Cod-f-pc-4 revista presei 21 septembrie 2012 cuprins


Teme de mediu Conservarea biodiversităţii Peşterii Tăuşoare, printr-un proiect al Consiliului Judeţean



Yüklə 170,38 Kb.
səhifə11/12
tarix11.12.2017
ölçüsü170,38 Kb.
#34517
1   ...   4   5   6   7   8   9   10   11   12

Teme de mediu

Conservarea biodiversităţii Peşterii Tăuşoare, printr-un proiect al Consiliului Judeţean


Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud, în parteneriat cu Complexul Muzeal Bistriţa-Năsăud,a demarat implementarea proiectului „Sistem de management eficient al sitului de importanţă comunitară şi ariei protejate de interes naţional Peştera Tăuşoare”, proiect a cărui valoare se ridică la 1.171.557,24 lei (TVA inclus) şi care are o durată de 30 de luni. Finanţarea acestui proiect este asigurată prin Programul Operaţional Sectorial Mediu, Axa prioritară 4 - Implementarea Sistemelor Adecvate de Management pentru Protecţia Naturii, şi de la bugetul de stat. Proiectul are ca scop realizarea unui cadru de management eficient al sitului de importanţă comunitară şi ariei protejate de interes naţional Peştera Tăuşoare, în vederea conservării Âbiodiversităţii, a habitatelor naturale şi a speciilor de floră şi faună sălbatică existente în areal. Va fi realizat un plan de management integrat pentru situl Natura 2000 şi aria naturală protejată de interes naţional Peştera Tăuşoare, care va aborda toate speciile şi habitatele pentru care a fost declarat situl şi aria protejată, avându-se în vedere cerinţele specifice aferente ariei protejate de importanţă naţională şi ROSCI0193 Peştera Tăuşoare.
Statutul Peşterii Tăuşoare - care are o întindere de 20 de kilometri şi o diferenţă de nivel de peste 400 de metri şi unde se regăsesc multe galerii şi 4 pârâuri - este acela de arie protejată încă din anul 2007 şi, totodată, este rezervaţie ştiinţifică datorită multitudinii elementelor cu ocurenţă rară în peşterile României. /Mesagerul de Bistriţa-Năsăud, http://www.mesagerul.ro/2012/09/20/conservarea-biodiversitatii-pesterii-tausoare-printr-un-proiect-al-consiliului-judetean

5 bistriţeni primesc 678 de lei lunar pentru a-şi lăsa pământul invadat de gunoaie


După ce mai multe persoane care deţin terenuri în zona Zăvoaie s-au plâns de faptul că gunoiul colectat din municipiu ajunge pe pământul lor, municipalitatea a găsit o soluţie, închiriind peste 3000 de mp pentru depozitarea deşeurilor. Firma de colectare a deşeurilor din municipiu le-a invadat pământurile cetăţenilor din Zăvoaie, după ce goapa existentă în zonă a fost închisă. Cum finalizarea depozitului de la Tărpiu întârzie, municipalitatea a găsit o soluţie de compromis, alegând să închirieze terenul de la persoanele care oricum aveau de suferit din cauza depozitării haotice a deşeurilor.

Primăria vrea să închirieze 3200 de mp de teren în Zăvoaie de la cinci bistriţeni. Contractul se întinde pe o perioadă de un an, iar preţul plătit este 8100 pe întreaga perioadă, adică 678 de lei pe lună. Cantitatea de deşeuri stocată în perioada ianuarie – iulie inclusiv a fost de 36 228 mc. În momentul de faţă nu se cunoaşte exact data dării în folosinţă a depozitului de la Tărpiu iar suprafaţa de 1000 mp prevăzută a fi folosită pentru stocarea temporară a deşeurilor nu mai este suficientă datorită cantităţii mari de deşeuri produse pe raza municipiului Bistriţa, se explică în documentaţia proiectului discutat în Consiliul Local./ Bistriţa24, http://bistrita24.ro/articole/5-bistriteni-primesc-678-de-lei-lunar-pentru-a-si-lasa-pamantul-invadat-de-gunoaie-18540.html



 

Teme economice

BT cere 120 de milioane de la Hidroelectrica


Producătorul de energie electrică, aflat în prezent în insolvenţă, datorează sucursalelor Bucur Obor şi Unirii ale băncii clujene o sumă consistentă. Acestea s-au înscris la masa credală. Datoriile pe care le are compania de stat Hidroelectrica la companiile clujene se ridică la 122 de milioane de lei, dintre care majoritatea sunt către Banca Transilvania (BT), conform administratorului judiciar Euro Insol Bucureşti. BT sucursala Bucur Obor solicită rambursarea a 120.020.239 lei, însă din această sumă i s-au aprobat, în urma verificării legale, 107.941.068 lei. „Suma reprezintă ipoteca mobiliară asupra creanţelor prezente şi viitoare şi asupra soldului contului curent. Creanţa în sumă de 107.941.068,43 lei este nescadentă la data deschiderii procedurii. Suma de 12.079.170,69 lei este nedatorată, fiind rambursată conform proiectului. Creditorul va fi notificat potrivit art. 72 alin. 4 din lege", precizează Euro Insol. O altă sucursală a BT, Unirii, cere mai puţini bani. „Cesiunea în plată contract Lenox Prod SRL - creanţa în sumă de 161.239,68 lei este nescadentă la data deschiderii procedurii", specifică administratorul. Printre creditorii cei mai importanţi din judeţ se mai numără Hidroserv (994.000 lei), Baratin Tureni (82.800) - solicită contravaloarea garanţiei de bună executare, Universitatea Tehnică - UTCN (327.800 lei), MOL România Petroleum Products (65.700) - livrare de bunuri, Electrica Distribuţie Transilvania Nord - EDTN (135.000 lei), Arhitop (29.500 lei) - prestări de servicii, în timp ce solicitările mai multor companii sau instituţii au fost respinse. „Hidroelectrica ne datorează bani de pe urma proiectului Tarniţa-Lăpuşteşti", spun surse din UTCN. Cei mai mari creditori sunt băncile. Citibank cere 31,1 de milioane de euro şi 45,5 milioane de dolari, iar ING, 8 milioane de lei şi 97,4 milioane de euro: garanţia reală mobiliară asupra conturilor bancare, ipotecă mobiliară asupra drepturilor de creanţe şi asupra soldurilor creditoare ale conturilor creanţelor. Potrivit unui raport al Euro Insol, deşi iniţial au fost benefice pentru societate, contractele bilaterale din perioada ianuarie 2006 - mai 2012 au generat pierderi de 4,8 miliarde de lei din caracterul vag al unor clauze esenţiale, renegocierea preţurilor. Administratorul remarcă acordarea unor sporuri excesive salariaţilor care au generat costuri anuale de 100 milioane de euro, productivitatea scăzută din 2011-2012, seceta prelungită, atribuirea de lucrări la preţuri necompetitive către filialele Hidroserv. Deciziile organelor de conducere demonstrează superficialitate şi lipsă unei viziune pe termen lung privind organizarea şi conducerea unei societăţi al cărei principal scop este obtinerea de profit, conform Euro Insol. „Deşi Hidroelectrica se confruntă cu o situaţie financiară dificilă, aceasta poate fi supusă unui plan de reorganizare cu şanse de reuşită, prin măsuri rapide şi eficiente de restructurare a activităţii, aplicabile atât în perioada de observaţie, cât şi pe parcursul implementării planului de reorganizare a activităţii societăţii", susţine Remus Borza, reprezentatul Euro Insol. Hidroelectrica şi-a solicitat intrarea în insolvenţă la începutul verii. La 20 iunie, avea datorii de 3,6 miliarde de lei. Valoarea creanţelor solicitate prin 381 de cereri înregistrate la Tribunalul Bucureşti se ridica la 5,4 miliarde lei, din care 3,5 miliarde sunt creanţele ce trebuie plătite. Creanţele admise sub condiţie se cifrează la 804 milioane de lei, iar cele respinse de administratorul judiciar, de 1,1 miliarde. La masa credală (gruparea organizată a creditorilor) băncile au o pondere de 69%. Printre băncile ce figurează în tabelul creditorilor sunt Citibank (7,8%), BCR (7,8%), ING (7,8%), BRD (12,14%), RBS (3,6%), BT (3%).

Top creanţe la Cluj

1. BT 120.181.000 lei


2. Hidroserv 994.000 lei
3. UTCN 325.500 lei
4. EDTN 135.000 lei
5. Baratin 82.800 lei
Sursa: Euro Insol

Şoc în economie: curent mai scump

„Intrarea în insolvenţă a Hidroelectrica înseamnă renegocierea contractelor cu companiile care luau de la aceasta energie ieftină, fapt care va provoca pe termen scurt scumpirea energiei. Va fi un adevărat şoc pentru economia românească, inclusiv pentru populaţie. Toată economia va avea de suferit. În mod normal, statul trebuia să ia măsuri pentru liberalizarea pieţei energiei şi stimularea ofertei de energie pentru scădere preţului acesteia. Nu în ultimul rând, la Hidroelectrica se va produce o regorganizare a personalului şi o reducere a cheltuielor", este de părere Andrei Rădulescu, senior analyst la Broker Cluj. 7



Insolvenţa blochează proiectul Tarniţa

Construirea hidrocentralei Tarniţa-Lăpuşteşti, cea mai importantă investiţie a Clujului, este blocată în prezent de intrarea în insolvenţă a Hidroelectrica, cu toate că mai multe companii din Germania şi China s-au arătat dispuse să investească în viitoarea hidrocentrală cu acumulare prin pompaj. Valoarea investiţiei este de 1,6 miliarde de euro, inclusiv taxa pe valoarea adăugată şi conexiunea la sistemul naţional. Hidroelectrica a angajat compania Deloitte pentru servicii de consultanţă în vederea selectării de investitori. Hidrocentrala proiectată are o capacitate instalată de 1.000 MW, adică patru hidroagregate turbină-pompă de câte 250 MW. /Ziua de Cluj, http://ziuadecj.realitatea.net/economie/bt-cere-120-de-milioane-de-la-hidroelectrica--98710.html

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ BANAT


Yüklə 170,38 Kb.

Dostları ilə paylaş:
1   ...   4   5   6   7   8   9   10   11   12




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin