Ministerul Transporturilor

2.2.5 Datele şi informaţiile aeronautice obţinute în condiţiile prevederii 2.2.4 a) trebuie, atunci când sunt distribuite, să fie în mod clar identificate ca fiind emise sub autoritatea statului de origine.

2.2.6 Datele şi informaţiile aeronautice obţinute în condiţiile prevederii 2.2.4 b) trebuie, în caz că este posibil, verificate înaintea distribuirii, iar dacă nu pot fi verificate, trebuie identificate clar în acest sens atunci când sunt distribuite.

2.2.7 Serviciul de informare aeronautică trebuie să pună la dispoziţia serviciilor de informare aeronautică ale altor state, cu promptitudine, orice informaţii şi date aeronautice necesare lor pentru siguranţa, regularitatea şi eficienţa navigaţiei aeriene, pentru a permite acestora să se conformeze prevederilor 2.2.1.

   

    2.3. Schimbul de date aeronautice şi informaţii aeronautice
2.3.1. În România toate elementele Pachetului Integrat de Informare Aeronautică produse de către alte state trebuie să fie adresate Administraţiei Române a Serviciilor de Trafic Aerian (ROMATSA), furnizorul AIS certificat, care este calificat pentru a răspunde cererilor de informaţii şi date aeronautice din partea altor state.

2.3.2. În cazul în care statul desemnează mai mult de un singur Birou NOTAM Internaţional, trebuie stabilite care sunt responsabilităţile şi zona acoperită de fiecare dintre acestea.

2.3.3. Serviciul de informare aeronautică ia măsurile necesare pentru îndeplinirea cerinţelor operaţionale pentru emiterea şi primirea mesajelor NOTAM distribuite prin telecomunicaţii.

2.3.4. Între furnizorii AIS, în măsura posibilului, se stabileasc contacte directe în scopul facilitării schimbului internaţional de informaţii şi date aeronautice.

2.3.5. La solicitarea serviciului de informare aeronautică al unui alt stat contractant la Convenţia de la Chicago, furnizorii AIS din România pun la dispoziţie o copie a fiecăruia dintre elementele Pachetului Integrat de Informare Aeronautică, într-o manieră agreată în comun, fără plată, chiar dacă furnizorul AIS este o agenţie nonguvernamentală.

2.3.6. Schimbul a mai multor copii ale elementelor Pachetului Integrat de Informare Aeronautică şi a altor documente de navigaţie aeriană, inclusiv acelea care conţin reglementări şi legislaţie de navigaţie aeriană, se realizează prin acorduri bilaterale încheiate între statele contractante la Convenţia de la Chicago.

2.3.7. Obţinerea datelor şi informaţiilor aeronautice, inclusiv elemente ale Pachetului Integrat de informare Aeronautică, dar şi alte documente de navigaţie aeriană cum sunt cele care conţin reglementări şi legislaţie de navigaţie aeriană, de către state, altele decât cele care sunt contractante la Convenţia de la Chicago precum şi de alte entităţi, trebuie să facă obiectul unor acorduri separate cu statul iniţiator.
    2.4. Dreptul de autor
2.4.1. Dreptul de autor asupra produselor serviciilor de informare aeronautică elaborate potrivit prezentei reglementări se instituie în conformitate cu legislaţia şi reglementările naţionale aplicabile, în măsura în care este necesară protejarea produselor respective prin prisma recuperării investiţiilor şi costurilor aferente, precum şi în scopul asigurării unui control mai bun asupra utilizării lor.

2.4.2. Dacă un produs AIS este protejat prin drept de autor în România şi acesta este furnizat altui stat potrivit prevederilor secţiunii 2.3, el poate fi mai departe pus la dispoziţia unei terţe părţi numai sub rezerva ca aceasta să fie încunoştiinţată că produsul respectiv este protejat prin drept de autor şi cu condiţia ca produsul să fie identificat în mod corespunzător ca fiind protejat prin drept de autor.

2.5. Recuperarea costurilor
2.5.1. Recuperarea costurilor aferente serviciului de informare aeronautică se face potrivit prevederilor legale aplicabile tarifelor percepute pentru serviciile de navigaţie aeriană, în conformitate cu tratatele internaţionale la care România este parte, cu respectarea principiilor din Documentul OACI 9082 "ICAO's Policies on Charges for Airports and Air Navigation Services".

Când costurile aferente serviciului de informare aeronautică sunt recuperate prin intermediul tarifelor percepute pentru serviciile aeroportuare, respectiv serviciile de navigaţie aeriană, tariful stabilit pentru livrarea unui produs AIS către un client, poate fi stabilit în funcţie de costurile de tipărire a copiilor sau prelucrarea datelor electronice, şi costurile de distribuţie.

CAPITOLUL 3

MANAGEMENTUL INFORMAŢIILOR AERONAUTICE
3.1. Cerinţe privind managementul informaţiilor
Procesele şi resursele pentru managementul informaţiei existente la nivelul unui serviciu de informare aeronautică trebuie să fie corespunzătoare astfel încât să asigure colectarea la timp, procesarea, păstrarea, integrarea, schimbul şi distribuţia datelor şi informaţiilor aeronautice, cu respectarea cerinţelor de calitate, în sistemul ATM.

3.2. Validarea şi verificarea datelor şi informaţiilor aeronautice
3.2.1. Înaintea transmiterii cãtre furnizorul AIS, bazele care determină emiterea unui document AIS ca parte a Pachetului Integrat de Informare Aeronautică trebuie verificate cu minuţiozitate, pentru a se asigura în acest fel că toate informaţiile necesare au fost incluse şi că acestea sunt corecte până la nivel de detaliu înainte de distribuţie.

3.2.2. Un serviciu de informare aeronautică trebuie să stabilească proceduri de verificare şi validare prin care să se asigure că după primirea datelor şi informaţiilor aeronautice cerinţele de calitate (acurateţe, rezoluţie, integritate şi trasabilitate) rămân îndeplinite.

Material de îndrumare este conţinut în Documentul OACI 8126 - "Manualul Serviciului de Informare Aeronautică"

Îndrumări referitoare la cerinţele privind calitatea datelor aeronautice (acurateţe, rezoluţie, integritate, trasabilitate şi cerinţe de protecţie) se găsesc în Documentul OACI 9674 - "Manualul Sistemului de referinţă Geodezic Global - 1984 (WGS-84)". Material suplimentar privind acurateţea datelor, publicarea rezoluţiei şi integrităţii datelor aeronautice, împreună cu materiale de îndrumare în ceea ce priveşte Convenţia pentru rotunjirea datelor aeronautice sunt conţinute în RTCA Documentul DO-201A şi în Documentul EUROCAE ED-77 – Standarde pentru Informare aeronautică (sau echivalent).

Materialul de îndrumare privind managementul calităţii datelor este inclus în manualul “Sistemul de management a calităţii pentru serviciile de informare aeronautică” (Doc 9839).

3.3. Specificaţii de calitate a datelor
3.3.1. Acurateţea

Ordinul de acurateţe a datelor aeronautice trebuie să fie în concordanţă cu prevederile reglementărilor aeronautice naţionale aplicabile, potrivit standardelor şi practicilor recomandate conţinute în Anexa 11 OACI, Cap. 2 şi Anexa 14 OACI, Vol. I şi II, Cap. 2. În acest scop, trebuie identificate trei tipuri de date poziţionale: puncte măsurate (praguri de pistă, amplasamentele mijloacelor de navigaţie, etc.), puncte calculate (rezultate prin calcule matematice care pornesc de la poziţiile unor puncte măsurate cunoscute) şi puncte declarate (de ex. punctele de graniţă ale regiunii de informare a zborurilor)

Cerinţele privind acurateţea datelor electronice pentru teren şi obstacole sunt specificate în Anexa 8 la prezenta reglementare.
3.3.2. Rezoluţia

3.3.2.1. Rezoluţia de publicare a datelor aeronautice trebuie să se conformeze specificaţiilor din Anexele 1 şi 7 la prezenta reglementare.

3.3.2.2. Rezoluţia elementelor de date conţinute în baza de date trebuie să fie în concordanţă cu cerinţele de acurateţe a datelor.

Rezoluţia elementelor de date conţinute în baza de date poate fi aceeaşi sau mai precisă decât rezoluţia de publicare.

3.3.3. Integritatea

3.3.3.1. Cerinţele de calitate a datelor aeronautice referitoare la clasificarea integrităţii acestora trebuie să se conformeze specificaţiilor Anexei 7 la prezenta reglementare, Tabelele A7-1 la A7-5.

