Mm techreport



Yüklə 2,59 Mb.
səhifə30/52
tarix02.01.2022
ölçüsü2,59 Mb.
#13365
1   ...   26   27   28   29   30   31   32   33   ...   52
Elemente de cost

Cheltuieli de investiții

Cheltuieli de exploatare

Lei/tSU

/tSU

Lei/tSU

/tSU

Tratament

 

 

 

 

Îngroșarea nămolului primar

320

76

80

19

Nămol primar + paturi de uscare (uscare la aer)

2.110

502

10

2

Nămol primar + paturi de trestie

6.250

1.488

10

2

Deshidratarea nămolului primar

530

126

150

36

Deshidratarea nămolului primar + tratare cu va

790

188

240

57

Deshidratarea nămolului primar + adăugare de var (pentru ajunge la 35% SU pentru depozitele autorizate)

790

188

420

100

Deshidratarea nămolului primar + uscare solară

1.060

252

190

45

Deshidratarea nămolului primar + uscare termică

7.480

1.781

660

157

Deshidratarea nămolului primar + incinerare

9.350

2.226

320

76

Fermentarea nămolului + îngroșare

8.260

1.967

180

43

Fermentarea nămolului + deshidratare

8.700

2.071

200

48

Fermentarea nămolului + incinerare

15.870

3.779

540

129

Transport (de la sau la tratare)

 

 

 

 

Transfer de la alte amplasamente la tratament – nămol lichid

0

0

960

229

Transfer de la alte amplasamente la tratament – nămol deshidratat

0

0

100

24

Rute de utilizare/înlăturare

 

 

 

 

Agricultură

1.430

340

220

52

Recuperare de energie (la terți – fabrici de ciment)

0

0

1.280

305

Recuperare de energie (propriu – incinerator)

9.350

2.226

690

164

Depozitare (terți) – turte de nămol stabilizate

0

0

740

176

Depozitare (terți) – nămol cu adaos de var

0

0

1.040

248

Strategii regionale de gestionare a nămolului și estimarea costurilor


Strategia la nivel regional și estimarea costurilor


Următoarele capitole prezintă opțiunile strategice de gestionare a nămolului la nivel dezvoltate de acest proiect pentru a constitui baza estimării costurilor necesare aplicării strategiei.

Fiecare din capitolele care urmează descrie disponibilitatea potențială a terenului agricol adecvat aplicării nămolului precum și soluțiile identificate pe termen scurt/mediu (până în 2020) și pe termen lung.

Cheltuielile de capital și cheltuielile de exploatare estimate pentru aceste opțiuni sunt redate și în formă grafică, cu detalii în Anexa C.

Figura 5.1 prezintă harta României cu județele împărțite în funcție de ponderea terenului agricol adecvat utilizării nămolului, bazată pe datele prezentate în subcapitolele de la 5.1.1. la 5.1.8. Sunt marcate de asemenea pe hartă amplasamentele fabricilor de ciment existent,e dar și ale viitoarelor incineratoare regionale (amplasamente fictive) folosite în estimarea costurilor derivate din diferitele opțiuni luate în considerare.

Figura 5.12: Disponibilitatea terenurilor adecvate utilizării nămolului în agricultură (2018) și amplasamentele recuperării de energie din nămol în România


Figura 5.2 ilustrează amplasamentul diferitelor SEAU din România (existente sau propuse), inclusiv cele din studiile de fezabilitate pentru accesul la fondurile de coeziune. Aceste date au fost folosite pentru a previziona producția de nămol pe județe și pe regiuni și pentru a estima proporția producției de nămol din proximitatea instalațiilor de recuperare a energiei (fabrici de ciment și posibile incineratoare).



Figura 5.13: Amplasamentele și capacitățile (populație) SEAU existente și propuse din România




Regiunea Nord-Est


Tabelul 5.1 prezintă producția estimată de nămol de epurare în regiunea Nord-Est la sfârșitul lui 2018, în urma aplicării diferitelor tratamente ale apelor uzate și ale nămolului propuse în studiile de fezabilitate pentru fondurile de coeziune6. Tabelul ilustrează de asemenea ponderea terenurilor agricole adecvate utilizării nămolului care pot fi folosite dacă se adoptă soluția utilizării nămolului în agricultură.

Tabelul 5.16: Producția prognozată de nămol și ponderea terenului necesar aplicării în regiunea Nord-Est



Județul

Producția prognozată de nămol în 2018
(t SU/an)


Terenul necesar aplicării nămolului la 5 t SU/an
(ha/an)


Ponderea terenului necesar având:

pantă ≤10% & pH ≥6.5
(%)


pantă ≤10% & pH ≥6.0
(%)


Bacău

13.769

2.754

76,1

21,9

Botoşani

5.311

1.062

3,7

3,3

Iaşi

18.227

3.645

5,5

4,9

Neamţ

10.883

2.177

5,9

3,3

Suceava

10.696

2.139

81,2

35,4

Vaslui

10.592

2.118

2,3

2,1

Regiunea

69.478

13.896

6,1

4,7

Tabelul arată că ar fi suficient teren agricol adecvat folosirii nămolului în toate județele, cu excepția județelor Bacău și Suceava, județe în care pocentul depășește pragul de 10% adoptat de această evaluare.

După cum este descris în secțiunea 4.2, în zonele având suficient teren agricol adecvat utilizării nămolului, nămolul va merge inițial la depozitele de deșeuri, dar această depozitare se va reduce treptat prin înlocuirea cu utilizarea în agricultură, pe măsura dezvoltării acestei ”piețe”. Zonele cu terenuri agricole adecvate utilizării nămolului insuficiente, vor continua să folosească depozitarea. Există două depozite ecologice de deșeuri autorizate, în județele Iași și Neamț și există perspectiva construirii altora pe termen scurt și mediu.

Se consideră că toate depozitările nămolului în depozite de deșeuri vor înceta în 2020 și din acest an nu va mai crește cererea de nămol pentru agricultură și, în consecință, surplusul va fi utilizat pentru recuperarea energiei. O mare parte din nămolul din cele două județe ar putea merge către fabrica de ciment Bicaz din județul Neamț, proprietatea Carpatcement. Totuși se presupune și construirea unui incinerator dedicat în județul Bacău pentru asigurarea unei capacități suficiente de utilizare a nămolului.

Figurile de la 5.3 la 5.5 ilustrează producția de nămol previzionată pentru decada următoare, investițiile de capital necesare pentru a îndeplini opțiunile de utilizare/înlăturare a nămolului și cheltuielile de exploatare totale, inclusiv cele estimate ca fiind necesare pentru tratamentul existent și propus al nămolului.

Anexa C conține tabelele de date pe baza cărora au fost ridicate curbele din figurile anterioare.

Figura 5.14: Producția previzionată de nămol pe opțiuni de utilizare (tSU/an) în regiunea Nord-Est






Figura 5.15: Cheltuieli de investiții suplimentare pentru aplicarea opțiunilor de utilizare/înlăturare (M Lei) în regiunea Nord-Est






Figura 5.16: Cheltuieli de exploatare pentru tratarea și utilizarea/înlăturarea nămolului (M Lei/an) în regiunea Nord-Est






Regiunea Sud-Est


Tabelul 5.2 prezintă producția estimată de nămol de epurare în regiunea Sud-Est la sfârșitul lui 2018, în urma aplicării diferitelor tratamente ale apelor uzate și ale nămolului propuse în studiile de fezabilitate pentru fondurile de coeziune. Tabelul ilustrează de asemenea ponderea terenurilor agricole adecvate utilizării nămolului care pot fi folosite dacă se adoptă soluția utilizării nămolului în agricultură.

Tabelul 5.17: Producția prognozată de nămol și ponderea terenului necesar aplicării în regiunea Sud-Est



Județul

Producția prognozată de nămol în 2018
(t SU/an)


Terenul necesar aplicării nămolului la 5 t SU/an
(ha/an)


Ponderea terenului necesar având:

pantă ≤10% & pH ≥6.5
(%)


pantă ≤10% & pH ≥6.0
(%)


Brăila

7.947

1.589

1,5

1,5

Buzău

6.777

1.355

1,2

1,1

Constanţa

13.851

2.770

1,3

1,2

Galaţi

15.922

3.184

2,7

2,7

Tulcea

9.346

1.869

2

1,9

Vrancea

10.121

2.024

5,3

3,8

Regiunea

63.965

12.793

1,8

1,8

Tabelul arată că există suficient teren agricol adecvat utilizării nămolului în toate județele.

Așa după cum este descris în secțiunea 4.2, se presupune că nămolul produs în regiune va fi inițial depozitat dar folosirea depozitelor se va reduce gradual, pe măsura dezvoltării ”pieței” de utilizare a nămolului în agricultură. Există în prezent șase depozite ecologice de deșeuri autorizate: câte unul în județele Buzău, Brăila și Tulcea și trei în județul Constanța, precum și alte viitoare depozite ce vor fi realizate pe termen scurt și mediu.

S-a presupus că depozitarea nămolului în depozitele municipale va înceta în 2020. Presupunând că ”piața” agricolă va fi suficient de dezvoltată la ceastă dată, rutele alternative de înlăturare a nămolului nu vor mai fi necesare. Totuși, dacă fabrica de ciment de la Medgidia, proprietatea Lafarge ar putea primi nămol contra unei taxe adecvate (”gate fee”) dacă va fi nevoie.

Figurile de la 5.6 la 5.8 ilustrează producția de nămol previzionată pentru decada următoare, investițiile de capital necesare pentru a îndeplini opțiunile de utilizare/înlăturare a nămolului și cheltuielile de exploatare totale, inclusiv cele estimate ca fiind necesare pentru tratamentul existent și propus al nămolului.

Anexa C conține tabelele de date pe baza cărora au fost ridicate curbele din figurile anterioare.

Figura 5.17: Producția previzionată de nămol pe opțiuni de utilizare (tSU/an) în regiunea Sud-Est






Figura 5.18: Cheltuieli de investiții suplimentare pentru aplicarea opțiunilor de utilizare/înlăturare (M Lei) în regiunea Sud-Est









Figura 5.19: Cheltuieli de exploatare pentru tratarea și utilizarea/înlăturarea nămolului (M Lei/an) în regiunea Sud-Est







Yüklə 2,59 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   ...   26   27   28   29   30   31   32   33   ...   52




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin