GIMNAZII: Antal Grigorie (Topliţa);Coltofeanu Damian (Breţcu); Greceanu Dumitrie (Chichiş); Nistor Aurel (Araci); Nistor Pompilius (Araci); Popovici Zenoviu (Săsăuşi).
ŞCOLI DE CĂDEŢI (OFIŢERI): Popescu Virgil (Topliţa), Popp Ştefan (Ozun).
ACADEMII ŞI UNIVERSITĂŢI:
Universitatea Tehnică Regală Maghiară Budapesta, Secţia Inginerie Generală: Birţ Dumitru ( Poiana Sărată); Dima Emil (Sita Buzăului); Russu Ioan Hortensius (Buzăul Ardelean).
Universitatea Regală Maghiară Budapesta, Facultatea de Drept şi Ştiinţe Politice: Caltofeanu Dumitru (Sf. Gheorghe), doctorat în Stiinţe Juridice (1912).
Universitatea Regală Maghiară Budapesta, Facultatea de Medicină şi Farmacie: Creţu Miron (Hăghig); Gociman Aurel (Sf. Gheorghe); Nistor Pompilius (Araci); doctorat în Medicină (1908).
Universitatea Ferencz József Cluj, Facultatea de Drept şi Ştiinţe Politice: Maier Nicolae (Topliţa); Olah Victor (Buzăul Ardelean), doctorat în Ştiinţele Juridice (1909); Olteanu Romulus (Dobârlău), doctorat în Ştiinţele Juridice (1910); Popescu Octavian (Topliţa), doctorat în Ştiinţe Juridice (1911).
Universitatea Ferencz József Cluj, Facultatea de Filosofie, Limbi şi Istorie: Bogdan Nicolaus (Hăghig); Ciurea Irimia (Poiana Sărată).
Universitatea Ferencz József Cluj, Facultatea de Matemetică şi Stiinţe Naturale: Pop Victor (Ozun).
Universitatea Ferencz József Cluj, Facultatea de Medicină: Sbârcea Teodor (Topliţa), doctorat în Medicină (1897); Sbârcea Constantin (Topliţa), doctorat în medicină (1906).
Cinstind memoria marelui înaintaş şi faptele sale ziditoare, înţelegem mult mai bine, de ce este atât de importantă soluţionarea problemei Fundaţiei Gojdu, în litera şi spiritul testamentului său, şi cât de necesară este nevoia de a-i urma exemplu, în forme actualizate timpurilor pe care le trăim. Aşa cum au afirmat reprezentanţi Bisericii Ortodoxe Române, ai Academiei României şi ai societăţii civile, inclusiv din judeţele Covasna şi Harghita, Guvernul României nu are competenţa să adopte hotărâri într-o problemă vizând o proprietate privată. Singurii în măsură să dispună de modul cum va fi folosit patrimoniul moştenit de la marele mecena Emanuil Gojdu, sunt reprezentanţi Bisericii Ortodoxe Române, realitate care va trebui să fie înţeleasă şi aplicată, în acest mod, de către guvernele României şi Ungariei.
Notă
„Cartea bicentenarului Emanuil Gojdu, 1802-2002”, volum editat, în anul 2003, de către Biblioteca judeţeană „Gheorghe Şincai” din Oradea
Articol apărut în „Cuvântul Nou”, din 02.02.2006
Dostları ilə paylaş: |