Cuprins cuprins 1 politică 4


SOCIAL Zeci de mame au rămas fără indemnizaţia de creştere a copilului



Yüklə 182,38 Kb.
səhifə4/9
tarix07.01.2018
ölçüsü182,38 Kb.
#37353
1   2   3   4   5   6   7   8   9

SOCIAL

Zeci de mame au rămas fără indemnizaţia de creştere a copilului

Realitatea tv, 09 februarie 2012


Pentru că nu și-au plătit impozitele și taxele locale, 142 de mame nu vor mai beneficia de indemnizația de creștere a copilului.

După centralizarea și verificarea datelor transmise de primării, Agenția pentru Plăți și Inspecție Socială a suspendat plata a 142 de indemnizații pentru mame, scrie Graiul Sălajului.

Astfel, 142 de beneficiari nu vor mai încasa în luna martie drepturile aferente lunii februarie, după ce primăriile din județ au transmis Agenției Județene pentru Plați și Inspecție Socială (AJPIS) Sălaj că nu şi-au achitat impozitele şi taxele locale pentru bunurile pe care le au în proprietate şi taxele aferente anul trecut.

Plata indemnizaţiilor va fi stopată pentru o perioadă de cinci luni, deoarece a intrat în vigoare Ordonanţa Guvernului 124/2011, prin care s-a instituit obligația beneficiarilor de indemnizații de creştere a copilului, venit minim garantat şi alocație de susținere a familiei, de a-şi achita impozitele către bugetele locale pentru a primi aceste beneficii sociale.



http://www.realitatea.net/zeci-de-mame-au-ramas-fara-indemnizatia-de-crestere-a-copilului_912294.html

Violența conjugală la români: "Soţul mă lega cu sfoară de gât, iar pe copii îi bate cu scaunul”

Evenimentul Zilei, 10 Februarie 2012


Autor: Marian Păvălaşc

DRAMĂ. Suceveanca Adriana Prisacariu a trebuit să fugă de acasă ca să scape de "spânzurătoare" şi să-şi salveze copiii de bătăile tatălui. Aproape 30% dintre românce sunt victime ale violenţelor domestice.

Regulile familie rurale, când femeia trebuie să-şi găsească de tânără un bărbat, să aibă mulţi copii şi să rămână, orice ar fi, alături de soţ, sunt respectate încă în multe sate din România. De multe ori, vieţile lor sunt un calvar.

Adriana Mihaela Prisacariu are 33 de ani şi locuieşte în satul sucevean Gulia, s-a măritat de tânără şi a născut patru copii, care au între 4 şi 11 ani.

"Viaţa nu a fost aşa fericită precum se spune în poveşti. Mă chinuiesc alături de copii să duc traiul şi să evit să fiu maltrată de soţ. Asta înseamnă căsătoria la mine", spune resemnată femeia.

Pe nevastă o lega de gât, pe copii îi bătea cu scaunul

Întrebată cum a fost viaţa alături de bărbatul ei, începe să enumere episoade care mai de care mai şocante.

"Mă bătea, mă opărea cu apă clocotită, mă lega cu sfoară de gât ori de câte ori se îmbăta, de faţă cu copiii, ca să mă ducă la nucul din ogradă să mă spânzure".

Femeia povesteşte că şi cei patru minori aveau parte de tratamente barbare. "Îi bătea cu scaunul în cap până când acesta se dezmembra şi dacă ei mai rezistau, îi lua de-i punea cu mânuţele pe plita încinsă".

"Fetiţa s-a accidentat singură"

Pe Maria, fetiţa de 11 ani, la vârsta de numai doi ani tatăl "a opărit-o cu laptele abia fiert. Nici până acum nu i-au trecut cicatricele şi are nevoie de operaţie. Nici acum fetiţa nu poate să-şi folosească mânuţa aşa cum trebuie", se plânge Adriana.

Luat la întrebări de Protecţia Copilului, Gicu zice alta: "Fetiţa singură s-a accidentat şi soţia minte". Din decembrie, Adriana a fugit cu copiii la părinţi.

0BICEI

Nevasta nu poate fugi de acasă

La părinţi, suceveanca s-a lovit de o altă regulă de bază a familiei tradiţionale: soţia trebuie să stea alături de soţ orice ar fi.

“Am fost întâmpinată cu acelaşi fel de scandal, de aceşti părinţi ai mei. Tatăl meu a mers la poliţie de două ori pentru a mă scoate din casă şi a mă alunga înapoi la soţ", explică Adriana. Părinţii nici nu-i dau să mănânce şi familia trăieşte din ajutorul primit de la străini.

“Multe femei sunt obligate să îndure violenţa conjugală pentru că nu au alternative. Părinţii soţiei nu sunt de acord cu divorţul. Aşa că multe femei ajung să fie ucise în astfel de dispute, pentru că soţul devine mereu şi mai violent", explică psihologul Monica Matei.



SPRIJIN

Autorităţile ştiu de cazul femeii, dar nu se înghesuie să o ajute

Inspectorii de la "Protecţia Copilului" ştiu despre acest caz. "Nu o putem ajuta foarte mult pentru moment. Noi avem centre pentru mamă şi copil, dar putem găzdui doar mame cu copii sub doi ani", ni s-a precizat de la Direcţia Generală şi Asistenţă Socială a Protecţiei Copilului Suceava.

Unde ar putea fi cazată

Salvarea ar putea veni de la Primărie. "O să vedem dacă sunt locuri într-un cămin al unei fundaţii cu care colaborăm", ni s-a precizat de la secretariatul primăriei Dolhasca.

Sora din Braşov a Adrianei încearcă să găsească ajutor. "De-abia din vară am unele promisiuni să o pot găzdui undeva", ne spune aceasta. I-a deschis la CEC Bank, în oraşul Dolhasca, un cont pentru a fi ajutată:


  • cont LEI: RO59CECESV2208RON0897500

  • cont EURO: RO65CECESV22B2EUR0897494.

În total 29% dintre femeile din România sunt bătute de parteneri. Conform unor statistici ale Centrului Pilot pentru Femeile Victime ale Violenţei Domestice Bucureşti, 74% dintre femeile victime au fost agresate de către soţi, 4% de către concubini, 7% de către foştii soţi şi 15% de către alte rude.



http://www.evz.ro/detalii/stiri/soarta-femeilor-maltratate-sotul-ma-lega-cu-sfoara-de-gat-965698.html

Divorț în Stabor. Culisele unei judecăți țigănești

Evenimentul Zilei, 11 februarie 2012


Autor: George Lacatuş

De sute de ani, romii tradiționali își judecă între ei propriile conflicte. Cei mai respectabili și mai înțelepți bărbați din comunitate sunt aleși judecători. Ei împart dreptatea după reguli nescrise, știute doar de ei.

O romnie de 21 de ani, care e căsătorită de câţiva ani cu un bărbat rom în vârstă de 23 de ani, a aflat că soţul ei o înşală cu o româncă. Bărbatul a început să-şi neglijeze nevasta şi să lipsească nopţile de acasă. După mai multe certuri, femeia şi-a luat fetiţa pe care o are împreună cu soţul său şi a plecat la părinţii săi, cu gândul de a divorţa.

EVZ vă prezintă în exclusivitate înregistrarea unei judecăţi derulată după regulile nescrise ale romilor tradiţionali. Speţa prezintă un divorţ înaintat de o soţie romă care îl acuză pe soţul său că o înşală cu o româncă.

"În astfel de cazuri, părinţii fetei trebuie să încerce să aplaneze conflictul pe cale amiabilă, în familie. Adică, merg la cuscrii lor şi încearcă să-i împace pe copii. Dacă aceste încercări eşuează, atunci se ajunge la judecată.

În această situaţie s-a apelat la judecători din Bucureşti, care sunt din aceeaşi comunitate, deoarece cunosc mai bine familiile implicate în conflict", explică Florin Motoi, preşedintele Uniunii Naţionale a Comunităţilor de Romi (UNCR), el însuşi judecător.