3.3.3.2. Integritatea datelor aeronautice trebuie pãstratã pe parcursul întregului proces de prelucrare a acestora, de la măsurare/origine până la distribuirea către utilizatorul următor (termen care desemneazã organizaţia care recepţionează informaţii aeronautice de la furnizorul AIS). Având în vedere clasificarea integrităţii datelor aeronautice, procedurile de validare şi verificare trebuie să asigure:

1. 
   pentru datele de rutină: evitarea coruperii datelor pe timpul procesării lor;
   
2. 
   pentru datele esenţiale: că nu se produce coruperea datelor în nici una dintre etapele întregului proces, putând fi incluse procese suplimentare după cum este necesar pentru a aborda riscurile potenţiale în arhitectura întregului sistem pentru a asigura integritatea datelor la acest nivel; şi
   
3. 
   pentru datele critice: că nu se produce coruperea datelor în nici una dintre etapele întregului proces şi acesta include proceduri suplimentare de asigurarea integrităţii, pentru reducerea totală a efectelor erorilor identificate, printr-o analiză detaliată a arhitecturii întregului sistem, ca riscuri potenţiale asupra integrităţii datelor.
   

3.3.3.3. Greşelile care produc erori în întregul proces pot fi reduse prin tehnici suplimentare de asigurare a calităţii. Acestea pot include: teste pentru datele critice (de exemplu, prin verificarea din zbor); utilizarea verificărilor de securitate, logice, semantice, prin comparaţie şi de redundanţă; detectarea erorilor digitale; calificarea resurselor umane şi mijloacele de procesare cum ar fi cele hardware şi software.

Îndrumări cu privire la procesarea datelor aeronautice şi informaţiilor aeronautice se găsesc în RTCA Document DO-200A şi European Organization for Civil Aviation Equipment (EUROCAE) Document ED-76 — Standards for Processing Aeronautical Data.

3.3.3.4. Distribuţia datelor şi informaţiilor aeronautice către utilizatorul următor este diferită în funcţie de metoda de livrare care poate fi:

1. 
   distribuţie fizică – se realizează sub forma unui pachet fizic, cum ar fi serviciile poştale;
   
2. 
   distribuţie prin mijloace electronice directe - mijloacele prin care distribuţia datelor şi informaţiilor aeronautice se realizează automat, prin utilizarea conexiunilor electronice directe între AIS şi următorul utilizator.
   

Metodele diferite de distribuţie şi suportul pe care sunt distribuite datele şi informaţiile aeronautice, impun proceduri diferite pentru asigurarea calităţii datelor.

3.4. Metadate
3.4.1. Metadatele trebuie să fie colectate pentru procesele de date aeronautice şi punctele de schimb. Această colectare de metadate trebuie să se aplice pe întregul parcurs al datelor aeronautice, de la origine până la distribuţia la următorul utilizator.

Standardul ISO 19115 precizează cerinţele privind metadatele pentru informaţii geografice.

3.4.2. Metadatele colectate trebuie să includă, cel puţin:

a) numele organizaţiei sau entităţii care desfăşoară activităţi de originare, transmitere sau manipulare a datelor;

b) activitatea efectuată;

c) data şi ora la care a fost efectuată activitatea.

3.5. Protecţia datelor
3.5.1. Datele şi seturile de date aeronautice trebuie protejate în conformitate cu tehnicile de detectare a erorilor datelor, de securitate şi de autentificare.

Manualul Serviciilor de Informare Aeronautică (Doc OACI 8126) conţine indrumările necesare cu privire la tehnicile de detectare a erorilor datelor, de securitate şi de autentificare.

3.5.2. Seturile electronice de date aeronautice trebuie protejate prin includerea în cadrul acestora a unei valori CRC (Control Ciclic al Redundanţei) pe 32 de biţi, implementatã prin aplicaţia care operează cu aceste seturi de date. Această cerinţã trebuie să se aplice pentru protecţia clasificărilor de integritate a seturilor de date aeronautice precizate la 3.3.3.

Prevederile 3.5.2. nu se aplicã în cazul sistemelor de comunicaţie utilizate pentru transferul seturilor de date.

Utilizarea algoritmului CRC pe 32 de biţi pentru protejarea seturilor electronice de date aeronautice se face în conformitate cu prevederile Documentului OACI 8126 „Manualul serviciilor de informare aeronauticã”.
3.6. Utilizarea automatizării
3.6.1. Automatizarea trebuie introdusă cu scopul de a îmbunătăţi promptitudinea, calitatea şi eficienţa serviciilor de informare aeronautică, precum şi reducerea costurilor acestora.

3.6.2. Atunci când datele aeronautice şi informaţiile aeronautice sunt furnizate în mai multe formate, trebuie să fie implementate procese care să asigure consecvenţa datelor şi informaţiilor între formate.

3.6.3. Pentru a îndeplini cerinţele de calitate a datelor, automatizarea trebuie:

1. 
   să permită schimbul datelor aeronautice digitale între părţile implicate în lanţul de procesare a datelor; şi
   
2. 
   să utilizeze modele de schimb a informaţiilor aeronautice şi modele de schimb de date proiectate astfel încât să fie interoperabile la nivel global.
   

3.6.4. Modelul de informaţii aeronautice folosit trebuie să acopere datele şi informaţiile aeronautice care trebuie să fie schimbate.

3.6.5. Modelul de schimb de informaţii aeronautice folosit trebuie să:

1. 
   utilizeze Unified Modelling Language (UML) pentru a descrie caracteristicile şi proprietăţile informaţiilor
   

aeronautice, asocierile şi tipurile de date;

2. 
   includă limitările valorilor datelor şi reguli de verificare a acestora;
   
3. 
   includă prevederi privind metadatele aşa cum sunt specificate la paragraful 3.4.2;
   
4. 
   includă un model temporal care să permită înregistrarea evoluţiei proprietăţilor informaţiei aeronautice pe timpul
   

ciclului de viaţă.

3.6.6. Modelul de schimb de date aeronautice folosit trebuie:

1. 
   să aplice un format comun de codare a datelor. Scopul utilizării unui format comun de codare a datelor este de a
   

asigura interoperabilitatea schimbului de date aeronautice între agenţii şi organizaţiile implicate în lanţul de procesare a datelor.

Exemplele de formate de codare a datelor folosite în comun includ Extensible Markup Language (XML), Geography Markup Language (GML), JavaScript Object Notation (JSON).

2. 
   să acopere toate clasele, atributele, tipurile de date şi asocierile modelului de informaţii aeronautice detaliat în paragraful 3.6.5;
   
3. 
   să asigure un mechanism prin care grupurile de utilizatori să poată extinde proprietăţile elementelor existente şi să adauge elemente noi care nu afectează standardizarea globală.
   

3.7. Sistemul de Management al Calităţii
3.7.1.  Sistemele de management al calităţii trebuie implementate şi menţinute astfel încât sã cuprindã toate funcţiile pe care le exercitã un serviciu de informare aeronautică, aşa cum sunt precizate la 3.2. Funcţionarea unor astfel de sisteme de management al calităţii trebuie să poată fi demonstrată pentru fiecare funcţie exercitată.

Îndrumări cu privire la sistemul de management al calităţii sunt conţinute în Documentul OACI ”Manual privind Sistemul de Management al Calităţii pentru Serviciile de Informare Aeronautică” (Doc 9839).

3.7.2. Managementul calităţii trebuie să se aplice pe întreg parcursul datelor şi informaţiilor aeronautice, începând de la originea acestora şi până la utilizatorul următor, ţinând cont şi de utilizarea preconizată a datelor.

Managementul calităţii poate fi asigurat prin implementarea unui singur sistem de management al calităţii, sau a unor sisteme seriale de management al calităţii.

Între iniţiatorul informaţiilor/datelor aeronautice şi furnizorul AIS, precum şi între furnizorul AIS şi utilizatorul informaţiilor/datelor aeronautice pot fi încheiate acorduri de colaborare privind calitatea datelor, pentru a se asigura astfel controlul fluxului de informaţii/date aeronautice.

3.7.3. Sistemul de management al calităţii implementat potrivit prevederii 3.7.1 trebuie să fie în conformitate cu standardele de asigurarea calităţii ale Organizaţiei Internaţionale pentru Standardizare (ISO), seria 9000, şi trebuie să fie certificat de către o organizaţie acreditată în domeniu.

Un certificat ISO 9000 emis de un organism de certificare acreditat este considerat un mijloc acceptabil de conformare.

Standardele de asigurare a calităţii din seria 9000 emise de Organizaţia Internaţională de Standardizare (ISO) oferă cadrul de bază pentru dezvoltarea unui program de asigurarea calitãţii, precum şi pentru definirea termenului „organism de certificare acreditat”. Detaliile unui program de asigurarea calitãţii trebuie stabilite de fiecare organizaţie în mod particular.

Îndrumări privind prelucrarea datelor aeronautice sunt conţinute în Documentul RTCA DO-200A şi în Documentul European Organization for Civil Aviation Equipment (EUROCAE) ED-76 - Standarde pentru prelucrarea datelor aeronautice. Aceste standarde ajută la dezvoltarea şi utilizarea bazelor de date aeronautice.

3.7.4. În cadrul unui sistem de management al calităţii implementat la nivelul organizaţiei, trebuie identificate competenţele şi cunoştinţele asociate, aptitudinile şi abilităţile necesare pentru fiecare funcţie, iar personalul desemnat pentru a exercita aceste funcţii trebuie să fie instruit corespunzător. Trebuie să existe proceduri pentru a asigura că personalul posedă competenţele necesare îndeplinirii sarcinilor specifice. Trebuie păstrate înregistrări corespunzătoare astfel încât calificările personalului să poată fi confirmate. Tebuie să fie efectuate evaluări iniţiale şi periodice prin care personalul să demonstreze că posedă competenţele cerute. Evaluarea periodică a competenţei personalului trebuie folosită ca mijloc de identificare şi corectare a deficienţelor.

Materialul de îndrumare cu privire la metodologia de instruire prin care se asigură competenţele personalului se regăseşte în Documentul OACI ”Aeronautical Information Management Training Development Manual” (Doc 9991).

3.7.5. Fiecare sistem de management al calităţii trebuie să includã politicile, procesele şi procedurile necesare, inclusiv cele stabilite pentru utilizarea metadatelor, pentru a se asigura şi verifica trasabilitatea datelor aeronautice pe întregul lor parcurs, astfel încât orice anomalii sau erori detectate în timpul utilizării să fie identificate după cauza principală, să fie corectate şi comunicate utilizatorilor afectaţi.

3.7.6. Sistemul de management al calităţii implementat trebuie să asigure utilizatorilor certitudinea şi încrederea că datele aeronautice şi informaţiile aeronautice distribuite îndeplinesc cerinţele de calitate a datelor aeronautice referitoare la acurateţe, rezoluţie şi integritate menţionate în paragrafele 3.2 şi 3.3 din prezenta reglementare şi că cerinţele de trasabilitate a datelor sunt îndeplinite prin furnizarea metadatelor corespunzătoare, aşa cum este specificat în paragraful 3.4. De asemenea, sistemul trebuie să asigure certitudine în ceea ce priveşte perioada de aplicabilitate prevăzută pentru utilizarea datelor aeronautice şi, în egală măsură, că datele de distribuţie stabilite sunt respectate.

3.7.7. Furnizorul AIS trebuie să ia toate măsurile necesare pentru a monitoriza conformarea cu cerinţele sistemului de management al calităţii implementat în cadrul organizaţiei sale.

3.7.8. Demonstrarea conformităţii sistemului de management al calităţii se face prin activităţile de audit. În cazul identificării unor neconformităţi, organizaţia trebuie sã iniţieze, fără întârzieri nejustificate, acţiuni corective pentru înlăturarea cauzelor. Toate observaţiile din timpul auditului şi acţiunile corective trebuie să fie evidenţiate şi documentate corespunzător.
3.8. Cerinţe privind factorii umani
3.8.1. Organizarea serviciilor de informare aeronautică precum şi proiectarea, conţinutul, prelucrarea şi distribuţia datelor şi informaţiilor aeronautice trebuie să ia în considerare principiile Factorilor Umani care facilitează utilizarea optimă a acestora.

3.8.2. O atenţie deosebită trebuie se fie acordată integrităţii informaţiilor în cazul în care are loc interacţiunea umană şi sunt necesare măsuri de reducere a riscurilor, atunci când acestea sunt identificate.

Reducerea riscurilor poate fi realizată prin proiectarea sistemelor, prin procedurile operaţionale sau prin îmbunătăţiri aduse mediului operaţional.

CAPITOLUL 4 

PUBLICAŢIA DE INFORMARE AERONAUTICĂ (AIP)

Publicaţia de Informare Aeronautică (AIP) este destinată în principal pentru îndeplinirea cerinţelor internaţionale de schimb de informaţii şi date aeronautice cu caracter de durată, esenţiale pentru navigaţia aeriană. Atunci când este posibil, forma de prezentare a AIP este astfel realizată încât să faciliteze utilizarea sa în timpul zborului.

Publicaţia de Informare Aeronautică constituie sursa de bază pentru informaţii şi date aeronautice cu caracter permanent, precum şi pentru modificări având caracter temporar dar de lungă durată.
    4.1. Conţinutul AIP
4.1.1. Publicaţia de Informare Aeronautică a României (AIP România) trebuie să fie structurată în trei părţi, secţiuni şi subsecţiuni numerotate în mod uniform, astfel încât să permită stocarea şi extragerea datelor în format electronic standardizat si sa contină informaţii curente referitoare la, şi aranjate după, subiectele enumerate în Anexa 1 la prezenta reglementare cu caractere romane. În cazul în care Publicaţia AIP, sau un volum AIP, este proiectată în principiu astfel încât să faciliteze utilizarea operaţională în timpul zborului, atunci formatul şi structura pot fi potrivite unei reglementări specifice aplicabile, cu condiţia ca un tabel adecvat al cuprinsului să fie conţinut în document.

  4.1.1.1. AIP România trebuie să conţină, suplimentar, şi informaţiile curente referitoare la acele subiecte care sunt enumerate în Anexa 1 la prezenta reglementare, scrise cu caractere italice.

4.1.2. Publicaţia de Informare Aeronautică a României trebuie să includă în Partea I Generalităţi (GEN):

   a) o declaraţie privind autoritatea din România care este responsabilă pentru facilităţile, serviciile şi procedurile de navigaţie aeriană descrise în AIP;

   b) condiţiile generale în care serviciile şi facilităţile sunt disponibile pentru traficul aerian internaţional;

   c) o listă a diferenţelor semnificative între reglementările şi practicile naţionale faţă de standardele, procedurile şi practicile recomandate ale OACI, publicată într-o formă care să permită oricărui utilizator să diferenţieze uşor între cerinţele statului român şi cele corespunzătoare OACI;

   d) opţiunea României pentru fiecare din cazurile semnificative în care standardele, procedurile şi practicile recomandate ale OACI prevăd o cale de acţiune alternativă (două sau mai multe mijloace acceptabile de conformare);

4.1.3. Hărţile aeronautice enumerate mai jos, în măsura în care sunt disponibile pentru aeroporturile şi heliporturile deschise traficului internaţional, trebuie să facă parte din AIP, sau pot fi distribuite separat către destinatarii AIP:

   a) Harta de aerodrom/heliport (Aerodrome Chart) - OACI;

   b) Harta de mişcare pe suprafaţa aerodromului (Aerodrome Ground Movement Chart) - OACI;

   c) Harta de obstacole de aerodrom (Aerodrome Obstacle Chart) - OACI Tip A;

   d) Harta de teren şi obstacole de aerodrom - OACI - Aerodrome Terrain and Obstacle Chart - OACI (în format electronic);

   e) Harta poziţiilor de parcare a aeronavelor (Aerodrome Parking/Docking Chart) OACI;

   f) Harta zonei (Area Chart) - OACI;

   g) Harta cu altitudinile minime de supraveghere ATC (ATC Surveillance Minimum Altitude Chart) - OACI;

   h) Harta de apropiere după instrumente (Instrument Approach Chart) - OACI;

   i) Harta topografică pentru apropieri de precizie (Precision Approach Terrain Chart) - OACI, pentru pistele la care se fac apropieri de precizie Cat. II şi III;

   j) Harta de sosire standard - după instrumente (STAR) (Standard Arrival Chart - Instrument/STAR) - OACI;

   k) Harta de plecare standard - după instrumente (SID) (Standard Departure Chart - Instrument/SID) - OACI;

   l) Harta de apropiere la vedere (Visual Approach Chart) - OACI.