I introducere documentaţia Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean Brăila


Managementul ariilor naturale protejate



Yüklə 0,68 Mb.
səhifə9/11
tarix28.07.2018
ölçüsü0,68 Mb.
#61097
1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11

Managementul ariilor naturale protejate, pe categorii, sunt stabilite prin Anexa nr.1 Scopul şi regimul de management al categoriilor de arii naturale protejate din OUG nr. 57/ 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu modificările şi completările ulterioare. Planurile de managementul sunt elaborate de administratorii ariilor naturale protejate.

Managementul parcului natural urmăreşte menţinerea interacţiunii armonioase a omului cu natura prin protejarea diversităţii habitatelor şi peisajului, promovând păstrarea folosinţelor tradiţionale ale terenurilor, încurajarea şi consolidarea activităţilor, practicilor şi culturii tradiţionale ale populaţiei locale. În cadrul parcului este permisă dezvoltarea activităţilor de recreere şi turism, precum şi a celor ştiinţifice şi educaţionale. Managementul Parcului Natural Balta Mică a Brăilei se realizează conform planului de management realizat în cadrul proiectului LIFE 99 NAT/RO/006400 aprobat prin Ordinul MAPM 1456/14.03.2003, în curs de revizuire.

Managementul rezervaţiilor naturale Pădurea Camniţa (custode Direcţia Silvică Brăila), şi Pădurea Viişoara (Consiliul Judeţean Brăila), în funcţie de caracteristicile acestora, urmăreşte menţinerea habitatelor, şi/sau în vederea protejării anumitor specii, grupuri de specii sau comunităţi biotice. Pe lângă activităţile ştiinţifice, după caz, pot fi admise activităţi turistice şi educaţionale. Potrivit scopului pentru care au fost desemnate, ele au caracter predominant forestier.

Managementul monumentului naturii se va face după un regim strict de protecţie care asigură păstrarea trăsăturilor naturale specifice, iar în funcţie de gradul de vulnerabilitate, accesul populaţiei poate fi limitat sau interzis. Popina Blasova fiind o arie naturală protejată de interes judeţean (HCJB 20/1994), managementul este în responsabilitatea Consiliului Judeţean Brăila.

Managementul ariilor de protecţie specială avifaunistică (reţeaua europeană „Natura 2000 în România)” va evita deteriorarea habitatelor naturale şi a habitatelor speciilor, precum şi a perturbării speciilor pentru care zonele au desemnate.

Managementul siturilor de importanţă comunitară (reţeaua europeană „Natura 2000 în România)” va necesita menţinerea sau restaurarea la o stare de conservare favorabilă a habitatelor naturale specifice judeţului Brăila.
2.2. PATRIMONIUL CULTURAL CONSTRUIT

Analiza elementelor de patrimoniu cultural al judeţului Braila, întocmită în etapele precedente a evidenţiat acele aspecte caracteristice, pozitive şi negative care constituie suportul elaborării strategiei de protejare, promovare şi valorificare a patrimoniului cultural construit din perspectiva amenajării teritoriului. Informaţiile, aprecierile şi propunerile sunt extrase din „Studiul istoric privind patrimoniul cultural construit din Judeţul Brăila” realizat de un colectiv al Muzeului Brăilei condus de domnul Ionel Cândea.

Patrimoniul cultural construit la care se face referire a fost evaluat conform Legii 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice şi Listei Monumentelor istorice aprobată prin Ordinului ministrului culturii şi cultelor 2314/2004 privind aprobarea LMI actualizată, şi a LMI dispărute şi prin OMCC 2182/01.07.2005- pentru aprobarea LMI 2004 -modificări şi completări, astfel:


Monumente istorice

Categoria A

- valoare naţională

Categoria B

- patrimoniu cultural local



Total

I. Arheologie

-

41

41

II. Arhitectură

2

76

78

III. Monumente de for public

-

9

9

IV. Monumente memoriale/funerare

-

42

41

TOTAL

2

168

170

Cadrul legislativ şi strategic general de conservare, protejare şi valorificare a patrimoniului cultural s-a dezvoltat în contextul modificărilor socio-economice din ultimele decenii în vederea armonizării cu legislaţia comunitară.

- Legiea 422/ 2001 pentru protejarea monumentelor istorice

- Legea 5/2000, de aprobare a PATN Secţiunea III-Zone protejate

- Legea 378/2001 pentru modificarea şi completarea OG 43/2000 privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice de interes naţional

- Legea 451/2002 pentru ratificarea Convenţiei Europene a peisajului- Florenţa, 20 oct. 2000 (document al Consiliului Europei)

Strategia de dezvoltare pentru patrimoniul cultural naţional- 2008-2013 –MCC- Abordează dezvoltarea patrimoniului cultural într-o manieră complexă ce cuprinde politici de prezervare, politici speciale de promovare şi receptare, de creaţie şi afirmare culturală.

Strategia de dezvoltare a Regiunii de dezvoltare Sud-Est 2007-2013 cuprinde referiri la dezvoltarea şi valorificarea patrimoniului cultural construit în cadrul priorităţilor 4, 7 şi 8, ca posibilitate de îmbunătăţire a mediului de viaţă şi a calităţii vieţii locuitorilor din oraşe şi sate, precum şi prin posibilitatea generării de activităţi noi economice.

Strategia de dezvoltare a Judeţului Brăila 2009 elaborată de Consiliul Judeţean Brăila are printre obiectivele sale majore conservarea şi valorificarea patrimoniului cultural- istoric şi cuprinde un set de proiecte pentru perioada până în 2012, care sunt preluate în planul de măsuri al PATJ.

Strategia de dezvoltare teritorială propusă prin PATJ Brăila cu privire la patrimoniul cultural se încadrează în palierele strategice de nivel teritorial superior şi este fundamentată de analiza efectuată în etapele precedente asupra elementelor de patrimoniu cultural. Orizontul de timp are trei perioade: scurt (2-5 ani) şi mediu 2015 şi lung 2025.
Obiectiv specific: Conservarea, protejarea şi valorificarea patrimoniului cultural construit valororos în scopul dezvoltării culturale, economice şi sociale şi a creşterii atractivităţii localităţilor.

Direcţiile de acţiune propuse pentru acest obiectiv se orientează spre:

  • Protejarea elementelor de patrimoniu şi a zonelor cu valoare culturală naţională şi locală în conformitate cu legislaţia în vigoare, prin dezvoltarea de acţiuni concertate de către autorităţile publice, instituţiile de cultură specializate, deţinătorii/administratorii de obiective de patrimoniu;

  • Cunoaşterea istoriei locurilor şi promovarea valorilor de patrimoniu cultural local- prin cercetări de identificare/ localizare/cartare de noi elemente valoroase, acţiuni de informare şi implicare a populaţiei/investitorilor în vederea dezvoltării unei identităţi culturale brăilene;

  • Valorificarea patrimoniului construit prin acţiuni generatoare de dezvoltare economică, socială şi culturală în vederea creşterii atractivităţii localităţilor pentru locuitori şi investitori;

  • Prezervarea peisajelor culturale specifice şi dezvoltarea identităţii culturale a zonelor prin corelarea elementelor de patrimoniu cultural cu cele de patrimoniu natural, ca potenţial specific de dezvoltare teritorială.

Măsuritermen scurt şi mediu

  • Protecţia şi valorificarea zonelor cu valoare istorică şi a ansamblurilor cu valoare urbanistică sau arhitecturală, prin adoptarea de reglementări specifice de urbanism (PUZCP) şi studii de dezvoltare integrată.

  • Protejare, conservarea şi valorificarea elementelor de patrimoniu construit. Acţiunile de protejare, conservare şi valorificare se referă la monumentele istorice cuprinse în LMI şi la cele propuse spre clasare cu prioritate a celor aflate în patrimoniul naţional şi a celor situate în zonele de concentrare menţionate mai sus. Pentru fiecare monument din judeţul Brăila - aflat în Lista Monumentelor Istorice – este obligatorie respectarea zonei de protecţie, conform legii în vederea păstrării nealterate a monumentelor.

  • Restaurarea, reabilitarea şi conservarea monumentelor aflate într-o stare avansată de degradare, în conformitate cu studiile de specialitate: monumente de arhitectură: conacul Orezeanu comuna Traian (incendiat după retrocedare 2004), imobile din municipiul Brăila; situri arheologice (Insurăţei, Cireşu, Bordei Verde); monumentele memoriale (Oraşul Ianca, Comuna Chiscani, Comuna Galbenu, Comuna Jirlău, Comuna Mircea Vodă, Comuna Racoviţa, Comuna Surdila-Greci, Com. Şuţeşti Comuna Tufeşti)

  • Elaborarea studiilor de specialitate pentru inventarierea exactă - localizare precisă, relevee, expertiza structurală- a monumentelor istorice categoria B, atât cele clasate cît şi cele propuse în vederea clasării. Măsura are ca scop pregătirea valorilor de patrimoniu de importanţă locală cu valoare identitară deosebită, în vederea protejării şi realizării proiectelor de valorificare a lor în turism şi servicii.

  • Valorificarea în scop turistic a valorilor culturale şi istorice care nu sunt cuprinse in LMI (case memoriale, sate de deportaţi, sate distruse în război.

  • Reconversia funcţională a unor obiective culturale în vederea valorificării prin introducerea acestora în circuitul economic.

  • Dezvoltarea unei reţele de obiective culturale, conţinând monumente şi ansambluri de arhitectură, în scopul gestionării şi valorificării în comun a acestora în corelare cu itinerariile turistice: traseu turistic Brăila - Mănăstirea Măxinen; traseu turistic Brăila - Baldovineşti, intitulat Lumea copilăriei lui Panait Istrati, traseu turistic numit generic Să nu uităm - între Brăila şi Valea Călmăţuiului (fost Rubla). Alături de aceste trasee cu valoare culturală sunt propuse trasee turistice care să valorifice patrimoniul cultural în relaţie cu cel natural. Aceste trasee turistice se pot relaţiona între ele în funcţie de lungimea şi direcţiile dorite.

  • Dezvoltarea integrată a zonelor cu concentrare de valori de patrimoniu cultural (municipiul Brăila, zone cu valoare etnografică - Subzona dunăreană brăileană, Subzona Călmăţuiului, Subzona Buzoelelor, Subzona Ianca)

  • Promovarea prin documentaţiile de urbanism a regulamentelor care să păstreze tipurile tradiţionale de aşezare rurală, specificul locuirii, tehnici de construire în scopul păstrării peisajelor culturale specifice.

  • Realizarea studiilor istorice de fundamentare a PUG al localităţilor din judeţ ce conţin monumente, ansambluri, situri istorice clasate şi cele propuse spre clasare şi avizarea de către MCCPN (măsură cu caracter obligatoriu).

  • Realizarea infrastructurii de acces, informare şi semnalizare a obiectivelor istorice şi culturale.

  • Propuneri pentru desemnarea de noi obiective ce trebuie incluse în categoria monumentelor istorice cu valoare de patrimoniu locală.

Monumente propuse spre clasare/declasare:

  • Sunt propuse spre clasare(conform studiului istoric al PATJ şi PUZC Brăila): - Biserica Înălţarea Domnului ( Bulgărească ) , Biserica Adormirea Maicii Domnului a cultului ortodox, Biserica Luterană, Biserica armenească cu hramul Sfânta Maria, Biserica romano – catolică cu hramul Adormirea Maicii Domnului, Biserica calvină, Templul Coral al cultului mozaic – municipiul Brăila, Siturile arheologice de la Râmnicelu (comuna Râmnicelu), Tumulii din localităţile Cuza Vodă (c. Stăncuţa) şi Tufeşti.

  • Propunere de declasare a Monumentului eroilor din satul Silistraru BR-IV-m-B-02179 din LMI întrucât nu mai există cel original.

Alte propuneri avansate mai sunt: de amplasare de plăci memoriale - case memoriale; de protejare a monumentelor din perioada modernă şi contemporană
3. REŢEAUA DE LOCALITĂŢI

3.1. STRUCTURA REŢELEI DE LOCALITĂŢI

În judeţul Brăila sunt cuprinse în prezent (an 2009) 44 de UAT (Unităţi Administrativ Teritoriale). Localităţile ce intră în componenţa UAT-urilor sunt în număr de 144.

Reţeaua de localităţi a judeţului Brăila este formată din: 1 municipiu : Brăila, reşedinţa de judeţ; 3 oraşe: Ianca, Însurăţei, Făurei; 40 de comune cuprinzând 131 de sate.

Strategia de dezvoltare a reţelei de localităţi se fundamentează pe potenţialul de dezvoltare al localităţilor, pe oportunităţile legate de realizarea infrastructurilor majore de transport şi au ca scop reducerea disfuncţionalităţilor semnalate, dar are în vedere înscrierea în strategiile teritoriale de nivel superior (nivel european, naţional, regional) şi în prevederile PATN privind Secţiunea IV - Reţeaua de localităţi aprobat prin Legea 351/2001.



Strategia de dezvoltare teritorială a reţelei de localităţi propune următoarele:

Obiectiv principal: Dezvoltarea unei reţele de localităţi policentrice, echilibrate în teritoriu şi racordate la sistemul urban naţional/regional.

Dezvoltarea localităţilor este necesar să fie orientată către echilibrarea reţelei de localităţi, în vederea asigurării condiţiilor de viaţă echivalente tuturor locuitorilor, respectiv asigurarea şanselor egale de acces la locuri de muncă, confort al locuirii, servicii de sănătate, învăţământ, cultură s.a.

Conform principiilor şi criteriilor europene ierarhizarea are în vedere volumul populaţiei şi satisfacerea unor funcţiuni obligatorii: industrială, turistică, de transport, de educaţie, administrativă şi decizională (ESPON).

Principalele elemente ale reţelei sunt polii şi axele de dezvoltare, structurarea relaţiilor în teritoriu fiind determinată de intensitatea cu care aceştia se manifestă.



Structura propusă pentru reţeaua de localităţi este în conformitate cu Legea 351/2001 privind aprobarea PATN Secţiunea IV Reţeaua de localităţi:

  • Rangul I - Municipiul Brăila: municipiu reşedinţă de judeţ centru de importanţă naţională, cu influenţă potenţial europeană funcţionând ca un sistem urban împreună cu Municipiul Galaţi; centru industrial, administrativ şi cultural important, pol de dezvoltare de împortanţă supraregională în sud-estul României;

  • Rangul III- 3 localităţi urbane, oraşe de importanţă judeţeană sau zonală, cu rol de echilibru în reţeaua de localităţi sau de servire în cadrul zonei imediate: oraşele Ianca, Făurei, Însurăţei;

  • Rang IV- 40 sate reşedinţe de comune ;

  • Rang V- 91 sate componente ale comunelor şi 9 sate aparţinătoare de oraşe.


Direcţii de acţiune:

  • Constituirea unei reţele de axe şi poli de dezvoltare, bazate pe accentuarea rolului polilor de dezvoltare şi structurarea/ facilitarea relaţiilor de cooperare între aceştia şi localităţile din teritoriul suport, în scopul de a echilibra forţa de dominare a Municipiului Brăila şi a scoate din izolare localităţile din zonele periferice;

  • Constituirea sistemului urban Brăila –Galaţi, bazat pe un parteneriat liber consimţit şi cu şanse egale de dezvoltare pentru ambele localităţi, în scopul potenţării rolului lor teritorial şi creşterii atractivităţii pentru investitori;

  • Sporirea gradului de dotare /echipare al localităţilor, în vederea îmbunătăţirii condiţiilor de viaţă a locuitorilor din oraşele mici şi din mediul rural;

  • Mărirea mobilităţii pe căile de comunicaţii şi transport în vederea dezvoltării şi diversificării relaţiilor dintre localităţi;

  • Sporirea confortului locuirii prin reabilitarea fondului de locuinţe existent şi construirea de locuinţe noi după standarde moderne şi adaptate specificului local

Măsuri:

  • Creşterea rolului teritorial regional/naţional al Municipiului Brăila prin întărirea bazei economice, a mediului de afaceri, dezvoltarea serviciilor de importanţă supraregională şi a celor specifice activităţilor de transport.

  • Promovarea strategiilor de dezvoltarea urbană integrată în Municipiului Brăila, pentru optimizarea utilizării potenţialului său specific, pentru creşterea calităţii vieţii locuitorilor şi a atractivităţii sale pentru investitori.

  • Crearea prin parteneriat voluntar a Zonei Periurbane a Municipiului Brăila în vederea cooperării eficiente şi reciproc-avantajoase a municipiului cu localităţile urbane şi rurale din vecinătate.

  • Realizarea parteneriatului dintre Municipiul Brăila şi Municipiul Galaţi în scopul funcţionării sistemului urban Brăila –Galaţi ca un pol de dezvoltare de importanţă naţională şi internaţională.

  • Imbunătăţirea nivelului de dotare a localităţilor urbane mici, conform legislaţiei în vigoare (Legea 351/2001) pentru asigurarea îndeplinirii funcţiilor centrale, echilibrarea reţelei de localităţi şi creşterea nivelului de trai al locuitorilor

  • Crearea de parteneriate bazate pe voluntariat între localităţile urbane aflate la distanţele mici, Ianca- Făurei

  • Crearea de parteneriate bazate pe voluntariat între localităţile urbane mici şi localităţile rurale învecinate(zona Brăila; zona Ianca-Făurei; zona Însurăţei; zona de nord-vest - Măxineni).

  • Promovarea specializării funcţiilor economice ale localităţilor în paralel cu asigurarea relaţiilor de complementaritate în zonele de cooperare, pentru eficientizarea utilizării resurselor

  • Sprijinirea creării de parteneriate între localităţile foarte mici, cu putere economică redusă, în vederea realizării de proiecte comune de infrastructură tehnică, sociale, economice s.a.

  • Dezvoltarea localităţilor rurale cu rol de servire în zonele de rural profund propuse ( în partea de nord a judeţului – comuna Măxineni; în partea sud-vestică- comuna Dudeşti).

Obiectiv secundar: Asigurarea condiţiilor de accesibilitate a localităţilor, prin:

  • Asigurarea condiţiilor de transport între centrele intercomunale şi localităţile din zona de influenţă prin modernizarea arterelor de circulaţie, asigurarea capacităţilor de transport, îndeosebi pe Dc şi Dj.

  • Dezvoltarea transportului suburban, prin promovarea formelor diversificate de transport şi adaptate la solicitările din localităţile polarizate.


3.2. DOTĂRI PUBLICE

Obiectiv general: Asigurarea unei reţele de dotări pentru servicii publice de calitate superioară şi diversificate, în vederea îmbunătăţirii condiţiilor de viaţă pentru locuitori şi creşterii atractivităţii localităţilor.

Educaţie

Obiectiv specific: 1. Asigurarea accesului egal şi sporit la servicii de educaţie pentru toţi locuitorii.

Direcţii de acţiune şi măsuri:

  • Amplasarea echilibrată a dotărilor de învăţământ în vederea asigurării accesului populaţiei şcolare la forme diversificate şi superioare de învăţământ (acoperirea deficitului din localităţile: Jirlău, Gropeni, Dudeşti, Chiscani, Şuţeşti, Vişani, Stăncuţa, Mircea Vodă, Ulmu, Viziru şi oraşele Ianca, Însurăţei, Făurei).

  • Reabilitarea şi modernizarea şcolilor, grădiniţelor şi campusurilor şcolare din localităţile.

  • Completarea şi modernizarea reţelei dotărilor de învăţământ, în funcţie de nevoile proprii şi exigenţele contemporane- prin asigurarea dotărilor pentru învăţământul preşcolar şi primar în toate localităţile şi accentuarea rolului său educaţional

  • Reabilitarea, modernizarea şi extinderea unităţilor de învăţământ existente din mediul rural.

  • Dezvoltarea învăţământului gimnazial în localităţile rurale cu număr optim de elevi şi accesibilitate bună, precum şi în localităţile urbane, în funcţie de necesar.

  • Se recomandă comunele cu potenţial demografic, relativ dinamism economic şi amplasare optimă în teritoriu: comunele Jirlău, Gropeni, Dudeşti, Chiscani, Şuţeşti, Vişani, Stăncuţa, Mircea Vodă, Ulmu, Viziru.

  • Asigurarea spaţiilor de cazare pentru elevii interni in învăţământul liceal -Însurăţei, Ianca, Făurei; Brăila .

  • Dezvoltarea învăţământului liceal, a celui vocaţional îndeosebi corelat cu specificul activităţilor din zonă.

Se recomandă diversificarea specializărilor în unităţile existente în domenii cum sunt: tehnologiile ambientale de refacere a mediului, informatică, turism, textile, prelucrarea produselor alimentare, agricultură/ piscicultură, constructii, arhitectură, restaurare şi urbanism.

Obiectiv specific: Creşterea calităţii şi diversificarea serviciilor de educaţie

Măsurile specifice realizării acestui obiectiv converg cu cele precedente şi cele referitoare la perfecţionarea resurselor umane:

  • Un interes deosebit este necesar să fie acordat dezvoltării unui învăţămât superior performant în Municipiul Brăila, pentru creşterea rolului său teritorial şi asigurarea serviciilor de educaţie de nivel superior pentru tinerii din judeţ.

  • Dezvoltarea învăţământului universitar în Municipiul Brăila în vederea acoperirii necesarului de specializări în domenii de excelenţă şi crearea unui centru de cercetare – dezvoltare-inovare în domeniul tehnic, corelat cu nevoile sectoarelor economice locale şi regionale;

  • Diversificarea specializărilor în unităţile de învaţamânt liceale şi postliceale în domenii cum sunt: informatică, turism, textile, prelucrarea lemnului/produselor alimentare, agricultură/piscicultură , restaurare, construcţii.

  • Imbunătăţirea condiţiilor de funcţionare a unităţilor şcolare din toate localităţile prin: reparaţii curente, asigurarea condiţiilor igienice de bază, asigurarea echipării specifice a spaţiilor specializate – biblioteci, săli de sport, ateliere, grădină, locuri de joacă/sport s.a. – facilităţi pentru persoane cu nevoi speciale, spaţii de cazare pentru elevi;

  • Extinderea ofertei de servicii în domeniul perfecţionării şi orientării resurselor de muncă, prin parteneriate între unităţile şcolare şi instituţii de nivel judeţean sau ONG-uri.


Sănătate

Obiectiv specific: Asigurarea condiţiilor optime pentru îmbunătăţirea serviciilor de sănătate

Direcţiile de acţiune necesare pentru realizarea acestui obiectiv sunt:

  • amplasarea echilibrată în teritoriu a dotărilor de sănătate;

  • dotarea localităţilor urbane conform statutului lor de servire în reţeaua de localităţi;

  • modernizarea şi echiparea corespunzătoare a unităţilor sanitare;

  • realizarea dotărilor publice de sănătate dotate corespunzător şi asigurarea cu cadre medicale a cabinetelor medicale din localităţile rurale;

  • asigurarea infrastructurii de transport şi a transportului public către centrele cu dotări de sănătate de nivel superior pentru toate localităţile;

  • realizarea de parteneriate între localităţi pentru asigurarea serviciilor medicale de tip superior;

  • politici de atragere a personalului medical cu calificare înaltă în localităţile urbane mici şi în cele rurale.

Măsuri :

  • Modernizarea /reabilitarea/extinderea unităţilor medicale existente din toate localităţile urbane;

  • Modernizarea şi extinderea dotărilor de sănătate de nivel superior în Municipiul Brăila;

  • Asigurarea necesarului de cadre medicale şi dotări minime de bază în toate localităţile rurale – îndeosebi Tufeşti, Ulmu, Victoria, Stăncuţa, Măxineni, Mircea Vodă, Zăvoaia, Galbenu, Jirlău, Cireşu, Gropeni, Măraşu, Berteştii de Jos, Cazasu, Tudor Vladimirescu ;

  • Dezvoltarea serviciilor de educaţie sanitară în vederea prevenirii îmbolnăvirilor şi a fenomenelor de devianţă socială.

  • Construirea centrelor sociale pentru bătrâni în zonele cu populaţie îmbătrânită

  • Sprijinirea ONG-urilor în asigurarea serviciilor de consiliere, ajutor şi asistenţă pentru persoane cu probleme deosebite.

Cultură

Obiectiv specific: Îmbunătăţirea dotărilor de cultură în corelare cu nevoile populaţiei şi resursele de patrimoniu cultural

Direcţii de acţiune:

  • îmbunătăţirea şi diversificarea dotărilor de cultură în corelare cu nevoile populaţiei, precum şi cu resursele de patrimoniu cultural ale judeţului- prin reabilitarea dotărilor de cultură, a celor sportive, realizarea spaţiilor verzi , acceselor şi parcajelor, realizarea de spaţii publice cu valenţe culturale complexe, integrarea monumentelor istorice în circuitul cultural

  • orientarea proiectelor culturale spre localităţile mici, acolo unde se înregistrează dinamism economic şi social, pentru sporirea atractivităţii acestora şi în vederea realizării unor poli de dezvoltare teritorială

  • realizarea de proiecte care să utilizeze fondurile comunitare şi naţionale de dezvoltare rurală, orientate şi spre valorificarea patrimoniului cultural local(axa 3), îndeosebi în localităţile rurale cu potenţial de dezvoltare a turismului rural.


Dotări sportive

Obiectiv specific: Asigurarea accesului locuitorilor la dotări de sport şi agrement

Măsuri:

  • Amenajarea/ modernizarea dotărilor sportive şi de agrement din localităţile urbane

  • Diversificarea ofertei de dotări sportive şi de agrement, prin utilizarea resurselor naturale zonale, pentru desfăşurarea unor activităţi sportive de interes turistic: turism sportiv, ciclism, sporturi nautice, înot, pescuit şi vânat sportiv s.a.

  • Crearea bazelor sportive şi de agrement în zone cu potenţial turistic- Brăila, staţiunea Lacu Sărat, lacurile Câineni Băi s.a, Movila Miresii, Balta Albă, Jirlău, în localităţile Însurăţei, Gropeni, Berteştii de Jos, Frecăţei, Măraşu, Stăncuţa, Bărăganu, Ciocile.

  • Creşterea gradului de dotare cu săli de sport şi terenuri sportive în localităţilor rurale.


3.3. LOCUIREA

Obiectiv specific: Asigurarea condiţiilor de locuire la standarde moderne pentru populaţie

Direcţii de acţiune:

  • acţiuni de extindere controlată a fondului de locuinţe, acolo unde există presiuni asupra terenurilor prin extinderea intravilanelor

  • dezvoltarea fondului de locuinţe trebuie să aibă în vedere atingerea parametrilor de confort cu privire la dimensiunile suprafeţei locuibile, echipare cu instalaţii de apă, canalizare şi încălzire, realizarea confortului termic, a siguranţei şi exigenţelor de ordin estetic

  • reabilitarea/realizarea dotărilor conexe locuirii în zonele cu locuinţe

  • protejarea fondului de locuinţe vechi din Municipiul Brăila, a celor de patrimoniu şi a celor cu valoare ambientală

  • promovarea unor modele de construire tradiţionale în construcţia şi reabilitarea locuinţelor din localităţile rurale, îndeosebi a celor cu valenţe turistice.

Măsuri:

  • Sprijinirea construcţiei de locuinţe conform standardelor europene; asigurarea confortului locuirii prin realizarea dotărilor/amenajărilor din zonele de locuit, utilizarea eficientă a resurselor de teren prin realizarea documentaţiilor de urbanism ;

  • Reabilitarea fondului de locuinţe în vederea îmbunătăţirii confortului şi a valorii estetice în toate localităţile urbane şi rurale din zonele situate pe artere majore de circulaţie şi în zone cu potenţial turistic ;

  • Dezvoltarea fondului locativ în scopul acoperirii cererii de locuinţe noi, a modernizării şi creării unui circuit de imobiliar adaptat nevoilor pieţei ;

  • Reglementarea prin documentaţii de urbanism a construcţiei de locuinţe cu respectarea specificului local (dimensiuni, materiale, tratarea faţadelor, amenajarea spaţiilor verzi, împrejmuiri) în localităţile rurale unde s-au identificat prin studii istorice valori de construire tradiţionale.


4. INFRASTRUCTURI TEHNICE

4.1. INFRASTRUCTURA DE TRANSPORT

Reţeaua rutieră

Dezvoltarea infrastructurii rutiere va ţine cont de asigurarea conexiunilor cu sistemul infrastructurilor europene, prioritare fiind: construcţia de autostrăzi şi drumuri expres, în scopul integrării infrastructurii rutiere de transport în Reţeaua trans-europeană de transport; modernizarea infrastructurii rutiere, construirea unor poduri în scopul asigurării creşterii mobilităţii populaţiei, bunurilor şi serviciilor; sporirea măsurilor de siguranţa circulaţiei şi confortului participanţilor la trafic.

Strategia de reabilitare a drumurilor naţionale elaborată de C.N.A.D.N. are ca obiectiv menţinerea viabilităţii reţelei rutiere şi reabilitarea principalelor artere de transport rutier existente, în scopul îmbunătăţirii confortului şi siguranţei traficului.

Pentru judeţul Brăila, programul de reabilitate de perspectivă până în anul 2012 şi după prevede eşalonat pe etape, lucrări de reabilitare pentru următoarele drumuri naţionale: DN 2B Brăila – Şendreni, DN 21 Brăila – Drajna, DN 2B Buzău – Brăila, DN 22 Râmnicu Sărat – Brăila

Îmbunătăţirea infrastructurii de acces spre alte regiuni şi spre coridoarele de transport europene este considerată o prioritate importanta de dezvoltare a comunicaţiei internaţionale, interregionale şi intraregionale. Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional – Secţiunea I – Reţele de transport prevede următoarele lucrări:


  • Autostrada: Galaţi – Brăila – Slobozia – Călăraşi

  • Drum expres sau cu 4 benzi: Târgu Secuiesc – Focşani – Brăila – Tulcea, Brăila – Buzău, Râmnicu Sărat – Hârşova – Constanţa, Brăila – Galaţi.

  • Lucrare de artă: pod rutier/feroviar la Brăila

De asemenea pentru reabilitarea reţelei rutiere locale - drumuri judeţene şi comunale - şi îmbunătăţirea condiţiilor de transport rutier sunt necesare :

  • lucrări de îmbunătăţire a stării de viabilitate prin consolidarea şi modernizarea tuturor traseelor de drumuri judeţene şi comunale, prioritate acordându-se celor care asigură legătura între localităţi, cât şi celor cu racord la drumurile naţionale .

  • îmbunătăţirea calităţii drumurilor locale prin creşterea siguranţei traficului şi a fluidizării acestuia, prin eliminarea actualelor riscuri de transport

  • reabilitarea şi extinderea reţelelor de drumuri din mediul rural în vederea dezvoltării infrastructurii rutiere

  • elaborarea de programe pentru modernizarea reţelei locale astfel:

  • modernizarea drumului judeţean DJ 221B pentru mărirea accesibilităţii comunei Vădeni

  • realizarea centurii ocolitoare a municipiului Brăila, care să facă legătura între arterele de intrare-ieşire în oraş şi zonele industriale

  • reabilitarea drumului ocolitor Brăila - Galaţi drum expres, la patru benzi de circulaţie, racordat la Zona Liberă şi la frontieră

  • reabilitarea infrastructurii de turism-drumuri de acces către obiectivele turistice din judeţ, către portul de agrement Brăila, şi zona turistică Insula Mare a Brăilei .

Orice lucrare de dezvoltare în perspectivă a reţelei de drumurilor judeţene şi comunale situate în zona drumurilor existente sau a culoarelor viitoarelor proiecte C.N.A.D.N.R. va fi realizată cu respectarea prevederilor O.U.G. nr.43/1997 privind regimul drumurilor si cu avizul C.N.A.D.N.R.

In cazul extinderii zonelor rezidenţiale amplasate în zona viitoarelor proiecte C.N.A.D.N.R. autorităţile locale vor prevedea măsuri adecvate de menţinere a culoarelor necesare dezvoltării obiectivelor.

Pe terenurile rezervate dezvoltării reţelelor de transport rutier stabilite prin PATJ Brăila se va interzice autorizarea executării construcţiilor definitive fără avizul M.T.I. Eventualele construcţii executate fără autorizaţie de construire pe terenuri aparţinând domeniului public sau privat al statului , al judeţelor, oraşelor sau comunelor vor fi desfiinţate pe cale administrativă de către autoritatea administraţiei publice locale competentă, conform prevederilor legale.

Reţeaua feroviară

Dezvoltarea infrastructurii feroviare va ţine cont de asigurarea conexiunilor cu sistemul infrastructurilor europene, prioritare fiind:



  • modernizarea infrastructurii feroviare, în scopul asigurării creşterii mobilităţii populaţiei, bunurilor şi serviciilor

  • eliminarea punctelor periculoase şi a restricţiilor de viteză de pe reţeaua feroviară, creşterea vitezei tehnice şi comerciale cu minim 20% şi aducerea siguranţei circulaţiei la nivel optim pentru exploatarea feroviară

Programul de dezvoltare pentru anii 2001 – 2010 care cuprinde: programul de întreţinere al liniilor şi lucrărilor de artă, programul de întreţinere al instalaţiilor SCB şi electrificare, programul de reparaţii capitale şi modernizare.

În Strategia de dezvoltare elaborată de Compania Naţională de Căi Ferate şi în Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional – Secţiunea I – Reţele de transport, pentru modernizarea infrastructurii feroviare sunt prevăzute următoarele obiective:



  • Linie de cale ferată cu viteză până la 160 km/h - - Galaţi – Brăila – Făurei - reţeaua TEN-F

  • Linie de cale ferată de interes local pe traseu nou - - Brăila - Măcin - Isaccea - Tulcea

  • Lucrare de artă - pod rutier/feroviar la Brăila

Planul privind strategia pe termen lung a sectorului feroviar în vederea restabilirii echilibrului financiar al administratorului infrastructurii şi în vederea modernizării şi reînoirii infrastructurii” aprobat prin H.G. nr.817 /14.07.2005, defineşte directiile majore in care trebuie orientata reforma în acest domeniu.

Reţeaua de căi navigabile

Zona studiată este străbătută de Coridorul VII Paneuropean care leagă portul Gdansk de la Marea Baltică de bazinul Mării Negre. Pentru reţeaua navigabilă Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional – Secţiunea I – Reţele de transport prevede:



  • Lucrări de amenajare a căilor navigabile: Dunărea - sectorul Brăila – Ceatalul Ismailului; sectorul Brăila – Ceatalul Ismailului şi Ceatalul Sf. Gheorghe; sectorul Brăila - Cernavodă – Călăraşi

  • Lucrări de modernizare în punctele de traversare cu bacul şi de acostare nave de pasageri în portul Brăila- Bac Smârdan şi Bac IMB

  • Punct de trafic RO-RO nou în portul Brăila

  • Lucrări de modernizare în porturi existente pentru nave pasageri în portul Brăila

  • Port turistic şi debarcader Brăila

  • Regularizarea râului Siret, pentru a permite navigaţia, în amonte de municipiile Brăila şi Galaţi

Direcţia Generală Transport Naval din cadrul M.T.I. are în program derularea următoarelor lucrări de reabilitare: îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie pe Dunăre, de la Călăraşi – km 375 - la Brăila – km 175; sistem de supraveghere şi control al traficului de nave pe Dunăre

In portul Brăila sunt necesare investiţii în infrastructură: construcţia danei din avalul Portului, în cadrul cheului de mărfuri şi finalizarea cheului vertical de 150 m; finalizarea frontului de acostare cu încă 150 m, pe structura deja existentă; dezvoltarea şi extinderea portului de ambarcaţiuni de agrement, din zona centrală a municipiului Brăila; dană de descărcare produse petroliere pentru reconversia pe cărbune la Chiscani la 12 km amonte de Brăila.

Prin realizarea acestor obiective se urmăreşte întreţinerea şi dezvoltarea infrastructurii şi suprastructurii de căi navigabile. Realizarea acestor obiective privind dezvoltarea şi modernizarea reţelei de transport de interes naţional şi european vor avea ca rezultat integrarea reţelei de transport naval în sistemul european de transport.

Reţeaua de căi aeriene

Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional – Secţiunea I Reţele de transport prevede construirea unui aeroport nou în zona Galaţi – Brăila - Tuluceşti. Realizarea acestui obiectiv constituie o necesitate pentru dezvoltarea economică, şi nu numai a zonei Brăila – Galaţi. Amplasat în vecinătatea aglomerării urbane Brăila – Galaţi va fi dispus în zona de nord - vest a municipiului Brăila. De asemenea pentru aeroportul Ianca este necesară conversia sa într-un complex aeroportuar pentru agrement şi aviaţie sportivă.

Zona liberă Brăila

Zona Liberă Brăila constituie un punct de atracţie pentru investitorii străini - oferind avantaje multiple. Prin investiţii în modernizarea infrastructurii şi nu numai, Zona Liberă va deveni din ce în ce mai profitabilă. Deşi zona oferă o serie de avantaje fiscale, este nevoie de investiţii în completarea infrastructurii existente pentru că fondurile de care dispune acesta, sunt insuficiente comparativ cu necesităţile.

Pentru Zona liberă Brăila există un proiect de infrastructură regională şi locală – Parc Industrial Brăila – care are ca scop major creşterea atractivităţii regiunii pentru investitorii români şi străini prin crearea unei infrastructuri la standarde europene, care să sprijine dezvoltarea unui mediu de afaceri la nivel regional.


4.2. GOSPODĂRIREA APELOR

4.2.1.amenajare bazine hidrografice

Politica de gospodărire a apelor din judeţ se înscrie în strategia şi politica naţională de gospodărire a resurselor de apă, care are ca scop: realizarea unei politici de gospodărire durabilă a apelor prin asigurarea protecţiei cantitativă şi calitativă a apelor, apărarea împotriva acţiunilor distructive ale apelor, precum şi valorificarea potenţialului apelor în raport cu cerinţele dezvoltării durabile a societăţii şi în acord cu directivele europene în domeniu.



Conform prevederilor legale din domeniul apei (legea 310/2004 - legea apelor) instrumentul de planificare în domeniul apelor la nivel de bazin hidrografic este Schema Directoare de Amenajare şi Management a Bazinului Hidrografic, care stabileşte orientările fundamentale privind gospodărirea durabilă, unitară, echilibrată şi complexă a resurselor de apă şi a ecosistemelor acvatice, precum şi orientările pentru protejarea zonelor umede.

Obiectivele specifice privind calitatea şi cantitatea apei vizate de schema directoare a unui bazinului hidrogragic sunt:

  • asigurarea protecţiei cantitative şi calitative a apelor de suprafaţă şi subterane;

  • valorificarea potenţialului apelor;

  • apărarea împotriva acţiunii distructive a apei.

Planul de Amenajare al Bazinului Hidrografic este componenta prin care se face gestionarea cantitativă a resurselor de apă. Principalele obiective ale acestui plan sunt:

  • inventarierea resurselor hidrologice (naturale) de apă de suprafaţă şi subterane;

  • determinarea situaţiei actuale a utilizării pe folosinţe a resurselor de apă;

  • identificarea amenajărilor structurale existente care asigură disponibilul de apă la surse şi principalii parametrii de performanţă;

  • determinarea viitoarelor cerinţe socio-economice şi de mediu privind resursele de apă;

  • identificarea opţiunilor fezabile pentru realizarea echilibrului dintre disponibilul de apă la sursă şi cerinţele de apă ale folosinţelor;

  • evaluarea preliminară a riscului potenţial la inundaţii;

  • identificarea acţiunilor, măsurilor, soluţiilor şi lucrărilor necesare pentru atingerea scopului pe care-l are schema directoare;

  • identificarea constrângerilor, a conflictelor de interese şi a soluţiilor de rezolvare;

  • analiza de impact şi evaluarea riscurilor induse de acţiunile, măsurile şi lucrările propuse în planul de amenajare al bazinului hidrografic.

Planul de Management al Bazinului Hidrografic este componenta de gestionare calitativă a apelor. Principalele obiective ale acestuia sunt:

  • atingerea şi menţinerea stării bune a apelor;

  • identificarea presiunilor antropice importante şi a impactului activităţilor umane asupra stării apelor de suprafaţă;

  • diminuarea efectelor negative şi reducerea surselor de poluare;

  • determinarea cerinţelor de calitate asupra resurselor de apă.

Din punct de vedere administrativ, judeţul Brăila se înscrie în bazinele hidrografice: Ialomiţa – Buzău (cea mai mare parte a judeţului), Dobrogea – Litoral (Insula Mare a Brăilei) şi Siret (cca. 3% în nord-vest). Până la finalizarea schemelor directoare a acestor bazine, pentru judeţul Brăila administratorii bazinului hidrografic Ialomiţa – Buzău, care are cea mai ridicată pondere pe teritoriul judeţean, îşi propun :

      • acţiuni de recalibrare a lucrărilor de apărare existente; întreţinerea albiei râurilor prin îndepărtarea vegetaţiei forestiere;

      • reabilitarea lucrărilor existente sau lucrări noi de apărare împotriva inundaţiilor, în zonele cu risc major de inundare;

      • actualizarea documentaţiilor tehnice privind apărarea împotriva inundaţiilor, care să ia în considerare clasa de importanţă a noilor construcţii aflate în vecinătatea apelor;

      • realizarea unor documentaţii tehnice pentru rezolvarea problemelor majore la vulnerabilitatea la inundaţii existentă pe fluviul Dunărea, în Insula Mare a Brăilei (pericolul deversării digurilor, producerea infiltraţiilor în diguri, eroziunea malurilor, înmlăştinirea suprafeţelor îndiguite şi irigate);

      • realizarea hărţilor de risc la inundaţii, acţiune prevăzută şi în legea 575/2001- „Plan de Amenajare a Teritoriului Naţional – Secţiunea V- Zone de risc natural”. Pe baza acestor hărţi şi a prevederilor normativelor existente în domeniu, se va putea realiza amenajarea teritoriului judeţului în condiţiile apărării împotriva inundaţiilor.


4.2.2. Echiparea hidroedilitară – alimentare cu apă şi canalizare ape uzate

În calitate de ţară membră a Uniunii Europene, România este obligată să îşi îmbunătăţească calitatea factorilor de mediu şi să îndeplinească cerinţele Acquis-ului european. Astfel, ţara noastră a adoptat o serie de Planuri şi Programe de acţiune atât la nivel naţional cât şi regional, toate în concordanţă cu Documentul de Poziţie al României – “Tratatul de Aderare, Capitolul 22”.

Programul Operaţional Sectorial de Mediu a fost elaborat în conformitate cu cea de-a treia prioritate a PND 2007–2013, respectiv “Protecţia şi îmbunătăţirea calităţii mediului”, precum şi cu prioritatea 1 a CNSR, respectiv “Dezvoltarea infrastructurii de bază la standarde europene”. Programul se bazează pe obiectivele şi priorităţile politicilor de mediu şi de dezvoltare a infrastructurii Uniunii Europene, reflectând atât obligaţiile internaţionale ale României, cât şi interesele specifice naţionale.

Printre obiectivele specifice care stau la baza realizării obiectivului major se află şi “Îmbunătăţirea calităţii şi a accesului la infrastructura de alimentare cu apă şi de canalizare şi epurare a apei uzate, în majoritatea zonelor urbane până în 2015, precum şi stabilirea structurilor regionale eficiente pentru managementul serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare”.

Acţiunile necesare pentru atingerea obiectivului sunt conforme cu propunerile din „Master Planul pentru sectorul de apă şi apă uzată din judeţul Brăila”, elaborat de firma Tahal Consulting Engineers LTD, în iulie 2008. În conformitate cu Directiva europeană 91/271/CEE, Articolul 2(4), analiza se face la nivelul „aglomerărilor”.

Realizarea obiectivului privind asigurarea calităţii apei pentru consumul uman şi îmbunătăţirea performanţei operaţionale a infrastructurii de apă în judeţ în vederea asigurării viabilităţii finaciare şi operaţionale presupune următoarele direcţiile de acţiune: modernizarea şi reabilitarea sistemului zonal de alimentare cu apă Brăila; extinderea sistemului regional de alimentare cu apă Gropeni - Ianca - Movila Miresii; reabilitarea şi extinderea reţelelor de distribuţie a apei potabile în toate localităţile alimentate cu apă din surse de suprafaţă sau subterane; realizarea lucrărilor de alimentare cu apă în localităţile fără alimentare cu apă în sistem centralizat.



Un alt obiectiv al Master Planului este şi “identificarea investiţiilor necesare pe termen lung în domeniul serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare al localităţilor, pentru a le aduce în concordanţă cu Directivele relevante ale CE.”

Propunerile pentru alimentarea cu apă şi canalizarea apelor uzate se fac pentru aglomerările: Brăila (m. Brăila, Baldovineşti, Lacu Sărat, Vărsătura); Însurăţei; Ianca; Făurei; Tufeşti; Viziru; Chiscani; Vădeni; Ulmu; Jirlău; Surdila Găiseanca; Suteşti; Bărăganu; Zăvoaia; Tătaru; Ciocile; Vişani; Dudeşti Tichileşti; Gropeni; Cazasu; Victoria; Lanurile; Movila Miresii; Mircea Vodă.

Tot ca investiţii pe termen lung, Master Planul propune şi extinderea actualului sistem regional de alimentare cu apă Gropeni – Ianca cu: o captare de apă de suprafaţă; o staţie de tratare a apei de 81.512 locuitori echivalenţi pentru localităţile racordate la acest sistem; aducţiuni de apă cu lungimi de 125km; staţii de pompare şi repompare a apei în sistem (5 bucăţi).

Pentru asigurarea alimentării cu apă potabilă şi a canalizării apelor uzate în zonele rurale situate în afara aglomerărilor şi zonelor prezentate documentaţia Master Plan face deasemenea propuneri specifice.



Acţiunile propuse vor avea un impact pozitiv asupra mediului, ele acţionând pe mai multe căi, în mod direct sau indirect

4.3. LUCRĂRI DE ÎMBUNĂTĂŢIRI FUNCIARE

Obiectivul general care decurge din Strategia de Dezvoltare Durabilă a Agriculturii -2004 (Priorităţi strategice – Orizont 2025) îl reprezintă ”Îmbunătăţirea activităţii în domeniul îmbunătăţirilor funciare” pentru orizontul de timp 2008- 2025.

Obiective specifice ale sectorului de îmbunătăţirilor funciare propuse pentru judeţul Brăila sunt următoarele:

  • Îmbunătăţirea activităţii în domeniul îmbunătăţirilor funciare

  • Crearea cadrului administrativ necesar îmbunătăţirii activităţii în domeniul îmbunătăţirilor funciare

Pentru refacerea şi sporirea potenţialului agricol sunt necesare următoarele direcţii de acţiune şi măsuri de realizare a acestora:

  1. Modernizarea, completarea si reabilitarea sistemelor hidroameliorative (lucrărilor de îmbunătăţiri funciare)

  2. Creşterea eficienţei tehnice şi economice a lucrărilor de îmbunătăţiri funciare

În amenajări de irigaţii

  • Creşterea randamentului amenajărilor prin: reducerea pierderilor de apă pe câmpul irigat; înlocuirea agregatelor de pompare din staţiile de pompare degradate moral şi fizic (cca. 600 buc.)

  • Achiziţionarea echipamentelor de irigaţie moderne pentru suprafaţa de 159.000 ha (descoperită în momentul actual), în concordanţă cu programul SNIF de punere eşalonat în funcţiune a amenajărilor.;

  • Reabilitarea prizelor de apă de la Dunăre şi râurile interioare;

  • Creşterea suprafeţei irigate de la actualele ponderi anuale reduse la ponderi apropiate de nivelul maxim, prin politici guvernamentale de încurajare a producătorilor agricoli;

  • Modernizarea sistemelor hidrotehnice pentru: contorizarea consumului de apă la beneficiar; dispecerizarea automatizată în sistem informatizat pentru asigurarea distribuţiei apei la consumatori.

În amenajări de desecare şi drenaje

  • Monitorizarea stării şi reabilitarea digurilor la Dunăre şi râurile interioare (383 km dig);

  • Creşterea randamentului amenajărilor de desecare;

  • Creşterea randamentului amenajărilor de drenaj prin inventarierea perimetrelor amenajate, desfundarea tuburilor, refacerea gurilor de descărcare a scurgerilor.

  1. Dezvoltarea politicii investiţionale si organizatorice pentru lucrările de îmbunătăţiri funciare

  • Asocierea proprietarilor de pământ în scop de exploatare, asigurându-se condiţii de aplicare raţională a udărilor, de efectuare a activităţilor ameliorative pe terenurile cu exces de apă, de valorificare superioară a utilajelor şi instalaţiilor cu rol ameliorativ;

  • Dezvoltarea asocierii proprietarilor particulari în forma Organizaţiilor Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii (OUAI).


4.4. REŢELE ENERGETICE

4.4.1. Alimentarea cu energie electrică

Productia si transportul energiei electrice

TERMOELECTRICA SA a incheiat un parteneriat de un miliard de euro cu Enel si E.ON pentru constructia unei centrale pe huila, la Braila. Memorandumul de intelegere incheiat prevede infiintarea unei firme mixte care va construi o termocentrala noua pe huila, de 800 MW, pe platforma actualei centrale pe gaz din Braila. Acesta ar fi una dintre cele mai mari unitati de productie a energiei pe baza de huila din Romania.

Statia electrica de sistem de la Lacul Sarat va fi retehnologizata de consotiul AREVa – Electromontaj Bucuresti pana in anul 2012.Aceasta statie situata in sud-estul municipiului Braila reprezinta un nod energetic important care asigura conexiunile intre partea de sud-est si nord-est a ţării.

Retele electrice de distributie de medie tensiune

Retele electrice de distributie de medie tensiune urbane

Se vor realiza retele de distributie de medie tensiune noi, ca urmare a dezvoltarii urbanistice a localitatilor cu respectarea urmatoarelor principii :




  • Posturile de transformare de tip retea se vor realiza in constructie supraterana independenta, (in anvelopa de beton sau metal), sau inglobate in cladiri,

  • Transformatoarele, cu puterea instalata de maxim 630 kVA, vor fi de tip cu ulei/uscate, de constructie etansa/ermetica,

  • Celulele vor fi de tip capsulat (independente sau in carcasa comuna), in SF6, cu intreruptoare in vacuum,

  • Celulele vor fi prevazute cu detectoare de puneri la pamant pe LES m.t. cu afisare locala si la distanta,

  • Posturile de transformare se vor pregati pentru integararea in sistemul SCADA, fiind prevazute cu unitate de control si monitorizare la distanta (R.T.U.), iar celulele cu intreruptor avand dispozitiv de actionare cu electromotor,

  • LES noi de medie tensiune. vor fi exclusiv pentru tensiunea de 20 kV, realizate cu cable de aluminiu avand sectiunea minima de 150 mm2 , cu izolatie de polietilena reticulata , instalate in profile tipizate, cu traseul marcat,

  • Retelele de distributie de medie tensiune se vor realiza de regula in solutia LES si vor functiona in schema buclata (racordate la capete pe bare de statii diferite), cu functionare radiala, avand intreruptor telecomandat in punctul de separare,

Retele electrice de distributie de medie tensiune rurale

Se vor realiza retele electrice. de medie tensiune, si joasa tensiune noi cu respectarea urmatoarelor principii :



  • LEA de medie tensiune vor avea lungimea maxima de 20 – 25 km (axe + derivatii), si vor functiona in configuratie buclata sau radiala;

  • Posturile de transformare de tip retea se vor realiza in solutia PT aerian pe 1-2 stalpi in functie de puterea instalata si vor fi amplasate cat mai aproape de consumatori;

  • In funcţie de specificul consumului, pentru alimentarea unor consumatori izolaţi sau a unor consumuri concentrate, se vor utiliza transformatoare de puteri mai mici, amplasate cât mai aproape de centrul de greutate al consumului;

  • Izolatia va fi de tip compozit (cauciuc siliconic)

  • Protectia contra supratensiunilor atmosferice se va face cu descarcatori cu oxid de zinc, in anvelopa compozita;


Retele electrice de distributie de joasa tensiune

Retele electrice de distributie de joasa tensiune urbane

  • Retelele electrice de distributie de joasa tensiune, se vor realiza deasemenea in solutia LES, cu sectiunea minima de 150 mmp;

  • Configuratia acestora va fi deasemenea in schema buclata (racordate la capete pe bare PT diferite), cu functionare radiala;

Retele electrice de distributie de joasa tensiune rurale

  • Retelele electrice de distributie de joasa tensiune, se vor realiza in solutia LEA, avand conductoare izolate torsadate (TYIR);

  • LEA j.t. se vor monta pe stalpi sau pe cladiri, si vor avea lungimea maxima de 500 m;

  • Bransamentele electrice monofazate se vor realiza cu conductare coaxiale in scopul reducerii posibilitatilor de consum fraudulos de energie electrica;

  • Neutrul retelei se va lega rigid la pamant, iar valoarea prizelor de pamant, se va stabili cu respectarea tensiunilor de atingere si de pas conform STAS 12604/1992,

  • Protectia contra supratensiunilor atmosferice se va realiza cu descarcatoare cu rezistenta variabila montate pe axul LEA;

În conditiile in care localitatile se extind, iar consumul de energie electrica se mareste, sunt necesare lucrari ce vizeaza imbunatatirea nivelului de tensiune.

Serviciul de iluminat public local

Strategia de dezvoltare a municipiului Brăila în sectorul de iluminat public, prevede următoarele obiective: organizarea, exploatarea, gestionarea unui serviciu de iluminat public care să asigure satisfacerea cerinţelor şi nevoilor de utilitate publică a comunităţii; funcţionarea şi exploatarea în condiţii de siguranţă, rentabilitate şi eficienţă economică a infrastructurii aferente serviciului; pogramarea şi finanţarea lucrărilor şi serviciilor aferente modernizării, menţinerii şi exploatării sistemului de iluminat public; extinderea sistemului de iluminat public pentru zonele în care în acest moment nu există iluminat public.



4.4.2. Alimentarea cu energie termică

In prezent alimentarea cu energie termică este tot mai dependentă de alimentarea cu gaze naturale astfel încât principalele sisteme de alimentare cu căldură trebuie să ţină seama de această interdependenţă, valabilă şi pentru judeţul Brăila.

Pentru Municipiul Brăila locuinţele colective şi o parte a dotărilor din sectorul terţiar sunt alimentate cu căldură din sisteme de alimentare centralizată cu energie termică (SACET) de la CET Chiscani care funcţionează în sistem de cogenerare (termoficare).

Strategia şi studiul de fezabilitate privind „Eficientizarea sistemului centralizat de producţie şi distribuţie energie termică din Municipiul Brăila” reactualizate, aprobate prin Hotărârea Consiliului Local Municipala Brăila nr. 13/31.01.2007, propun ca soluţie de asigurare a necesarului de energie termică a consumatorilor din Municipiul Brăila alimentarea în sistem complet centralizat, cu realizarea unei surse unice noi de energie termică cu putere instalată de 100 Gcal/h, amplasată la intrarea în oraş, pe terenul fostului Depozit de lemne.

Pe viitor, la clădirile racordate la SACET, pe lângă schema clasică cu alimentarea cu agent termic primar a punctelor termice de cuartal la care să fie racordaţi consumatorii există şi posibilitatea montării la fiecare consumator a câte unui micro punct termic compact alimentat cu apă fierbinte direct din reţeaua exterioară şi în care se vor prepara apa caldă de încălzire şi apa caldă menajeră pentru respectivul consumator. In cazul aplicării acestei soluţii, la locuinţele individuale, la scări de bloc, la blocuri şi chiar la apartamentele din clădirile colective de locuit se pot monta module termice alimentate cu apă fierbinte.

In localităţile în care sunt instalate distribuţii de gaze naturale soluţia alternativă a fost simplă din punct de vedere tehnic prin montarea microcentralelor termice de apartament.

Localităţile în care nu au existat sisteme centralizate de alimentare cu căldură, precum şi consumatorii individuali din localităţile fără distribuţii de gaze sau care nu sunt racordaţi la acest combustibil folosesc pentru încălzire şi prepararea apei calde menajere sistemele locale cu sobe pe combustibil solid (lemne şi cărbuni), combustibil lichid şi, într-o mică măsură, GPL. In prezent există tendinţa ca, la noile clădiri, să se monteze instalaţii de încălzire centrală cu cazane funcţionând pe unul dintre aceste tipuri de combustibil.

In ceea ce priveşte utilizarea combustibilului solid, aceasta se poate face, ca şi până acum, în sobe clasice de teracotă cu acumulare de căldură, precum şi în alte surse de energie termică, dintre care unele cu randament ridicat fiind cazanele care funcţionează pe principiul gazeificării lemnului.

In concluzie, în toate cazurile, deşi cheltuielile cu reabilitarea instalaţiilor termice sunt amortizate mult mai repede, totuşi trebuie realizată şi izolarea termică suplimentară a clădirilor.
4.4.3. Alimentarea cu gaze naturale

In Municipiul Brăila existenţa sistemului de distribuţie a gazelor naturale reprezintă la ora actuală o alternativă la sistemul de alimentare centralizată cu energie termică, ceea ce constituie un avantaj imediat din punct de vedere al consumatorilor.

Debranşarea de la SACET şi trecerea pe gaze naturale a circa 62% dintre apartamente, amplasate în general aleatoriu, constituie o dezechilibrare majoră a reţelelor aferente sistemului centralizat de încălzire, dar şi a sistemelor de distribuţie a gazelor naturale şi de alimentare cu apă rece proiectate iniţial.

Soluţia microcentralelor termice de apartament şi cea a centralelor termice de bloc / scară de bloc prezintă avantaje şi dezavantaje,

Pentru localităţile în care sunt în funcţiune sistemele de alimentare centralizată cu energie termică, concurenţa dintre acestea şi sistemele individuale de utilizare a gazelor naturale va conduce în perspectivă la un echilibru între aceste două tipuri principale de alimentare cu căldură şi apă caldă menajeră.

Conform normelor tehnice în vigoare, în localităţi conductele subterane de distribuţie se pozează numai în domeniul public, pe trasee mai puţin aglomerate cu instalaţii subterane, ţinând seama de următoarea ordine de preferinţă: zone verzi, trotuare, alei pietonale, carosabil.

In paralel cu execuţia reţelelor, trebuie realizată operaţiunea de cartografiere a lor, inclusiv pe suport magnetic, pentru a fi posibilă informarea rapidă a solicitanţilor, remedierea avariilor, branşarea noilor consumatori, extinderea reţelelor, reechilibrarea lor etc.

Acolo unde este cazul, pozarea reţelelor de gaze naturale şi, pe cât posibil, a branşamentelor, ca şi a celorlalte reţele, se va executa înainte de realizarea carosabilului ţinând seama de circulaţiile şi lotizările proiectate.


4.4.4. Reţele de transport gaze naturale

Reţelele de transport de gaze naturale de înaltă presiune traversează în principal judeţul Brăila de la est la vest, alimentând localităţile importante amplasate de-a lungul traseelor acestora.

Dezvoltarea sistemului de transport a gazelor naturale trebuie să se facă în concordanţă cu cerinţele de înfiinţare a noi distribuţii de gaze naturale în primul rând în localităţile fără astfel de distribuţii, dar amplasate în apropierea traseelor conductelor de transport, precum şi în noile zonele cu potenţial de dezvoltare.

Amplasarea conductelor de transport se va putea face în principal în paralel cu căile de comunicaţie. De fiecare dată trebuie însă întocmit un studiu de fezabilitate privind presiunea de transport a gazelor (înaltă sau medie), fiecare dintre ele având avantaje şi dezavantaje specifice, de care trebuie ţinut seama în contextul actual, când terenurile sunt proprietate privată.

Este recomandabil ca alimentarea cu gaze naturale să fie cuplată cu alte surse de energie termică, în special surse de energie regenerabilă : energia solară, fotovoltaică, eoliană, biomasa (prin montarea unor sisteme hibride), atât pentru economisirea combustibililor fosili, cât şi pentru reducerea emisiilor de gaze nocive.

In conformitate cu prevederile Normelor tehnice pentru proiectarea şi executarea conductelor de alimentare din amonte şi de transport gaze naturale, aprobate prin Decizia preşedintelui ANRGN nr. 1220/2006 şi publicate în MO 960 bis / 29.11.2006. (care a înlocuit Normativul Departamental pentru proiectarea şi construcţia conductelor colectoare şi de transport gaze naturale - indicativ ND 3915/1994), în vederea asigurării funcţionării normale a conductelor şi evitarea punerii în pericol a persoanelor, bunurilor şi mediului, în zona de siguranţă şi în zona de protecţie se impun terţilor restricţii şi interdicţii.

Traseele conductelor din amonte şi de transport gaze naturale sunt marcate cu prize de potenţial şi borne de schimbare direcţie, toate din beton, iar zilnic sunt supravegheate de operatori transport pe conducte şi reglare gaze naturale.

In conformitate cu Normele tehnice mai sus menţionate, zonele de siguranţă şi protecţie vor fi stabilite de S.N.T.G.N. TRANSGAZ S.A. MEDIAŞ în conformitate cu clasa de locaţie a conductei (1…4) pentru proiectarea, execuţia şi verificarea conductei de transport, care este în funcţie de numărul de clădiri (existente şi prevăzute în planul de dezvoltare urbanistică a zonei) pe secţiuni aleatorii cu lungimea de 1600 m şi lăţimea de 400 m, având conducta ca axă longitudinală, precum şi de evaluarea stării tehnice a conductei şi de urmărirea comportării în exploatare a acesteia.



Zona de protecţie a conductelor de alimentare din amonte şi de transport gaze naturale se întinde de ambele părţi ale conductei şi se măsoară din axul conductei. In zona de protecţie nu se execută lucrări fără aprobarea prealabilă a operatorului licenţiat care exploatează conducta (SNTGN TRANSGAZ SA MEDIAŞ).

Zona de siguranţă este zona care se întinde, de regulă, pe 200 m de fiecare parte a axei conductei. Pe o distanţă de 20 m de fiecare parte a axului conductei nu poate fi construită nici un fel de clădire care adăposteşte persoane (locuinţe, spaţii de birouri etc.)

Pentru autorizarea executării oricăror construcţii în zona de siguranţă a obiectivelor din sectorul gazelor naturale este obligatorie obţinerea avizului scris al operatorului conductei S.N.T.G.N. TRANSGAZ S.A. MEDIAŞ prin intermediul EXPLOATĂRII TERITORIALE BRĂILA.

In conformitate cu prevederile Legii gazelor nr. 351 / 2004, activitatea de transport şi cea de distribuţie ale gazelor naturale constituie servicii publice de interes naţional, iar lucrările de realizare, reabilitare, retehnologizare, exploatare si întreţinere a obiectivelor / sistemelor de transport şi distribuţie gaze naturale sunt lucrări de utilitate publică.


Yüklə 0,68 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin