„(3) În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (1) lit b), primarul



Yüklə 1,33 Mb.
səhifə13/20
tarix12.01.2019
ölçüsü1,33 Mb.
#95282
1   ...   9   10   11   12   13   14   15   16   ...   20

Pentru statisticile de mai sus nu au fost luate în calcul firmele radiate la 31.12.2006.



4. AUTORITATEA PENTRU SĂNĂTATE PUBLICĂ A JUDEŢULUI BISTRIŢA-NĂSĂUD

- Director, domnul dr. Constantin Anton -
4.1. CONSIDERAŢII GENERALE

Deciziile politice au fie un impact pozitiv, fie un impact negativ asupra sănătăţii fizice, mentale şi asupra stării de bine a cetăţenilor, fiind un capital social important în comunitate.

Obiectivele pentru sănătate trebuie să stea în centrul atenţiei planificării urbane. Cunoştintele ştiinţifice evidenţiază că o bună planificare a spaţiului urban, modelează sănătatea oamenilor şi acţionând asupra mediului, se adresează “determinanţilor stării de sănătate”, furnizând:

- oportunităţi pentru un stil de viaţă activ şi sănătos;

- acces la locuinţe de bună calitate şi confortabile;

- oportunităţi pentru coeziune socială şi suport social;

- acces la oportunităţi diverse de muncă;

- acces la facilităţi educaţionale, culturale, şi de relaxare;

- oportunităţi pentru producţie şi asigurarea hranei cu eliminarea deşeurilor menajere în condiţii de siguranţă;

- sisteme de transport accesibile, ecologice şi sigure;

- apa de bună calitate, sisteme de sanitaţie şi reţele de canalizare ecologice şi sigure;

- un mediu fizic atractiv, nivele de zgomot acceptabile şi o bună calitate a aerului;

- reducerea emisiilor care afectează stabilitatea climatică;

- servicii de urgenţă şi siguranţă comunitară;

- echitate şi reducerea sărăciei.

Succesul pentru asigurarea unei bune sănătăţi urbane este dat de cooperarea între serviciile de sănătate şi serviciile de planificare comunitară: un parteneriat robust public-privat cu dezvoltarea voluntariatului; un proces activ şi democratic de participare al cetăţenilor.

Sănătatea trebuie privită ca un stimulent pentru celelalte aspecte ale dezvoltării oraşului, deoarece sănătatea locuitorilor unui oraş duce la productivitate economică şi implicit, la creştere economică. Investind în sănătate se accelerează dezvoltarea comunităţii. Preocupările pentru o bună sănătate urbană ar trebui să se orienteze spre:

- schimbarea mediului fizic şi social;

- îmbunătăţirea stilului de viaţă;

- dezvoltarea unor servicii de sănătate şi sociale accesibile tuturor.

În general şi peste tot în lume, procesul de urbanizare duce la creşterea capitalului social, dar şi la împovărare socială. Aglomerarea umană determină reducerea resurselor agricole din teritoriul apropiat, creşterea poluării, dezvoltarea transporturilor şi în final creşterea disparităţilor economice. Cu toate acestea, viaţa la oraş aduce beneficii, deoarece oferă mai multă dezvoltare şi suport social, oportunităţi şi experienţe noi, favorizează dezvoltarea abilităţilor, a inovaţiilor, oferind mai multe facilităţi în serviciile de sănătate, educaţie şi cultură. Impactul asupra stării de sănătate poate fi cunoscut numai prin analiza mediului urban în ansamblu: evoluţia densităţii populaţiei, creşterea consumului energetic, eficienţa serviciilor de ecologie urbană, ţinând cont de faptul că refacerea mediului este mai lentă decât capacitatea de consum. Mediul urban poate favoriza apariţia excluziunilor sociale şi economice, cu apariţia fenomenelor de sărăcie la unele grupuri umane şi de aici probleme speciale de sănătate, aşa cum s-a constatat deja în marile oraşe, prin recrudescenţa tuberculozei, creşterea numărului de infecţii HIV, etc…

Una din problemele urbanizării este creşterea consumului de apă şi deteriorarea calităţii resurselor din arealul urban, deteriorarea calităţii aerului, zgomotul excesiv, spaţii verzi restrânse care, alături de problemele sociale contribuie la creşterea tensiunilor între oameni şi favorizează stresul, cu toate consecinţele lui, manifestate în apariţia de morţi subite, mai ales la persoanele de vârsta medie, creşterea ratei bolilor cardio-vasculare, creşterea ratei incidenţei cancerului, creşterea deceselor produse prin accidente şi violenţă, deteriorarea sănătăţii mentale şi creşterea consumului de alcool.



4.2. SĂNĂTATEA ÎN MUNICIPIUL BISTRIŢA

Municipiul Bistriţa nu manifestă încă efectele negtive ale unei mari metropole, fiind un oraş cu o populaţie sub 100.000 de locuitori în care încă mai funcţionează modele tradiţionale ale stilul de viaţă, şi în care serviciile sociale şi medicale sunt acoperitoare, fără a crea mari inechităţi de acces şi adresabilitate.

Tendinţele demografice în anul 2006 faţă de anul 2005 (tendinţa de scurtă durată), au fost de creştere uşoară a populaţiei fără să ştim dacă acest efect este influenţat sau nu de migraţia mecanică.

Evoluţia numerică a populaţiei din anul 2000 până în 2006, (trendul pe termen mediu), arată o tendinţă de scădere a populaţiei, fenomen care se manifestă în aspectul demografic al României şi a judeţului Bistriţa-Năsăud, dar care nu poate fi asumat numai de mişcarea naturală a populaţiei; fenomene mai complexe datorate tranziţiei economice pot influenţa numărul de locuitori în municipiul Bistriţa.



Mortalitatea generală se menţine în jur de 6 la 1.000 de locuitori şi este mai mică decât valoarea mortalităţii generale pe judeţ. Mortalitatea infantilă este oscilantă, sporul natural este pozitiv. Modelul demografic nu pare să fie, deocamdată, afectat de tendinţa de îmbătrânire a populaţiei sesizată la nivel de judeţ şi la nivelul ţării.

Nu există un singur indicator pentru caracterizarea stării de sănătate a unei comunităţi. Măsurarea stării de sănătate este o activitate complexă care adună şi interpretează date din mai multe domenii de activitate: date demografice, date despre condiţiile de locuit, date despre stilul de viaţă, condiţii socio-economice, de mediu fizic, etc…

Cel mai adesea, sănătatea unei comunităţi se apreciază prin dimensiunea ei negativă: mortalitatea şi morbiditatea.



Morbiditatea prin boli infecţioase:

Bolile infecţioase şi parazitare dau măsura stării de igienă a unei comunităţi, accesului la servicii medicale preventive şi la facilităţile de sanitaţie.

În comparaţie cu anul 2004 şi 2005, bolile cu transmitere digestivă şi produse prin alimente insalubre, au înregistrat o frecvenţă mai mică în anul 2006. A scăzut incidenţa hepatitelor acute virale şi a bolii diareice acute (BDA); salmonelozele şi toxiinfecţiile alimentare au o frecvenţă scăzută şi se manifestă doar ocazional. Cele mai mari incidenţe (cazuri noi de îmbolnăvire) s-au înregistrat, aşa cum este de aşteptat în condiţiile noastre de vreme şi climă, la infecţiile acute ale căilor respiratorii. Unele boli prevenibile prin vaccinare, înregistrează o frecvenţă zero,

(rujeola, tusea convulsivă, difterie).

Din totalul vaccinărilor efectuate în judeţ, 64,8% din vaccinările BCG

(antituberculoasă) au fost efectuate în municipiul Bistriţa; alte vaccinări efectuate: 60,89% din totalul vaccinărilor antihepatita B adult; 35,73% din totalul vaccinărilor antihepatita B copii; 26,87% din total vaccinaţi diftero-tetano-pertusis şi 27,11% din totalul vaccinărilor antipoliomielitice. Variaţiile procentuale sunt date de variaţia grupelor de vârstă eligibile (la care se recomandă vaccinarea).



MORBIDITATE BOLI TRANSMISIBILE ORAŞ BISTRIŢA

 

 

 

 

AN 2004

AN 2005

AN 2006

BOALA

Incidenţa

Incidenţa

Incidenţa

 

%000 loc.

%000 loc.

%000 loc.

HEPATITA ACUTĂ VIRALĂ

25,5

28

12

SCARLATINA

14,6

31,7

15,6

LEPTOSPIROZA

1,2

3,7

0

MENINGITA CEREBROSPINALĂ

2,2

0

0

EPIDEMICĂ

 

 

 

BOALA DIAREICĂ ACUTĂ

1228,2

1091,6

890,3

DIZENTERIE

 0



0

OREION

236,7

751,7

180,5

GRIPĂ

31,6

13,4

0

INFECŢII ALE CĂILOR RESPIRATORII

52559,5

54094,1

45488,1

SUPERIOARE

 

 

 

INFECŢII ALE CĂILOR RESPIRATORII

14472,1

13623,1

11474,6

INFERIOARE

 

 

 

