danvoiculescu.net); „angajaţii Ministerului de Finanţe au fost pe punctul să dărîme, în doar două zile, eşafodul putred pe care este construită întreaga structură statală din România“ (business24.ro); „am demontat tot eşafodul pe care se bazează ştiinţa evoluţiei“ (cafeneaua.com); „acest argument elementar dărîmă tot eşafodul de minciuni şi insinuări referitoare la «lovitura de stat», «confiscarea revoluţiei» etc.“ (Dosarele istoriei, nr. 1, 1999); „Ministrul Educaţiei Naţionale, A. M., clatină iarăşi eşafodul sistemului de învăţămînt tradiţional din România“ (ziaruldeiasi.ro) etc. În franceza veche échafaud avea şi sensul general de „schelărie, platformă provizorie“ pe care l-a moştenit derivatul său échafaudage. Şi în dicţionarele noastre mai vechi eşafod apărea, prin preluare din franceza mai veche, cu sensul lui eşafodaj. În dicţionarul latinizant al lui Laurian şi Massim (1871-1876), eşafod (scris esiafodu), exilat în Glosarul conţinînd „vorbele din limba română străine prin originea sau forma lor“, era definit ca „pod de scînduri“, „podea înălţată“. Istoria cuvîntului nu scuză însă confuziile actuale: acestea nu provin, desigur, dintr-un exces filologic, ci din neglijenţa faţă de sensuri şi faţă de diferenţele dintre cuvinte.
Primul său profesor a fost pianistul și dirijorul Teodor Cosma, despre care a spus: „[lui] îi datorez totul, el este pentru mine începutul, iar începutul este totul, restul vine de la sine”. Kőrössy a fost primul om de jazz din România care a îmbinat limbajului tipic al genului cu elemente din folclorul muzical autohton; această tendință a muzicii de jazz se numește ethno jazz. În acest sens, pianistul a explicat că, de-a lungul carierei sale, „70–75% m-am bazat pe folclorul românesc pentru muzica de jazz”. Tot el este cel care introduce subgenul free în România. Realizează un aranjament jazzistic la Rapsodia română nr. 1 a compozitorului George Enescu și numeroase alte prelucrări.
Formează în țară ansamblul de jazz Jancsi Kőrössy Trio (Kőrössy – pian, Johnny Răducanu – contrabas, Bob Iosifescu – baterie). De-a lungul anilor 1960, s-a bucurat de o largă apreciere în țări ale Blocului estic, mai ales în Ungaria, Cehoslovacia și Polonia. În 1969 se stabilește în Statele Unite ale Americii, la Atlanta. A cântat și înregistrat în țară sau peste hotare alături de interpreții români: Ramona Horváth (pian), Nicolas Simion (saxofon și clarinet), Johnny Răducanu (contrabas), Bob Iosifescu (baterie) și alții. Kőrössy a evoluat și efectuat înregistrări alături de nume mari de jazz din Statele Unite ale Americii, precum Woody Herman și Phil Woods (saxofon și clarinet), Zoot Sims și Lee Konitz[6] (saxofon), Milt Jackson (vibrafon), Percy Heath și Ray Brown (contrabas). A mai colaborat cu: James Singleton (contrabas), Connie Kay (baterie) și mulți alții. Jazzologul Willis Connover îl consideră pe Kőrössy „cel mai autentic pianist de jazz european”. Site-ul AllAboutJazz.com remarcă: „până în ziua de astăzi, (Kőrössy – n.n.) este considerat de departe cel mai valoros muzician de jazz din România”. Interpretarea lui Kőrössy dispune de un tușeu expresiv și de un simț ritmic bine dezvoltat.
Muzică cu Jancsi Korossy pe you tube: apasati Ctrl+ Click https://www.youtube.com/watch?v=YN-GOWI-yUU https://www.youtube.com/watch?v=3wZh_OvX6gE https://www.youtube.com/watch?v=3wZh_OvX6gE Yüklə 193 Kb. Dostları ilə paylaş:
|
