I introducere documentaţia Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean Brăila

Retele de titei şi produse petroliere

Teritoriul judeţului Brăila dispune de resurse naturale de ţiţei din câmpurile petrolifere situate în zona centrală a judeţului : Ianca, Oprişeneşti, Lişcoteanca, Jugureanu, Cireşu.

Conductele de transport ţiţei s-au montat din necesitatea legării câmpurilor petrolifere cu rafinăriile învecinate şi, de asemenea, a porturilor dunărene şi a portului Constanţa cu rafinăriile aflate în zona petroliferă subcarpatică. Aceste conducte, în lungime de circa 4500 km, fac parte din Sistemul naţional de transport al ţiţeiului, gazolinei, condensatului şi etanului (SNTTGCE).

Conducta de transport ţiţei urmăreşte traseul Constanţa – Feteşti – Oprişeneşti – Ianca – staţia de pompare Măxineni - Borzeşti, traversând judeţul Brăila de la sud la nord, cu un racord DN 250 mm dinspre Jugureanu. Conducta de transport ţiţei are diametrul DN 500 mm este amplasată la o adâncime de circa 1 m la creastă, iar presiunea maximă de pompare a ţiţeiului este de 40 bar.

Firma SC CONPET SA Ploieşti (str.Anul 1848 nr.1-3) este unicul concesionar al acestui sistem şi are în administare pe teritoriul Judeţului Brăila o conductă magistrală de transport ţiţei Ø 20” (DN 500 mm) Bărăganu –RAFO Oneşti, precum şi trei conducte locale Ø 8 5/8” (DN 200 mm).

Pe teritoriul judeţului Brăila este amplasată şi conducta de produse petroliere Ploieşti – Buzău – Făurei – Ianca – Brăila – Galaţi, având DN 250 mm. Din această conductă se ramifică conducta spre Feteşti – Constanţa.

Această conductă este parte componentă a Sistemului naţional de transport prin conducte al produselor petroliere (SNTCPP). La ora actuală conductele acestui sistem sunt în patrimoniul Ministerului Finanţelor din cauza falimentului PETROTRANS SA.

Amplasarea reţelelor de ţiţei şi produse petroliere, ca şi a exploatărilor petrolifere şi depozitelor aferente a condus la poluarea accentuată a solului şi subsolului, iar depăşirea duratei normale de funcţionare, uzura conductelor, ca şi prelevările ilegale de combustibili pot conduce la incendii şi explozii.

De asemenea, o problemă o constituie faptul că, în conformitate cu prevederile Legii 18/1991, s-au făcut împroprietăriri şi pe terenurile de deasupra reţelelor de transport sau în imediata lor vecinătate, ajungându-se uneori la realizarea unor construcţii ilegale în zona de siguranţă a conductelor şi/sau la dificultăţi în realizarea întreţinerii şi reparaţiilor, deşi Legea fondului funciar 18/1991 (cu completările ulterioare) şi Legea petrolului 238/2004 conţin prevederi exprese în acest sens.

Producţia de ţiţei, în special, dar şi cea de gaze naturale au un impact semnificativ asupra mediului, în special asupra solului şi apelor freatice şi de suprafaţă. Activitatea de transport a ţiţeiului poate ridica probleme din cauza coroziunii, fisurării, spargerii conductelor, dar şi din cauza prelevării ilegale a fluidelor tranzitate.

Priorităţi:

• 
  exploatarea durabilă a resurselor de petrol şi gaze, reducerea riscului de poluare a solului
  
• 
  creşterea siguranţei transportului, scăderea agresiunilor infracţionale asupra conductelor.
  

1.3.6.Surse regenerabile de energie

Potenţialul specific şi studiile realizate în anii precedenţi au determinat orientarea interesului spre producerea energiei din alte surse decât cele convenţionale: energia solară, eoliană, nucleară.

Cea mai importantă resursă regenerabilă care poate fi utilizată în prezent în judeţul Brăila o constituie energia solară, judeţul aflându-se în zona de eficienţă energetică II, zonarea energetică referindu-se la gradul de acoperire energetică pe care îl pot asigura sistemele pasive de încălzire solară. Potenţialul energiei solare al judeţului Brăila este de circa 5100 MJ/m².an, iar al Municipiului Brăila de circa 5000 MJ/m²/an.

În judeţul Brăila există patru sonde cu ape geotermale, două la Însurăţei, una la Mihai Bravu şi alta la Victoria. Apa are o temperatură la gura sondei de 90…95^oC. Sondele aparţin S.C. FORADEX S.A. Bucureşti şi se află în custodia primăriilor locale. Actualmente aceste sonde nu sunt utilizate.

În ceea ce priveşte utilizarea energiei eoliane, la nivelul judeţului exista în faza de proiecte trei centrale electrice eoliene pentru producerea energiei din surse regenerabile: CCE Insurăţeide 126 MW, două CEE de 78 MW şi 90 MW cu racordare în staţia 400/220/110/20kV Lacu Sărat.

Sursele regenerabile de energie trebuie încorporate unor sisteme hibride în concordanţă cu structura anvelopei clădirilor şi cu caracteristicile disipative ale acesteia, cu modul de utilizare a clădirii şi, de asemenea, cu condiţiile climatice.

Priorităţi:

• 
  utilizarea energiei eoliene şi a celei geotermale
  
• 
  utilizarea energiei fotovoltaice pentru producerea energiei electrice
  
• 
  utilizarea instalaţiilor solare locale de preparare a apei calde menajere.
  

1.3.7. Telecomunicaţii

Operatorul de telefonie ROMTELECOM S.A. acoperă cu reţea automată (digitala) toate localităţile judeţului. De asemenea piaţa telecomunicaţiilor din Brăila este deschisă pentru toţi operatorii de sisteme de telefonie mobilă (Vodafone, Orange, Cosmote, Zapp, DigiMobil). În prezent (2007) la o populaţie de 373.897 locuitori ROMTELECOM are 51.898 abonamente la telefonie fixa, ceea ce reprezintă o densitate (grad de telefonizare) de 13,9 %.

Trasee de fibre optice ce străbat judeţul sunt: Brăila – Galaţi ; Brăila – Insurăţei – Slobozia; Brăila – Ianca – Făurei – Cireşu – Ulmu – Ruşeţu; Ianca – Bordei Verde; Ianca – Suţeşti – Grădiştea – Salcia Tudor; Brăila – Siliştea – Romanu – Movila Miresii – Gemenele – Râmnicelu – Măxineni. Traseele de cablu coaxial de I.F. şi J.F. ce sunt amplasate în teritoriul judeţului: Buzău – Făurei – Ianca – Brăila – Galaţi; Brăila – Însurăţei – Ţăndărei – Slobozia;

Disfuncţionalităţi

Cu toate ca in ultimii ani au fost realizate o serie de amplificari ale retelelor de telecomunicatii, gradul de telefonizare a judetului ramane scazut. Nu toate localităţi judeţului au acoperire GSM. Operatorul Cosmote nu are semnal în localităţile Măraşu, Frecăţei, Ţăcău, Zăvoaia, Batogu, Târlele, Gropeni, Tufeşti, Berţeştii de Sus, Lişcoveanca, Băndoiu.

1.4. ZONIFICAREA TERITORIULUI

Judeţul Brăila se caracterizează prin predominanţa reliefului de câmpie, cu avantajul situării în zona de luncă a Dunării. Aceste condiţii geografice influenţează structura utilizării fondului funciar, a cărui principale caracteristici sunt:

• 
  pondere foarte importantă a terenurilor agricole (81%), ponderea mare a terenurilor agricole determină caracterul predominant agricol al judeţului;
  
• 
  ponderea pădurilor în judeţ este deosebit de redusă;
  
• 
  judeţul deţine importante suprafeţe de luciu de apă; situarea în lunca Dunării este de asemenea unul dintre elementele determinante în utilizarea trenurilor;
  
• 
  structura terenurilor agricole este dominată de terenurile arabile cu o pondere de 90% din totalul agricol; există un procent mic de păşuni(8,5%), terenuri cu vii (1,2%), livezi (0,2%);
  
• 
  terenurile arabile sunt predominante în jumătatea estică a judeţului, dar sunt preponderente în toate comunele (doar 4 comune nu au peste 50% teren agricol din suprafaţa totală).
  
• 
  o varietate relativ mare în utilizarea terenurilor se prezintă în zonele din apropierea văilor Râului Călmăţui şi a Râului Buzău.
  

Un specific al teritoriul judeţului îl constituie zonele de luncă internă ale Dunării întinse pe o lungime de 70 Km între Braţul Măcin sau Dunărea Veche spre Podişul Dobrogei şi un braţ complex – Dunărea cu braţe secundare (Valciu, Cremenea, Calia şi Cravia).

În urma desecărilor s-a constituit zona numită Insula Mare a Brăilei, cu pondere de peste 90% a terenurilor arabile în zonele de teren agricol. Astăzi o parte a braţelor de pe malul stâng funcţionează în regiuni de protecţie naturală ca Parc Natural Balta Mică a Brăilei.

Terenuri cu destinaţie specială (conform Legii nr. 54/1998, Ordinului MLPAT 91/1991) cuprind: terenuri folosite pentru transporturi, terenuri folosite pentru construcţii şi instalaţii hidrotehnice, de transport al energiei electrice şi gazelor naturale, exploatări miniere şi petroliere, plajele, rezervaţiile, monumentele naturii, ansamblurile şi siturile istorice şi altele asemenea.

Zona Liberă Brăila deţine o suprafaţă de 80 ha şi dispusă în trei perimetre amplasate în zone strategice ale municipiului Brăila: primul perimetru este situat în zona 2 a danelor navale, la Vărsătura; al doilea perimetru este situat în zona 3 la danele maritime; al treilea perimetru este situat în zona 1 a danelor maritime, accesul fiind posibil prin îmbinarea mai multor categorii de transport: maritim şi fluvial, cale ferată şi rutier.

In cadrul intravilanului localităţilor sunt prevăzute zone cu destinaţie specială cu caracter urban formată din:  unităţi militare, unităţi aparţinând serviciilor speciale;  penitenciare; unităţi de protecţie civilă şi de pază contra incendiilor;  unităţi de poliţie. Asupra acestor terenuri se fac aprecieri la nivel de Plan Urbanistic General.

Zonificarea teritoriului după criterii referitoare la potenţialul natural, demografic şi economic cuprinde areale caracterizate de o relativă omogenitate:

• 
  zona periurbană a municipiul Brăila, caracterizată de concentrare a populaţiei, activităţilor economice şi infrastructurii teritoriale - cuprinde municipiul Brăila, comunele limitrofe Chiscani, Cazasu, Vădeni, întinzându-se de-a lungul Dunării până la Gropeni- cu potenţial pentru dezvoltarea industriei şi serviciilor prin valorificarea structurilor economice existente, a potenţialului demografic, a infrastructurii de transport şi a cadrului natural oferit de situarea pe malul Dunării, zone lacustre şi împădurite;
  
• 
  zona centrală a judeţului situată pe principalele artere de transport rutier şi feroviar pe axul diagonal spre Făurei, unde se înregistrează relativ dinamism economic în localităţile urbane Ianca şi Făurei, comunele Traian, Movila Miresii, Jirlău; activităţile economice sunt complexe: industriale, agricole şi de servicii;
  
• 
  zona sud-estică, având ca puncte de dinamism economic: oraşul Însurăţei şi comunele Cireşu, Bărăganul, Stăncuţa, Frecăţei - unde se dezvoltă activităţi agricole importante şi de servicii;
  
• 
  zona comunelor limitrofe din latura nord-vestică a judeţului, unde predomină activităţile agricole, lipsesc cele industriale, iar populaţia este afectată de declin demografic; o excepţie este comuna Măxineni unde se dezvoltă activităţi ale industriei prelucrătoare, alături de cele agricole, existând un potenţial important de diversificare a activităţilor economice;
  
• 
  zona comunelor din Insula Mare a Brăilei - cu accesibilitate redusă şi predominanţă a activităţilor agricole.
  

Priorităţile cu privire la armonizarea dezvoltării în teritoriu au un caracter complex:

• 
  creşterea rolului regional al municipiului Brăila prin măsuri concertate de dezvoltare
  
• 
  reabilitarea patrimoniului cultural construit din municipiul Brăila
  
• 
  încurajarea sectoarelor economice performante
  
• 
  dezvoltarea controlată a extinderii intravilanelor în zonele de dinamism economic
  
• 
  protejarea zonelor naturale din patrimoniul naţional şi a obiectivelor cu destinaţie specială
  
• 
  valorificarea în scop turistic a patrimoniului natural specific
  
• 
  valorificarea prin turism a patrimoniului natural în corelare cu patrimoniul cultural
  
• 
  creşterea nivelului de urbanizare a localităţilor urbane: echiparea tehnico-edilitară a localităţilor urbane Ianca, Insurăţei, reabilitarea şi extinderea în oraşul Făurei; reabilitarea fondului construit, reabilitarea spaţiilor publice din centrul localităţilor; dezvoltarea serviciilor publice de sănătate, educaţie şi cultură
  
• 
  diversificarea activităţilor economice în localităţile rurale în acord cu potenţialul endogen: dezvoltarea activităţilor industriale, turismul rural, servicii de depozitare/transport s.a., promovarea activităţilor tradiţionale
  
• 
  dezvoltarea reţelei de transport şi a transportului public între localităţi.
  

2. STRUCTURA SOCIO-DEMOGRAFICĂ

Evoluţia populaţiei

La 1 ianuarie 2008, populaţia judeţului Brăila număra 363979 locuitori, din care 236590 locuitori în mediul urban şi numai 127389 în mediul rural.

Analiza dinamicii populaţiei judeţului Brăila între anii 2000 şi 2006 a dezvăluit o scădere a populaţiei totale cu 4,7%, populaţia urbană a zonei scăzând cu 6,4% (la nivel de municipii şi oraşe), iar populaţia rurală a zonei înregistrând o scădere cu numai 1,3%. Pe teritoriul judeţului Brăila cele mai importante scăderi de populaţie s-au înregistrat în oraşe şi numai izolat în rest. 32 dintre cele 40 de comune ale judeţului se încadrează în intervalul de variaţie ±5%.