Mitropolia Chişinăului şi a întregii Moldove Universitatea de Teologie Ortodoxă din Moldova

Doctrina zwingliană. Catalogat încă din viaţă drept ucenic şi adept al Iui Luther (iar de către catolici „eretic luteran"), Zwingli s-a apărat adesea, încercând să dovedească faptul că el a ajuns la aceleaşi precepte în mod independent şi, în parte, lucrul acesta este adevărat. „Eu am început să predic - declara el - înainte să fi auzit numele lui Luther", iar referitor la momentul sosirii sale la Zurich scria: „Nimeni aici nu ştia despre Luther, în afară de faptul că fusese publicat ceva de el despre indulgenţe".

Teologia lui Zwingli nu diferă decât în câteva puncte faţă de cea a lui Luther. Ea este expusă în principalele opere ale reformatorului elveţian şi anume: Şaizeci şi şapte de articole, Inter­pretarea cuvântării finale, Despre adevărata şi falsa religie, Despre providenţa lui Dumnezeu, Expunerea credinţei creştine.

După Zwingli - ca şi în cazul lui Luther - numai Biblia reprezintă autoritatea supremă. Toată învăţătura reformatoare a lui era centrată exclusiv pe temeiul Scripturii.

Păcatul originar - susţinea Zwingli - a fost voit de Dumnezeu care, pedepsindu-1, îşi manifestă astfel maiestatea divină.

Biserica este alcătuită numai din cei predestinaţi, iar clerul şi laicii din interiorul ei sunt egali. Clerul nu are însă o preoţie harică; el ţine mai mult de organizarea Bisericii pusă sub conducerea păstorilor, aceştia având mai multe denumiri: pastor (sau predicator), profet, preot, evanghelist. Principala misiune a pastorului era predicarea Cuvântului lui Dumnezeu.

Asemenea lui Luther, Zwingli a păstrat doar două Taine - Botezul şi Euharistia, cărora nu le acorda valoare harică, socotindu-le simple semne exterioare.

Referitor la Euharistie, Zwingli s-a detaşat net de trans-substanţierea admisă de Biserica Romano-Catolică, precum şi de teoria consubstanţierii sau a impanaţiei promovată de Luther. Pâinea şi vinul - susţinea Zwingli - nu se transformă în Trupul şi Sângele Domnului. După el, cuvintele lui Hristos Acesta este fiul Meu (Matei 26,26 şi textele paralele) trebuie interpretate Aceasta simbolizează sau semnifică Trupul Meu.

În disputa dintre Zwingli şi Luther pe tema Euharistiei, primul susţinea că vorbirea lui Hristos, la Cina cea de Taină, avea un caracter figurat şi argumenta: când Hristos a spus „Eu sunt viţa" (Ioan 15, 1), nimeni nu şi-a imaginat că Mântuitorul este o viţă adevărată. Tot astfel când Sf. Pavel afirma (I Cor. 10,4) că „stânca era Hristos", toţi au înţeles nu că Domnul este o piatră, ci că era simbolizat de o stâncă.

La rându-i, Luther replica: „Dacă iau un trandafir de lemn sau le argint şi întreb: ce este acesta? îmi răspunzi: este un trandafir. Deşi nu am întrebat despre semnificaţia lui, ci despre existenţa lui, mi-ai răspuns ce este, nu ce semnifică... Cum poate semnifica, dacă nu există mai întâi? ". în toiul disputelor, văzând dârzenia cu care Zwingli îşi apăra opiniile, Luther i-a spus: „Un alt duh locuieşte în tine"¹.

Zwingli susţinea că, în Euharistie, Hristos este prezent numai spiritual, neputând fi, după umanitate, în acelaşi timp în două locuri diferite. Greşeala raţionamentului lui Zwingli consta în faptul că el nu ţinea cont de comunicarea însuşirilor celor două firi, unite în ipostasul unic al lui Hristos. Drept urmare, Hristos poate fi în acelaşi timp prezent, în mod real (nu simbolic) şi de-a dreapta Tatălui, şi în Euharistie.

Să mai semnalăm şi o altă particularitate a doctrinei lui Zwingli - mântuirea păgânilor evlavioşi. Conform acestei păreri, deşi n-au auzit niciodată Evanghelia, unii păgâni precum Heracle, Tezeu, Socrate etc. „vor fi vecinii noştri în cer".

Reforma lui Zwingli s-a răspândit doar în unele cantoane ale Elveţiei, celelalte rămânând catolice.

În jurul anului 1520, a apărut Ia Zurich o grupare reformată radicală, ai cărei membri au fost numiţi anabaptişti (rebotezători, pentru faptul că nu admiteau pedobaptismul şi repetau Botezul) care considerau reforma lui Zwingli şi Luther prea blândă şi amestecau în teologia lor o serie de învăţături excentrice (mulţi excludeau Biblia, comportamentul omului nu conta, predicau mile-narismul, refuzau supunerea faţă de orice altă autoritate decât Dumnezeu etc.). Zwingli i-a persecutat pe anabaptişti, mergând până la executarea unora dintre ei.