RUJEOLĂ

0

1,2

0

TRICHINELLOZĂ

0

1,2

1,2

TUSE CONVULSIVĂ

0

0

0

ANGINA STREPTOCOCICĂ

46,1

47,5

24,1

ERIZIPEL

32,8

36,5

117,9

MENINGITA VIRALĂ

4,9

2,4

0

RUBEOLA

163,8

59,7

38,5

VARICELA

779,1

366,7

581,1

SCABIE

123,8

53,6

55,3

SALMONELLOZA

4,9

2,4

4,8

TOXIINFECŢII ALIMENTARE

6,1

0

1,2

TUBERCULOZA

87,4

99,9

84,2

SIFILIS

43,7

13,4

19,3

GONOREE

12,1

8,5

7,2

LAMBLIAZA

1673,5

1770,2

1929,9

OXIURAZA

2154,1

1772,6

1632,7

ASCARIDOZA

351,9

282,6

294,8

ALTE HELMINTIAZE

138,3

286,3

354,9

PEDICULOZA

304,6

220,5

238,2

A crescut în anul 2006 doar incidenţa prin erizipel, boală determinată de streptococul beta hemolitic, acelaşi care cauzează şi angina streptococică şi scarlatina, dar şi alte infecţii cu diverse localizări. Infecţiile cu streptococ beta hemolitic de grup A au o răspândire universală, cu o frecvenţă mai înaltă a anginelor şi a scarlatinei în zonele de climă temperată; Infecţia cutanată, erizipelul, este o apariţie sporadică întâlnită mai adesea la adultul între 40 - 60 de ani, cu o rezistenţă generală a organismului mai scăzută, dar cu evoluţie bună sub tratamentul antibiotic.

Din datele statistice reiese că se menţin la incidenţe mai mari, bolile parazitare: lambliaza, oxiuraza şi ascaridoza, fiind mai frecvente la copii şi în special în familiile paupere.



Morbiditatea si mortalitatea prin boli cronice:


Analizând frecvenţa principaleleor boli cronice în rândul populaţiei municipiului Bistriţa comparativ cu total populaţie urbană, se constată că nu există mari diferenţe în favoarea sau defavoarea unei populaţii, dar modelul de morbiditate întruneşte caracteristicile epidemiologice pentru populaţia urbană: cele mai multe afecţiuni cronice traduc un stil de viaţă nesănătos şi încărcat de stresul urban (de mediu fizic, social).

Boala hipertensivă şi cardiopatia ischemică, boli răspunzătoare şi de cele mai multe decese în rândul adultului tânăr, la care se adaugă boli de nutriţie (diabetul zaharat), tumorile maligne, boala ulceroasă şi boli pulmonare cronice obstructive, reflectă agresiunea factorilor de mediu şi adoptarea unor stiluri de viaţă dăunatoare, mai ales că unele afecţiuni sunt prevenibile, iar pentru altele, complicaţiile şi decesele pot fi reduse simţitor prin programe de prevenţie.

Modelele de morbiditate se suprapun peste cele de mortalitate, mortalitatea prin tumori maligne fiind mai mare datorită fatalităţii crescute pe caz a acestor afecţiuni.



Evaluarea factorilor de mediu în relaţie cu starea de sănătate presupune o serie de activităţi cum ar fi: avizarea, autorizarea sanitară, măsurători ale principalilor factori de mediu, supravegherea unităţilor din teritoriu, etc….

Autoritatea de sănătate publică aplică procedurile de reglementare sanitară pentru proiectele de amplasare, construcţie, amenajare şi reglementare sanitară a funcţionării obiectivelor şi activităţilor, altele decât cele supuse înregistrării în registrul comerţului; proceduri de reglementare sanitară a punerii pe piaţă a substanţelor şi produselor noi.

În baza acestor reglementări, în anul 2006 au fost eliberate avize sanitare de principiu, autorizaţii sanitare şi s-au acordat vize anuale celor constituiţi în asociaţii familiale şi persoanelor fizice independente, precum şi unităţilor publice şi private cu profil medical, de învăţământ şi social. Din grafic reiese că mai mult de jumătate din avizele sanitare de principiu au fost eliberate pentru obiective din municipiul Bistriţa.

Potrivit legii 458/2002, Autoritatea de Sănătate Publică este abilitată pentru monitorizarea calităţii apei potabile aplicând o metodologie precisă, cu un număr standard de probe recoltate, în funcţie de cantitatea de apă prelucrată. Conform acestei metodologii, Autoritatea de Sănătate Publică a recoltatat şi analizat apa de reţea, apa din bazinele de îmbăiere, apa din izvoarele utilizate ocazional de diverşi consumatori ca apă de băut.

În municipiul Bistriţa, în anul 2006 au fost recoltate 431 probe, repartizate ca în tabelul următor:





Nr. probe recoltate

Apă reţea

371

Apă îmbăiere

15

apă izvor

5


Yüklə 1,33 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   ...   9   10   11   12   13   14   15   16   ...   20




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin