Ministerul educaţiei, cercetării și inovării

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII
Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01


AUXILIAR CURRICULAR
CLASA a XI-a
MODULUL:

REPARAREA APARATELOR DE BORD PENTRU AERONAVE

DOMENIUL: ELECTROMECANIC

NIVEL: II

CALIFICARE: Electromecanic instalații și aparatură de bord aeronave

Martie 2009

AUTOR: prof.dr.ing. CARMEN MNOHOGHITNEI



CUPRINS

1.	Competenţe specifice modulului de practică	pag.4
2.	Informaţii despre specificul agenţilor economici la care se efectuează stagiul de practică	pag.4.
3.	Modalitatea de organizare a practicii: tipuri de practică (comasat, individual, pe grupe), coordonator/îndrumător de practică, tutore	pag.4
4.	Recomandări privind respectarea normelor de sănătate şi securitate a muncii potrivit modulului	pag.5
5.	Instrumente de lucru necesare desfăşurării practicii	pag.7
6.	Modalitatea de evaluare: descrierea modalităţilor de evaluare (proba practică, portofoliu etc.)	pag. 20
7.	Anexe (exemple şi indicaţii pentru modalitatea de completare şi utilizare a instrumentelor de lucru)	pag. 23
8.	Bibliografie	pag. 33

1.Competenţe specifice modulului de practică
Modulul:

„Repararea aparatelor de bord pentru aeronave” face parte din stagiile de pregătire practică. El oferă elevilor cunoştinţe şi abilităţi practice privind tranziţia de la şcoală la locul de muncă şi pregătirea pentru integrarea la locul de muncă.

Unitate de competenţă (UC):

„Repararea aparatelor de bord pentru aeronave”.

Competenţe (C):

C1 - Identifică prin măsurători specifice parametrii aparatelor de bord pentru pilotaj şi navigaţie, ai aparatelor de rediocomunicatie şi giroscopice, ai aparatelor pentru controlul parametrilor sistemelor de propulsie.

C2 - Identifică lucrările de reparaţii necesare aparatelor de bord pentru aeronave, conform normativelor şi documentaţiei tehnice si prin inspectii vizuale.

C3 - Execută lucrările de reparaţii la aparatele de bord ale aeronavei.

2. Informaţii despre specificul agenţilor economici la care se efectuează

stagiul de practică
Capabilităţile companiilor de avioane acoperă un domeniu larg de activităţi de inginerie şi proiectare, mentenanţa produsului, testare, proiectare şi execuţie de scule şi verificatoare, fabricaţie de aeronave şi subansamble structurale şi suport produs.

Procesele şi serviciile oferite de societăţile comerciale din domeniul aeronautic acoperă aproape toate ariile de fabricaţie:

• 
  prelucrarea pieselor din aliaje de aluminiu şi otel;
  
• 
  procese speciale calificate pentru aviaţie: tratamente termice şi de protecţie a
  

suprafeţei (cadmiere, anodizare, fosfatare, nitrurare ionică etc);

• 
  montaj general, asamblare finală, echipare şi testare;
  
• 
  încercări defectoscopice nedistructive, lucrări de laborator pentru testarea materialelor
  

şi echipamentelor şi măsurare pe maşini digitale pentru dimensiuni mici, medii şi mari.

Profilul de activitate al societăţilor comerciale din domeniul aeronautic este:

• 
  mentenanţă şi reparaţii de aeronave;
  
• 
  fabricaţie componente şi subansamble structuri aeronave;
  
• 
  proiectare şi fabricaţie produse industriale.
  

3. Modalitatea de organizare a practicii: tipuri de practică (comasat, individual, pe grupe), coordonator/îndrumător de practică, tutore
Practica comasată se poate efectua în totalitate la sfârşitul anului şcolar. Activităţile de învăţare propuse pentru această perioadă vor urmări formarea / consolidarea competenţelor descrise în standardul de pregătire profesională.

Practica comasată se poate desfăşura în atelierele şi laboratoarele tehnologice din şcoală, dacă dotarea acestora este adecvată cerinţelor şi / sau la agenţi economici parteneri ai şcolii, sub coordonarea maistrului instructor.

4. Recomandări privind respectarea normelor de sănătate şi securitate a muncii potrivit modulului
Sănătatea şi securitatea muncii, reprezintă "un ansamblu de norme legale şi imperative", având ca obiect reglementarea relaţiilor sociale care se formează în legătură cu organizarea, conducerea şi realizarea procesului de muncă, în scopul prevenirii accidentelor şi bolilor profesionale.

Ca activitate metodologico-aplicativă, „Sănătatea şi securitatea muncii” este parte integrantă a conceperii, organizării şi desfăşurării proceselor de muncă şi cuprinde ansamblul de acţiuni şi măsuri prin care se realizează efectiv securitatea muncii.

Igiena ne învaţă nu numai cum să prevenim starea de boală a organismului, ci şi cum să întărim starea de sănătate.

Mediul în care se desfăşoară activităţile din domeniul aeronautic trebuie să îndeplinească anumite condiţii igienice care să asigure păstrarea sănătăţii şi a puterii de muncă a angajaţilor. Măsurile de protecţie şi organizare a muncii, au ca scop să asigure, în primul rând angajaţilor, microclimatul corespunzător.

Încăperile în care se desfăşoară activitatea trebuie să fie mari, spaţioase, bine întreţinute şi curate, să favorizeze mişcarea liberă a lucrătorilor şi evitarea accidentărilor şi a noxelor profesionale. Temperatura aerului trebuie să fie de 18-20 ⁰C. Presiunea atmosferică care normal este de 760 mmHg, iar variaţiile mici nu sunt resimţite de organismul uman.

În cursul activităţilor din domeniul aeronautic sunt prezente adesea radiaţii. Radiaţiile, în funcţie de natura, intensitatea, frecvenţa şi durata acţiunii lor, pot avea diverse influenţe nocive asupra organismului. Prevenirea se poate face prin izolarea surselor de radiaţii prin ecranare, etanşare, ermetizare şi automatizare, telecomandă, echipament de protecţie, examinare medicală periodică a angajaţilor, etc.

Un iluminat necorespunzător produce oboseala oculară şi nervoasă a angajaţilor.

Iluminatul poate fi natural şi artificial. Cel natural are avantajul că nu oboseşte vederea, însă prezintă inconveniente în ceea ce priveşte repartizarea neuniformă, variaţia în timpul zilei, fenomene de orbire provocate de razele solare etc. Iluminatul artificial igienic trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

• 
  să asigure un nivel suficient de iluminare;
  
• 
  să creeze o repartizare uniformă a luminii, pentru a evita fenomenul de orbire;
  
• 
  să nu impurifice şi să nu încălzească aerul din încăpere.
  

O parte interesantă a tehnicii iluminatului o constituie cromatica la locul de muncă.

Măsuri de protecţia muncii la manipularea şi transportul manual al materialelor

• 
  locurile în care se efectuează operaţiile de încărcare-descărcare şi depozitare,
  

precum şi căile de acces, trebuie să fie nivelate şi amenajat pentru scurgerea apelor, de regulă pavate sau podite;

• 
  operaţiile de încărcare, descărcare, transport manual şi depozitare a materialelor
  

trebuie să se realizeze sub supravegherea şefului formaţiei de lucru, de către personal bine instruit în acest scop şi care are vârsta de peste 16 ani;

• 
  pentru materialele foarte periculoase (toxice, explozive, cancerigene etc.) vârsta minimă pentru manipulatori este de 18 ani;
  
• 
  la ridicarea, descărcarea şi transportul sarcinilor foarte mari, precum şi cazurile în care diferenţa de nivel este mai mare de 4 m, este obligatoriu să se lucreze în echipe sau mecanizat.
  

Măsuri de protecţia muncii în activităţi cu unelte manuale

• 
  uneltele de mână trebuie să fie confecţionate din materiale corespunzătoare operaţiilor care se execută;
  
• 
  în cazul activităţii în atmosferă cu pericol de explozie, se vor folosi unelte confecţionate din materiale care nu produc scântei prin lovire sau frecare;
  
• 
  uneltele manuale acţionate electric sau pneumatic trebuie să fie prevăzute cu
  

dispozitive de fixare a sculei şi cu dispozitive care să împiedice funcţionarea lor necomandată;

• 
  la uneltele dotate cu scule ce prezintă pericol de accidentare (pietre de polizor, pânze
  

de fierăstrău, burghie etc.), acestea vor fi protejate împotriva atingerii accidentale cu mâna sau altă parte a corpului;

• 
  uneltele de mână rotative cu acţionare pneumatică vor fi dotate cu limitatoare de
  

turaţie;

• 
  este strict interzisă folosirea uneltelor cu suprafeţe fisurate, deformate, ştirbite sau a
  

uneltelor improvizate;

• 
  cozile şi mânerele uneltelor trebuie să fie bine fixate, netede şi de dimensiuni care să
  

permită prinderea lor sigură şi comodă. Pentru fixarea cozilor şi mânerelor în scule se vor folosi pene metalice;

• 
  uneltele de mână prevăzute cu articulaţii (foarfeci, cleşti, chei etc.) nu trebuie să aibă
  

joc în articulaţie. Ele vor fi aşezate astfel încât să aibă orientată spre exterior partea de prindere;

Măsuri de protecţia muncii la utilizarea instalaţiilor şi echipamentelor electrice

• 
  asigurarea inaccesibilităţii elementelor care fac parte din cicuitele electrice prin
  

izolarea electrică a conductoarelor, folosirea carcaselor de protecţie legate la pământ, îngrădirea cu plase metalice sau cu tăblii perforate respectându-se distanţa impusă până la elementele sub tensiune, amplasarea conductoarelor electrice la o înălţime inaccesibilă pentru om;

• 
  folosirea tensiunilor reduse (de 12, 24 şi 36 V) pentru lămpile şi sculele electrice
  

portative, evitarea răsucirii sau încolăciriii cablului de alimentare în timpul lucrului, evitarea trecerii cablului peste drumul de acces şi în locurole de depozitare a materialelor, interzicerea reparării sau remedierii defectelor în timpul funcţionării;

• 
  folosirea mijloacelor individuale de protecţie (principale – tije electroizolante, cleşti
  

izolanţi, scule cu mânere izolante şi secundare – echipament de protecţie, covoraşe de cauciuc, platformr şi grătare izolante) şi a mijloacelor de avertizre (plăci avertizoare, indicatoare de securitate, îngrădiri provizorii);

• 
  deconectarea automată în cazul apariţiei unei tensiuni de atungere periculoase sau
  

unor scurgeri de curent periculoase;

• 
  separarea de protecţie cu ajutorul unor transformatoare de separaţie;
  
• 
  izolarea suplimentară de protecţie;
  
• 
  protecţia prin legare la pământ;
  
• 
  protecţia prin legare la nul.
  

Măsuri şi mijloace de prevenire a incendiilor şi exploziilor

• 
  înlăturarea eventualelor cauze de provocare a incendiilor şi exploziilor, prin
  

proiectarea procesului tehnologic;

• 
  evitarea formării în atelierele de lucru a amestecurilor explozive prin curăţarea în mod
  

periodic a prafului de pe toate suprafeţele încărcate cu electricitate statică;

• 
  amenajarea unor spaţii pentru fumat;
  
• 
  asigurarea unei bune evacuări a oamenilor şi a bunurilor din clădire în caz de
  

incendiu;

• 
  instalarea de scări de incendiu, guri de apă, cu utilajul necesar (furtun cu lance,
  

pompe etc.);

• 
  stabilirea unor sarcini precise privind prevenirea şi combaterea incendiilor şi
  

asigurarea prelucrării şi afişării lor;

• 
  instruirea personalului şi răspândirea cunoştinţelor tehnice referitoare la cauzele şi
  

prevenirea incendiilor;

• 
  dotarea cu utilaje şi materiale tehnice de combatere a incendiilor (lopeţi, pompe de
  

mână, stingătoare manuale, motopompe, autopompe, instalaţii cu reţele de apă etc.).
5. Instrumente de lucru necesare desfăşurării practicii
FIŞE DE OBSERVAŢII
Fişa de observaţie nr. 1
Studiază cu atenţie aparatul din figura nr.1 şi în şedinţele de instruire practică completează fişa de observaţie cu evenimentele tehnologice la care asişti.

a) Notează în figura nr.1 elementele indicate prin săgeţi.

b) Completează tabelul nr.1., indicând ce defecţiuni au apărut în timpul exploatării aparatului.

Studiază documentaţia tehnică a aparatului din Figura nr.1, consultând cartea tehnică a avionului.

Data....................

Denumire aparat:.........................................

Nr.crt.	Denumirea elementelor indicate prin săgeţi	Mod de lucru	Defecţiuni

Tabelul nr.1

Figura nr.1

Fişa de observaţie nr. 2
Studiază documentaţia tehnică a aparatului din Figura nr.1, consultând cartea tehnică a avionului.

Studiază cu atenţie indicaţiile aparatul din figura nr.1 şi în şedinţele de instruire practică completează fişa de lucru cu evenimentele tehnologice la care asişti.

Notează în tabelul nr.1 denumirea elementelor indicate prin săgeţi, indicaţiile aparatului (indicaţia iniţială şi indicaţia finală), consemnează erorile.

Data...................

Denumire aparat:.........................................

Nr.crt.	Denumirea elementelor indicate prin săgeţi	Indicaţia iniţială	Indicaţia finală	Erori

Tabelul nr.1

Figura nr.1

Nr.crt.	Constatare	Propunere

Fişa de observaţie nr. 3
Studiază documentaţia tehnică a aparatului din Figura nr.1, consultând cartea tehnică a avionului.

Studiază cu atenţie indicaţiile aparatul din Figura nr.1 şi în şedinţele de instruire practică completează fişa de lucru cu evenimentele tehnologice la care asişti.

Notează în Tabelul nr.1 indicaţiile aparatului (indicaţia iniţială şi indicaţia finală), consemnează erorile.

Consemnează propunerile tale în fişa de lucru!

Data...................

Denumire aparat..........................................

Nr.crt.	Denumirea indicaţiei aparatului	Indicaţia iniţială	Indicaţia finală	Erori
1.
2.
3.

Tabelul nr.1

Figur nr. 1

Nr.crt.	Constatare	Propunere

Fişa de observaţie nr. 4

Studiază documentaţia tehnică a aparatului din Figura nr.1 şi nr.2, consultând cartea

tehnică a avionului.

Studiază cu atenţie aparatul din Figura nr.1 şi nr. 2 şi în şedinţele de instruire practică

completează fişa de lucru cu evenimentele tehnologice la care asişti.

Notează în Figura nr.1 elementele indicate prin săgeţi.

Completează Tabel nr.1 şi nr.2, indicând care sunt defecţiunile care au apărut.
Data..................

Denumire aparat din Figura nr.1:.........................................

Fişă de urmărire a funcţionării apartului

Nr.crt.	Denumirea elementelor indicate prin săgeţi	Observaţii	Defecţiuni
1
2
3
4
5

Tabel nr.1

Figura nr. 1

Denumire aparat din Figura nr.2 …………………………………

Fişă de urmărire a funcţionării apartului

Nr.crt.	Denumirea elementelor indicate prin săgeţi	Observaţii	Defecţiuni
1
2
3
4
5

Tabel nr.2

Figura nr.2

FIŞE DE LUCRU
Fişa de lucru nr. 1
Studiaţi documentaţia tehnică a aparatului “TURN & SLIP INDICATOR”, consultând cartea tehnică a avionului.

Consemnaţi în fişă modul de lucru în care puteţi realiza controlul aparatului

“TURN & SLIP INDICATOR” în suport la bancul de probă.

Nr.crt.	Operaţia	Mod de lucru	Observaţii
1.	Controlul întreruperii izolaţiei
2.	Controlul înfăşurării
3.	Controlul rezistenţei circuitului rotoric
4.	Măsurarea curentului consumat
5.	Controlul deviaţiei funcţie de viteza de rotaţie
6.	Controlul balansului static
7.	Controlul balansului dinamic
8.	Controlul sensibilităţii
9.	Controlul amortizării
10.	Poziţia de zero
11.	Controlul amortizorului indicatorului de glisadă
12.	Controlul frecării în indicatorul de glisadă
13.	Controlul vizibilităţii indicatorului de ruliu
14.	Controlul funcţionării steguleţului indicator al alimentării
15.	Controlul funcţionării lămpilor de iluminare

Observaţii ale maistrului sau tutorelui de practică:................................................................

................................................................................................................................................

Fişa de lucru nr.2
Studiaţi documentaţia tehnică a aparatului “TURN & SLIP INDICATOR”, consultând cartea tehnică a avionului.

Consemnaţi în fişa de lucru modul în care puteţi realiza calibrarea aparatului din Figura nr.1 “TURN & SLIP INDICATOR”

Nr.crt.	Operaţia	Mod de lucru	Observaţii
1.	Calibrarea aparatului
2.	Controlul vitezei de rotaţie a giromotorului
3.	Controlul poziţiei acului indicator şi montarea aparatului pentru control
4.	Controlul aparatului

Figura nr.1 - “TURN &SLIP INDICATOR

Observaţii ale maistrului sau tutorelui de practică:................................................................

................................................................................................................................................

Fişa de lucru nr.3
Studiaţi documentaţia tehnică, consultând cartea tehnică a avionului.

Verificaţi corectitudinea montajului prin urmărirea modului de funcţionare a elementelor din Figura nr.1 şi completaţi Tabel nr.1

Figura nr.1

Nr.crt.	Denumire element din Figura nr.1	Rol funcţional	Observaţii
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14

Tabelul nr.1

2. Identificaţi prin măsurători specifice parametrii aparatelor de bord din figura nr.1

Nr.crt	Denumire aparat	Indicaţia iniţială	Indicaţia finală	Observaţii
1.
2.
3.

Fişa de lucru nr.4

Studiaţi documentaţia tehnică a indicatorului electric de viraj şi glisadă, consultând cartea tehnică a avionului.

Consemnaţi în fişa de lucru modul în care puteţi realiza dezasamblarea generală a indicatorului electric de viraj şi glisadă.

Nr.crt.	Operaţia	Mod de lucru	Scule, AMC-uri	Observaţii
1.	Dezasamblare generală

Observaţii ale maistrului instructor........................:................................................................

................................................................................................................................................

STUDII DE CAZ
Studiul de caz nr. 1

1. 
   Observaţi cu atenţie codul culorilor la indicatorul „Airspeed Indicator” şi completaţi tabelul
   

1

2 3 4 5

1.
2.
3.
4.
5.

2. 
   Prezentaţi semnificaţia indicaţiilor pentru fiecare din următoarele cazuri
   

3. Observaţi dacă la bordul aeronavei mai există indicatoare care afişează informaţii cu ajutorul codului culorilor, studiaţi-le folosind cartea tehnică a avionului şi alcătuiţi un catalog cu aparatele care afişează informaţii folosind codul culorilor.

Studiul de caz nr. 2

Studiaţi documentaţia tehnică, consultând cartea tehnică a avionului.

1. 
   Priviţi cu atenţie indicaţiile aparatelor din figurile nr.1, nr.2 şi nr.3.
   

Ce reprezintă figura nr.1, nr.2 şi nr.3?(scrieţi denumirea în dreptul fiecării figuri)

2. 
   Completaţi tabelul de mai jos:
   

	Denumiţi fiecare aparat Ce măsurători au fost efectuate ?	Care sunt valorile parametrilor iniţiali ?	Care sunt valorile paramerilor finale ?	Care sunt erorile înregistrate ?
A.
B.
C.

Figura nr.1...........................................................................

Figura nr.2..........................................................................

Figura nr.3.............................................................................

Studiul de caz nr. 3
1. Observaţi cu atenţie indicatoarele de avertizare pe care le întâlniţi afişate la agentul economic la care efectuaţi instruirea practică şi completaţi Tabelul nr.1

Indicator	Loc afişare	Semnificaţia	Factori de risc	Pericol

Tabelul nr.1

2. Completaţi tabelul cu indicatoarele de avertizare întâlnite în şcoală.

3. Realizaţi pliante pe care le transmiteţi elevilor din clasa a 9-a.

4. Organizaţi un concurs pentru elevii din clasa a 9-a pentru a cunoaşte şi ei semnificaţia şi rolul acestor indicatoare.
PROIECT
„Biblioteca de aviaţie în biblioteca şcolii”

Organizaţi pe grupe, realizaţi o bază de date care să se numească „biblioteca de aviaţie” şi care să cuprindă documente tehnice ale reperelor din sfera specializării „Electromecanic instalații și aparatură de bord aeronave”.

Prezentaţi modul de planificare a activităţilor specifice locului de muncă, atunci când executaţi verificări şi lucrări de reparaţie la aparatele de bord pentru pilotaj şi navigaţie, la aparatele de rediocomunicaţie şi giroscopice, la aparatele pentru controlul parametrilor sistemelor de propulsie.
MINIPROIECT

„Accidente aviatice cauzate de indicaţiile eronate ale aparatelor de bord”

Organizaţi pe grupe, informaţi-vă în legătură cu măsurile de prevenire a accidentelor de aviaţie cauzate de indicaţiile eronate ale aparatelor de bord. Prezentaţi cauzele care duc la producerea acestor accidente.

Realizaţi un DVD – „Accidente aviatice cauzate de indicaţiile eronate ale aparatelor de bord”.

Surse de informare – Reviste de specialitate (domeniul aeronautic), Discovery, National Geografic, Cartea tehnică a avionului, Documentaţia tehnică a reperelor care au cauzat accidentul.


6. Modalitatea de evaluare: descrierea modalităţilor de evaluare (proba practică, portofoliu etc.)
Ordinea de parcurgere a conţinuturilor modulului de instruire practică comasată este cea din tabelul de corelare a competenţelor cu conţinuturile din curriculum.

În scopul facilitării urmăririi frecvenţei la activitatea de instruire practică, precum şi a evaluării de parcurs se propune ca fiecare elev să aibă un caiet / portofoliu de practică, alcătuit din fişe individuale, alcătuite pentru fiecare temă. Portofoliul de practică poate conţine, de asemenea, fişe individuale de observaţie în care elevul să urmărească diferite aspecte ale procesului tehnologic, documentaţii tehnice care pot fi accesibile elevului, fişe de lucru şi fişe de evaluare concepute de profesor sau maistru pentru această activitate.

Conţinutul acestui portofoliu va constitui un element important în procesul de evaluare.

Maistrul instructor va avea pentru fiecare elev o fişă individuală de control, care va urmări atingerea competenţelor prin efectuarea activităţilor descrise în cadrul fiecărei teme.

Fişa individuală de control pentru instruirea practică comasată

		Activităţi propuse (teme, lucrări practice, lecţii, etc.)
Data
Unitatea de competenţă	Competenţa
UC 1	C 1.1.
	C 1.2.
	C 1.3.

În elaborarea strategiei didactice, cadrul didactic va trebui să ţină seama de următoarele principii moderne ale educaţiei:

• 
  elevii învaţă cel mai bine atunci când învăţarea răspunde nevoilor lor;
  
• 
  elevii învaţă când fac ceva şi când sunt implicaţi activ în procesul de învăţare;
  
• 
  elevii au stiluri diferite de învăţare;
  
• 
  elevii participă cu cunoştinţele lor, dobândite anterior, la procesul de învăţare;
  
• 
  elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea informaţiilor vechi cu cele noi şi pentru ordonarea lor.
  

Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanţă şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională.

Se evaluează numai competenţele din aceste module, evaluarea altor competenţe nefiind relevantă. O competenţă se evaluează o singură dată. Demonstrarea unei alte abilităţi în afara celor din competenţele specificate este lipsită de semnificaţie în cadrul evaluării. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea competenţelor specificate.

Pe parcursul modulului se realizează evaluare formativă, iar la sfârşitul lui se realizează evaluarea sumativă, pentru verificarea atingerii competenţelor.

Se recomandă adaptarea programei la elevii cu nevoi speciale, prin fişe şi sarcini de lucru individualizate.

Proba practică - Permite elevului să demonstreze abilităţi, tehnici, cunoştinţe şi înţelegerea elementelor de specialitate

• 
  oferă dovezi privind abilităţile practice dobândite, de exemplu, la locul de muncă;
  
• 
  gama de exerciţii practice este largă şi include cercetarea şi investigarea unei probleme de proiectare, efectuarea unor activităţi de laborator, realizarea şi utilizarea unui obiect.
  

Avantaje - Performanţa practică este în mod special relevantă în învăţământul profesional şi tehnic.

• 
  evaluează abilităţile de a se descurca în „viaţa reală”;
  
• 
  finalizarea unui obiect constituie o dovadă tangibilă a achiziţiilor;
  
• 
  activitatea practică poate motiva mult elevii;
  
• 
  poate contribui la integrarea evaluării în cadrul rezultatelor învăţării.
  

Aspecte de elaborare - Elevii trebuie să primească o scurtă informare clară.

• 
  trebuie elaborată o listă de verificare care defineşte toate rezultatele învăţării care
  

trebuie acoperite şi standardele preconizate. Aceasta vă va ajuta să vă asiguraţi că evaluarea este validă şi credibilă şi că sunt îndeplinite cerinţele prezentate în scurtă informare.

PORTOFOLIUL - O colecţie reprezentativă a muncii elevului, de obicei realizată de-a lungul perioadei de învăţare, pentru a demonstra sau exemplifica ori faptul că a fost îndeplinită o serie de criterii, ori cele mai bune realizări de care este capabil elevul. Este utilizat în mare măsură pentru învăţarea reflexivă.

Avantaje - Poate stimula procesul de evaluare evidenţiind o gamă de abilităţi ale elevului şi ce înţelege acesta. Sprijină scopurile instruirii; reflectă schimbările şi dezvoltarea de-a lungul unei perioade de timp; încurajează reflecţia elevului; şi oferă continuitate în procesul educaţional, de la un rezultat al învăţării sau modul la altul.

Elaborarea -trebuie să includă:

• participarea elevului în selectarea conţinuturilor;

• criterii de selecţie;

• criterii pentru notele acordate.

Dovezi ale procesului de autoreflecţie al elevului.
JURNALUL - Dacă este adecvat structurat, un jurnal poate oferi o modalitate utilă de evaluare a progresului înregistrat de elev. Pentru a fi eficace, ar trebui să aibă instrucţiuni clare privind utilizarea şi ar trebui să li se ofere elevilor îndrumări privind modul în are trebuie înregistrate informaţiile esenţiale.

La locul de muncă, elevii pot ţine un jurnal pentru a monitoriza şi verifica operarea unui echipament specific sau pentru a ţine evidenţa proceselor. Astfel de înregistrări pot fi finalizate de evaluator.

Jurnalele sunt utilizate pentru a furniza dovezi suplimentare privind abilitatea elevului de a îndeplini o gamă de activităţi şi de sarcini. Acestea sunt ţinute de elev şi înregistrează de câte ori au fost îndeplinite activităţile şi sarcinile specificate într-o gamă de situaţii.

Avantaje - Oferă o modalitate bună de evaluare a abilităţilor cognitive şi comportamentale

• 
  dezvoltă o bună disciplină de păstrare a evidenţelor;
  
• 
  încurajează automotivarea;
  
• 
  inspectarea periodică a jurnalelor oferă oportunităţi de orientare;
  
• 
  furnizează informaţii utile pentru evaluarea cursului;
  

Limitări - Necesită cooperarea elevilor motivaţi

• 
  poate necesita mult timp pentru elevii care îl ţin;
  
• 
  poate necesita mult timp din partea evaluatorilor, pentru a-l monitoriza;
  
• 
  evaluarea abilităţilor comportamentale poate fi necredibilă;
  
• 
  credibilitatea poate fi dificil de obţinut.
  

Model de pagină de jurnal

1. 
   EXPERIENŢA – Ce s-a întâmplat?
   

..........................................................................................................................................

2. 
   IDENTIFICARE – Ce a fost important pentru mine în această experienţă
   

...........................................................................................................................................

3. 
   ANALIZA – De ce a fost important pentru mine?
   

...........................................................................................................................................

4. 
   GENERALIZARE – Ce am înăţat (reânvăţat), cum voi aplica acest lucru şi cum îl voi folosi?
   

............................................................................................................................................

7. Anexe (exemple şi indicaţii pentru modalitatea de completare şi utilizare a instrumentelor de lucru)
FIŞA DE LUCRU

Consemnaţi în fişa de lucru modul în care puteţi realiza dezasamblarea generală a Indicatorului electric de viraj şi glisadă

Nr.crt.	Operaţia	Mod de lucru	Scule, AMC-uri	Observaţii
1.	Dezasamblare generală	- se desface siguranţa care blochează carcasa exterioară a aparatului - se poate extrage carcasa exterioară - se desface şurubul care fixează acul de readucere a acului indicator, pentru eliberarea arcului spiral, eliberându-se arcul spiral si montura sa frontală - se desface surubul care blochează braţul de pârghie legat de pistonul amortizor eliberând prin aceasta pistonul împreună cu braţul de pârghie - se desface regleta de legături posterioară prin deşurubarea celor 2 şuruburi - se desfac 2 şuruburi pentru eliberarea capacului dorsal al cuplei de legătură a aparatului. Prin deşurubarea capacului dorsal cu cuplă se eliberează axul de ruliu al cadrului giroscopic extrăgându-se în acelaşi timp bucşa acestui ax - se demontează cadrul frontal prin deşurubarea şurubului de fixare, apoi se scoate acul indicator după desfscerea ştiftului filetat. - pentru desfacerea axului de ruliu al cadranului giroscopic se demontează şurubul şi şaiba. - se desface ansamblul giromotor din carcasa exterioară.	cleşte de siguranţă şurubelniţă	Ordinea activităţilor pentru dezasamblarea Indicatorului electric de viraj şi glisadă se efectuează conform instrucţiunilor din „Technical Manual” în totalitate

Observaţii ale maistrului sau tutorelui de practică:................................................................

................................................................................................................................................


FIŞĂ DE OBSERVAŢIE
Studiaţi documentaţia tehnică, consultând cartea tehnică a avionului.

1. 
   Observaţi schema de legături a aparatului “Turn and Slip Indicator” (avion BAC 1-11) pentru control şi reţineţi caracteristicile tehnice şi condiţiile de control
   

2. 
   După încheierea activităţii de observare completaţi fişa de mai jos, făcând corespondenţa între coloana 1 şi coloana 2 prin săgeţi.
   

Coloana 1		Coloana 2
Ploţi cuplă A, B		max 12 ^0
Gama temperaturilor de lucru		115V, 400 Hz (alimentare giromotor)
Ploţi cuplă C, D		5V ac (iluminarea)
Unghi de deviaţie maximă		-29^0 C la +70^0 C
Unghiul de ruliu al axei giroscopului		5/16^’’ pentru o rotaţie cu viteza unghiulară de 180^0 /min

Coloana 1	Coloana 2
Ploţi cuplă A, B	max 12 ^0
Gama temperaturilor de lucru	-29^0 C la +70^0 C
Ploţi cuplă C, D	5V ac (iluminarea)
Unghi de deviaţie maximă	5/16^’’ pentru o rotaţie cu viteza unghiulară de 180^0 /min
Unghiul de ruliu al axei giroscopului	max 12 ^0

PROIECTUL - „Biblioteca de aviaţie în biblioteca şcolii”

(în cadrul proiectului sunt prevăzute studii de caz)