Resurse financiare
Criterii de performanţă -
detectarea unor situaţii problemă;
-
descrierea caracteristicilor problemei;
-
formularea problemei în funcţie de caracteristicile determinate;
-
selectarea documentelor din surse specializate;
-
utilizarea informaţiilor în activităţi profesionale;
-
completarea sau redactarea corectă a documentaţiei pentru sarcini de lucru;
-
utilizarea tehnicilor de căutare adecvate surselor de informaţii;
-
extragerea informaţiilor relevante;
-
folosirea metodelor de schimb a informaţiilor;
-
dinamizarea grupului;
-
includerea în grup a elevilor cu nevoi educaţionale speciale;
-
crearea unui mediu atractiv şi stimulativ în cadrul grupului.
Evaluarea şi autoevaluarea activităţilor se realizează prin:
-
gradul de utilizare a bazei de date întocmită;
-
rezultatele obţinute de elevii utilizatori ai bazei de date la scrierea proiectului pentru certificarea competenţelor – an de completare;
-
analiza proiectului rezultat şi validarea sa (autoevaluare – interevaluare)
-
susţinerea şi argumentarea proiectului - prezentarea pe grupe, diseminarea rezultatelor - elaborarea unor articole pentru revista şcolii, prezentarea proiectului la altă clasă asigurarea feed-back-ului - evaluarea activităţilor derulate, recomandări pentru activităţile viitoare.
Asigurarea feed-back-ului
-
utilizarea bazei de date pentru realizarea proiectului la anul de completare în acest an şcolar şi în anii următori;
-
stimulare din partea şcolii pentru grupul realizator de proiect;
-
descoperirea elevilor pasionaţi în domeniul aeronautic;
-
colaborare cu agenţii economici de profil;
-
elevilor cu nevoi educaţionale speciale care fac parte din grup le creşte încrederea în sine, se simt importanţi, li se oferă ocazia de a veni cu propriile idei.
-
liste de verificare
-
concluzionare
-
prezentarea rezultatelor
Diseminarea
-
afişe promoţionale
-
pliante
CONTINUAREA PROIECTULUI ÎN ANUL ŞCOLAR URMĂTOR
E.
a) Condiţii de evaluare şi apreciere
Competenţele cheie se dezvoltă la elevi atunci când rezolvă sarcini în grup şi de aceea trebuie asigurat un climat sănătos . Elevii trebuie să comunice clar din punct de vedere intelectual şi emoţional pentru a lucra cu succes, să demonstreze simţ al coeziunii
Proba de evaluare va avea următoarea formă:
-
test prin care elevul demonstrează că este capabil să precizeze tema proiectului, grupa din care face parte, resursele materiale pe care le utilizează pentru rezolvarea sarcinii de lucru, măsuri de tehnica şi securitatea muncii , să realizeze un plan de rezolvare a problemei, etc;
-
raport asupra activităţii desfăşutată în grupă, la fiecare etapă prevăzută în condiţiile de aplicabilitate din tabelul de corelare;
-
prezentarea proiectului pe dischetă şi în faţa colegilor, reprezentanţilor agentului economic ;
-
produs finit ;
-
interviu.
Metodele de evaluare posibile:
-
notă de grup – proiectul evaluat pe grup şi apoi acceeaşi notă dată fiecărui membru al grupului ;
-
notă de grup împărţită – dacă au fost stabilite anterior criterii , se dă o notă de grup după care se cade de acord câte note identice se pun membrilor din grup ;
-
evaluarea contribuţiilor de către colegi ;
-
scurt interviu individual – în privinţa naturii şi mărimii contribuţiei fiecărui elev la munca grupului.
Indiferent de metoda folosită, este vital ca elevilor să le fie în întregime clară metoda care urmează să fie folosită, detaliile ei, motivaţia ei, la începutul proiectului.
b) Sugestii metodologice
Activitatea desfăşurată pentru relizarea proiectului trebuie sprijinită astfel:
-
problema supusă rezolvării este decisă de agentul economic în colaborare cu
profesorul şi elevii;
-
agenţii economici şi partenerii joacă un rol activ în sprijinirea elevilor la locul de
muncă;
-
elevii preiau controlul asupra planificării necesare rezolvării problemei (sub îndrumare);
-
profesorii acţionează ca mentori şi instructori ( contribuţie minimă);
-
toţi participanţii ( profesori, elevi, parteneri) au un rol flexibil în procesul de evaluare;
-
cunoaşterea teoretică este dobândită în urma unor abordări mai degrabă active decât pasive ( presupunând discuţii de grup, cercetare practicî, interviuri, fond comun de idei, sesiuni de brainstorming, etc);
-
profesorii îndrumă elevii privind reflecţia asupra lecţiilor pe care le-au învăţat, din experenţa lor de ansamblu;
-
stilurile de învăţare ale elevului sunt recunoscute şi apreciate;
-
elevii sunt încurajaţisă gândească pe cont propriu, să rezolve probleme şi să-şi facă planuri de unii singuri;
-
munca în echipă este o cerinţă, iar elevii sunt încurajaţi să joace roluri diferite în situaţiile din echipă nejucând mereu acelaşi rol);
-
elevii trebuie să-şi folosească cunoştinţele şi ceea ce au învăţat în situaţii de viaţă şi medii reale;
-
manifestarea unui comportament potrivit într-un context dat ( înţelegerea contextului de afaceri şi social), de exemplu: maniere, îmbrăcăminte, limbaj, punctulitate, respectarea regulamentelor de ordine interioară.
Evaluarea se va face în conformitate cu criteriile de reuşită.
Proiectul constă în realizarea unui produs final urmând a fi evaluată dezvoltarea personală a elevului prin insuşirea/imbunătăţirea abilităţilor cheie cum ar fi: lucrul in echipă, comunicare şi numeraţie, igiena şi securitatea muncii, utilizarea calculelor şi prelucrarea informaţiei, documentaţie tehnică, efectuarea măsurătorilor.
Nota finală va fi alcatiută din:
-
notă de ansamblu dată de către îndrumătorul de proiect şi un reprezenant al agentului economic, reprezentănd 40% din nota finală;
-
elevii se vor autoevalua şi evalua reciproc, nota obţinându-se prin eliminarea extremelor, făcând media aritmetică a tuturor notelor astfel obţinute, pentru a se elimina tenta de subiectivism , reprezentănd 60% din nota finală.
Pentru o evaluare corectă se vor lua în calcul:
-
criteriile de reuşită;
-
respectarea termenului limită;
-
satisfacerea cerinţelor de calitate;
-
respectarea normelor de sănătate şi securitatea muncii.
În elaborarea proiectului, elevii sunt puşi în faţa unei situaţii de viaţă reală şi a domeniului profesional de bază, stabilindu-se legături intre ceea ce ştiu deja elevii şi o sarcină specifică de simulare a realităţii profesionale.
Ei preiau controlul asupra planificării necesare rezolvării problemei (sub îndrumare) iar profesorii şi maiştrii instructori acţionează ca mentori şi îndrumători.
Agenţii economici şi partenerii vor sprijini elevii la locul de muncă. Toţi participanţii profesori, maiştri instructori, elevi şi parteneri au un rol flexibil în procesul de evaluare.
Elevii vor identifica şi vor examina noi informaţii necesare pentru realizarea sarcinii (învăţare activă) şi astfel să se integreze noi conţinuturi de învăţare în perspectivă. Ei vor fi puşi în situaţia de a folosi în mod direct cunostinţele şi noile informaţii dar şi de a le impărtăşi partenerilor de lucru (învăţare în grup), fiind conducătorii propriului proces de învăţare. Cunoaşterea teoretică este dobandită în urma unor abordări active prin discuţii de grup, cercetare practică, interviuri, sesiuni de braistorming.
Preferinţele de învăţare ale elevului vor fi recunoscute şi apreciate, fiind încurajaţi să gândescă pe cont propriu, să rezolve probleme şi sa-şi facă planuri de unii singuri.
În acest fel, va creşte încrederea în sine, asumarea responsabilităţii şi formarea abilităţilor generale.
Mediul de lucru trebuie să asigure integrarea diferitelor discipline şi abilităţi care anterior au fost percepute ca fiind distincte.
Munca în echipă este o cerinţă iar elevii sunt incurajaţi să joace diferite roluri în situaţiile din echipă, neavând întotdeauna acelaşi rol.
Ei trebuie să manifeste un comportament potrivit într-un context dat (înţelegerea contextului de afaceri şi social) în ceea ce priveşte manierele, îmbrăcămintea, limbajul, punctualitatea.
Un criteriu esenţial al unui proiect educaţional este “crearea unui triunghi de aur al educaţiei: un sistem coerent de obiective de învăţare, activităţi ale elevilor şi evaluare”.
8. BIBLIOGRAFIE
1. Mihai M. Niţă, Ioan Aron, „Navigaţia inerţială”, Editura Militară Bucureşti, 1971
2. Ioan Aron, „Aparate de bord pentru aeronave”, Editura tehnică, 1984
-
Ioan Aron, Romulus Lungu, Constantin Cismaru, „Sisteme de navigaţie
aerospaţială”, Scrisul Românesc Craiova, 1989
4. Edward Maher, „Avionics and Repair”, 2001
5. Jeppesen Sanderson, „Instrumentation”, 2005
6. Handbook & Directory - Cat. No. TEHB-3, „Avionics Test Equipment”, 2006
7. Albert Helfrick, „Principles of Avionics”, 2007
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de
Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
Dostları ilə paylaş: |