Motoi afirmă că un divorţ la romii tradiţionali este ceva mai diferit faţă de unul judecat la tribunal, între doi români: "Noi, romii tradiţionali, nu suntem căsătoriţi cu acte la primărie. De aceea nu e cazul să mergem la tribunal pentru a divorţa, aşa cum le cere legea românilor şi tuturor celor căsătoriţi cu acte. Noi suntem uniţi în faţa lui Dumnezeu. Cei doi tineri care divorţează trăiesc în concubinaj. La romi, divorţul e foarte rar".

Cine convoacă judecătorii

Din momentul în care părinţii celor doi soţi au eşuat în încercarea de a-i împăca, tatăl soţiei înşelate începe demersurile pentru organizarea judecăţii. "El este cel care îi cheamă pe cei trei judecători pentru a rezolva cazul şi totodată îi informeaza pe cuscrii săi că îi va chema în instanţă. Aceasta înseamnă, în termenii unei judecăţi la tribunal, că i-a citat la proces. Locul de desfăşurare este ales de comun acord, într-o casă neutră. Procesul durează în jur de câteva ore. În cazuri mai grave, judecătorii audiează părţile prin «navetă», adică merg la fiecare acasă în parte şi îi audiează. Apoi, judecătorii se strâng într-o casă neutră şi decid verdictul. În cazurile acestea, procesul poate dura câteva zile", explică Florin Motoi.



ÎN FAŢA COMPLETULUI

Reclamanţii acuză

Completul de judecători care a împărţit dreptatea în acest caz de divorţ a fost format din trei judecători: Hobi, şeful completului, care a fost asistat de Tarzan şi Gongoi, doi dintre cei mai bine cotaţi judecători din Ca­pitală. După prezentarea jude­că­torilor, Hobi dă cuvântul re­cla­man­ţilor.

"Într-o judecată la romii tradiţionali, ce-i care iau primul cuvântul sunt recla­manţii, în acest caz fiind pă­rinţii femeii. Doar bărbatul are voie să ia cuvântul, iar femeia depune şi ea mărturie doar dacă îi cer judecătorii", spune Motoi.

Foarte supărat, tatăl femeii înşelate le explică judecătorilor cum ginerele său îşi neglijează nevasta şi familia. El le mărturiseşte jude­cătorilor că a încercat de mai multe ori să-i împace pe copii, dar nu a reuşit. Prin urmare, el cere judecătorilor să-i divorţeze pe copii şi să-i ofere libertate fiicei sale. Pentru a verifica cele spuse de socrul mic, judecătorii îi cer femeii înşelate să povestească ce s-a întâmplat între ea şi soţul său.

"Nu a mai dormit câteva nopţi acasă, după care mi-a spus că s-a îndră­gostit de o româncă. Prin urmare, cer să divorţăm", spune femeia judecătorilor. "Ju­decata la romii tradiţionali este una de pace şi de mediere a conflictului apărut între cele două familii. De aceea, judecătorii au întrebat-o încă o dată pe femeia înşelată dacă vrea să se împace cu soţul său, în cazul în care acesta vrea să se împace cu ea", adaugă Motoi. Curios, femeia le-a răspuns judecătorilor că ar vrea să se împace cu soţul ei, în cazul în care acesta ar vrea să se întoarcă la ea, "pentru că am un copil cu el".

SENTINŢĂ

Pârâţii au cuvântul

Cornel şi Fulmena, părinţii soţului infidel, sunt chemaţi în faţa jude­că­torilor. Cumva spăşiţi, aceştia recunosc faptele fiului lor şi declară că nu-i înţeleg comportamentul. "Magistraţii" îi dau cuvântul şi pârâtului. El recunoaşte relaţia extraconjugală şi precizează că nu vrea să se mai împace cu soţia lui. "În acest moment, în altfel de speţe, în care soţii nu spun clar că vor să se despartă, judecătorii, la fel ca şi la tribunal, mai dau un termen de graţie celor doi soţi, în ideea că poate aceştia vor să se împace. Deoarece în cazul de faţă cele două părţi nu vor să mai trăiască împreună, judecătorii au decis să se retragă şi să ia verdictul", explică Florin Motoi.



Deliberarea

Hobi, Tarzan şi Gongoi, asistaţi de unul dintre bătrânii din comunitate, se retrag într-o altă cameră pentru a delibera. După ce iau în calcul toate declaraţiile părţilor, aceştia decid că soţul este singurul vinovat. "Cei doi au de împărţit o casă, o maşină şi fetiţa. Deoarece femeia a dovedit că e nevinovată, noi am decis că singurul care trebuie să plătească e bărbatul. El va rămâne cu maşina, pentru că e bărbat şi are permis de conducere, iar casa şi fetiţa vor rămâne la femeie. Bărbatul va putea să-şi viziteze copilul ori de câte ori doreşte. El îi va plăti femeii şi 20.000 de euro, pentru îngrijirea fetiţei până la vârsta majoratului. Asta pentru că noi, romii, nu avem un venit stabil pentru a plăti pensie alimentară. Femeia este liberă din acest moment să se recăsătorescă", a citit verdictul judecătorul Hobi. Toate părţile implicate declară că sunt mulţumite de judecată, iar părinţii soţului afirmă că vor pune în aplicare decizia şi că vor plăti şi sancţiunea bănească.



PE ÎNŢELESUL TUTUROR

Ce înseamnă Staborul

"Termenul de stabor nu există în limba romani. Acesta este un cuvânt apărut după 1990 şi a fost inventat de români şi de romii care nu vorbesc limba romani. Termenul corect e de kriss, care înseamnă judecată de pace, iar judecătorii se numesc krisinitori. Kriss-ul reprezintă tribunalul suprem al ro­milor. Rolul judecăţii tradiţionale rome este de a stinge conflictele din comunitate şi de a împăca părţile. Judecata se face exclusiv între membrii co­muni­tăţii, iar hotărârea se ia prin consens. Judecata de pace nu intră în contradicţie cu legile statului român.

Kriss-ul se ţine în comunităţile tradi­ţionale, unde se vorbeşte romani. Kriss-ul judecă doar conflicte minore din cadrul, cum ar fi divorţul din cauza adulterului sau nerespectarea obliga­ţiilor maritale, scandaluri, certuri generate de invidie, nerespectarea cuvântului dat în cadrul unui schimb sau la împărţirea unui profit, necinstea în afaceri şi hoţia în cadrul comunităţii. În cazuri grave, cum ar fi crime sau tentative de omor, noi îi încurajăm pe romi să meargă la poliţie" explică Florin Motoi .

CRITERII

Cum se aleg judecătorii

Krissinitorii (judecătorii - n.r.) sunt bărbaţi, de multe ori oameni bătrâni, cărora comunitatea le datorează respect şi credinţă. Judecătorii sunt persoane renumite pentru onoarea, înţelepciunea, rangul şi puterea lor materială, aceasta pentru a fi incoruptibili.

Judecătorul nu trebuie să fie rudă cu vreuna dintre familiile aflate în conflict. El trebuie să aibă o experienţă de viaţă bogată, să fie apreciat de romi şi să cunoască foarte bine tradiţiile romilor.

Trebuie să fie trecut de 40 de ani, să aibă familie, să fie om prosper şi să aibă un comportament ireproşabil.

De fiecare dată numărul judecătorilor este unul impar, de la trei la nouă. Judecătorul principal se alege de către reclamant, iar ajutoarele lui se aleg de către ambele tabere în mod egal.

http://www.evz.ro/detalii/stiri/divort-in-stabor-culisele-unei-judecati-tiganesti-cu-magistratii-tarzan-gongoi-si.html#ixzz1mCywiN4V


Yüklə 182,38 Kb.

Dostları ilə paylaş:
1   2   3   4   5   6   7   8   9




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin