1. Acâş, com. Acâş, jud. Satu Mare


Moftinu Mic, com. Moftin, jud. Satu Mare



Yüklə 4,41 Mb.
səhifə72/139
tarix28.10.2017
ölçüsü4,41 Mb.
#19357
1   ...   68   69   70   71   72   73   74   75   ...   139

123. Moftinu Mic, com. Moftin, jud. Satu Mare

Punct: Pescărie II


Cod sit: 138217.01
Colectiv: Németi János (MM Carei), Robert Gindele, Speranţa Pop (MJ Satu Mare)
În vara anului 2000 pe lângă amenajarea "Pescărie I" a fost montată o alta, numită de noi "Pescărie II", care a afectat un teren de cca. 25 ha. Acest teren se afla la 150 m de digul Crasnei, pe malul stâng al râului. În anii 1981 - 1982 când s-a lucrat la îndiguirea obiectivului "Pescărie I", pe un grind au fost salvate materiale arheologice din epoca preistorică. Zona a fost declarată de noi " teren cu interes arheologic", ca atare Muzeul Judeţean Satu Mare a organizat săpături de salvare, pentru eliberarea terenului de sarcini arheologice.

Au fost deschise două suprafeţe mai mari:

a. O suprafaţă de 25 x 20 m (caseta mare), în care după eliminarea solului vegetal cu un buldozer, am identificat trei obiective, respectiv trei gropi menajere, care au fost cercetate exhaustiv. Din aceste complexe am obţinut un bogat material arheologic compus din fragmente ceramice, oase de animale, urme de locuinţe de suprafaţă dislocate de cultivarea terenului, obiecte litice lucrate din obsidian. Aşezarea este contemporană cu cea semnalată încă din anii 1981 - 1982 şi se încadrează în neoliticul mijlociu, grupul Pişcolţ, faza a II-a.

b. La cca. 200 m de la primul sit, spre şoseaua 19 (între Podul Crasnei şi satul Păulian) am deschis o altă suprafaţă cu dimensiunile 30 x 15 m, în care am stabilit două obiective, respectiv două gropi menajere, dintre care prima - Gr. 1 - a fost distrusă aproape în întregime cu ocazia lucrărilor anterioare. Complexul Gr. 2 s-a conturat perfect în lutul galben după eliminarea stratului vegetal cu buldozerul. Din această groapă menajeră am recoltat un material ceramic relativ numeros, multe oase de animale, fragmente de chirpici, obiecte din piatră şi os, în special din corn de cerb. Această aşezare se încadrează în perioada de trecere la epoca bronzului - cultura Baden, faza evoluată - Fonyód.

Materialul arheologic se află în Muzeul Municipal Carei.
Bibliografie
1. J. Németi, Descoperiri arheologice de pe teritoriul localităţii Moftinu Mic, jud. Satu Mare, StCom Satu Mare, VII - VIII (1986 - 1987), p. 101 - 114.
Abstract

At Moftinul Mic - Pescărie II, during rescue excavations, there were discovered 3 complexes dating from the Middle Neolithic, the Pişcolt group, the 2nd phase, and also an Aeneolithic complex, belonging to the Baden culture, the advanced Fonyód phase.

124. Mogoşeşti, com. Adunaţii Copăceni, jud. Giurgiu

Punct: La Cimitir


Cod sit: 100816.02
Colectiv: Cristian Schuster (IRT), Traian Popa (MJ Giurgiu)
Introducere. În perioada octombrie - noiembrie 2000, Institutul Român de Tracologie, reprezentat de Cristian Schuster şi Muzeul Judeţean “Teohari Antonescu”, reprezentat de Traian Popa, a continuat cercetările arheologice de la Mogoşeşti, inaugurate în anul 1988, reluate în 1993 şi continuate până în prezent.

Amplasament. Rezervaţia arheologică de la Mogoşeşti se află situată la V de satul Mogoşeşti, fiind flancată la S de DJ 412 A, la E de gospodăriile sătenilor şi o râpă mai puţin pronunţată, la N de Lunca Argeşului, iar la V de o râpă adâncă ce separă acest promontoriu al terasei înalte (circa 28 m înălţime) din dreapta Argeşului de un altul (circa 31 m), care aparţine satului Varlaam situat la aproximativ 50 m de Mogoşeşti. În campania arheologică a anului 2000 s-au iniţiat cercetări într-un nou punct al aşezării numit “La Cimitir” situat la circa 100 m V de vechiul punct. În acest punct au fost trasate două secţiuni: S. 1 (10 x 2 m) şi S. 2 (10 x 2 m).

Stratigrafia. În perimetrul secţiunilor S. 1 şi S. 2, noile cercetări ne-au permis surprinderea unui strat gros de 0,30 - 0,40 m de pământ vegetal, care conţine material din diverse epoci istorice: feudalul târziu, Latène şi Hallstatt. Dintre acestea, mai bine reprezentat este Hallstatt-ul, caracterizat prin fragmente ceramice tipice culturii Basarabi.

Între -0,5 / -0,8 m s-a descoperit un material arheologic ceva mai substanţial, aparţinând culturii Tei. La baza acestei culturi au fost descoperite şi câteva fragmente ceramice aparţinând culturii Glina.



Complexele. În timpul investigaţiilor noastre au fost surprinse urmele a două locuinţe de suprafaţă: L. 1 şi L. 2. Prima locuinţă (L. 1) a fost surprinsă la o adâncime de -0,6 / -0,7 m, între careurile 7 - 10 cu dimensiuni de 3 x 2 m şi este orientată în direcţia N - S.

În zona locuinţei respective a fost recuperată o mare cantitate de lipitură arsă, cu urme de pari groşi de circa 0,08 m şi nuiele. La acestea se adaugă fragmente de ceramică Tei, oase de animale (preponderente sunt cele care aparţin animalelor mici şi mijlocii) şi un strat subţire de cenuşă.

Cea de a doua locuinţă (L. 2) a fost surprinsă în S. 2, între careurile 7 - 10, cu dimensiunile 2,5 x 2 m, la o adâncime de -0,7 / -0,8 m, având aceeaşi orientare N - S. Inventarul acestei locuinţe este la fel de sărac ca şi cel al primei locuinţe: lipitură arsă, fragmente de ceramică, oase de animale şi un strat de cenuşă ceva mai consistent.

Materialul arheologic

Piese litice. Numărul pieselor litice recuperate este redus: două lame silex, fragmente de lamă din silex şi aşchii silex. Acestora li se adaugă fragmentele unui percutor din gresie nisipoasă şi câteva fragmente provenite de la o râşniţă.

Obiecte de lut. În L. 2 au fost descoperite fragmente de fusaiole tronconice şi bitronconice şi câteva fragmente dintr-o rotiţă de car miniatural.

Ceramica. Această categorie de material arheologic constituie peste 70% din întregul lot recuperat.

Ceramica de tip Basarabi este de culoare neagră-cenuşie, fiind reprezentată de câteva fragmente de buză şi câteva torţi. Decorul ceramicii hallstattiene de tip Basarabi este compus din “S”-uri şi linii excizate, prin care se conturează figuri geometrice sub forma unor unghiuri cu vârful orientat spre fundul vasului. Ceramica de tip Tei, recuperată tot sub formă fragmentară, se clasifică în trei categorii: a) grosieră (80%); b) semifină (15%); c) fină (5%).

Prin analogie cu inventarul ceramic recuperat în secţiunile trasate în punctul 1, cel recuperat în cele două secţiuni din punctul 2 este mult mai sărac, reducându-se la câteva fragmente de buză, torţi, cărora li se adaugă numeroase fragmente atipice. Decorul utilizat este cel alveolar, plasat exact în zona terminală a buzelor de vas, căruia i se adaugă decorul incizat.

Încadrarea cronologică. Analiza materialului arheologic scos la lumină, pune în evidenţă apartenenţa aşezării de la Mogoşeşti la fazele II şi III ale culturii Tei, atribuite Bronzului Mijlociu II1.

Planşa 41



Note
1. vezi pe larg Cristian Schuster, Traian Popa, Mogoşeşti. Studiu monografic, Giurgiu, 2000, p. 133 - 136.
Résumé
Aux mois d’octobre et novembre 2000, Institut Roumain de Thracologie représenté par Cristian Schuster et le Musée du départament de Giurgiu “Teohari Antonescu” représenté par Traian Popa, ont continué les recherches archeologiques de Mogoşeşti inaugurées en 1988, reprises en 1993. La réservation archeologique de Mogoşeşti est située l’ouest du village Mogoşeşti, bornée au sud par la chaussée du départemént 412 A, à l’est par les maisons des paysans et un grand ravin, au nord par la Plainer de l’Argeş et un ravin profond qui sépare ce promontoire de la haute terrasse de la rive droite de l’Argeş, d’un autre, mesurant 31 métres qui appartient au village Varlaam qui se trouve à l’ouest.

Pendant la campagne des fouilles archeologiques de l’an 2000, on a ouvert un second chantier, qui se trouve à une centaine de métres du premier chantier et qui a été portagé eu deux sections (S. 1 et S. 2). Pendant les recherches on a découvert des traces des civilisations de l'Age de Bronze (culture Tei), Hallstatt, Latène et la derniér période du Moyen Âge. Le plus riche materiel archeologique appartient à la culture Tei: deux habitations (H. 1 et H. 2), ceramique etc. Le site de Mogoşeşti est attribué à l’Age de Bronze Moyen II, c’est à dire à la seconde et la troisiéme période.



Yüklə 4,41 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   ...   68   69   70   71   72   73   74   75   ...   139




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin