Institutul de Politici Publice

Raportul Stării asupra sistemului naţional de învăţământ pentru anul 2005 precizează că ponderea persoanelor din mediul rural care au finalizat o formă de studiu de nivelul învăţământului superior este de 2,8%, pe când pentru mediul urban este de 19,1%. După Raportul Stării asupra sistemului naţional de învăţământ pentru anul 2005, elaborat de Ministerul Educaţiei şi Cercetării din România, pag. 67. Raportul este disponibil în variantă electronică la adresa: http://www.edu.ro/cpress51020.htm , ultima dată accesat la 18 octombrie 2005;

10 Într-una din şedinţele Senatului Academiei de Ştiinţe Economice din Moldova – ASEM, Victor Căun, pro-rectorul acestei instituţii, a declarat necesitatea implementării unui top naţional al universităţilor. Conform argumentării expuse, realizarea acestui top va îmbunătăţi atât imaginea de ţară, cît şi calitatea de predare / evaluare în universităţi. Un alt deziderat este stabilirea unei concurenţe loiale dintre instituţiile prestatoare de servicii educaţionale la nivel universitar. După articolul „Există topurile celor mai bogate şi sărace ţări. De ce nu ar fi şi un top al universităţilor din Moldova ” - interviu cu Victor Căun, prorector ASEM- , Curierul Economic, Nr. 35 (41), din 24 decembrie 2004, pag. 4-5;

11 Termenul de marketabilitate a învăţământului superior este unul nou pentru Republica Moldova şi se referă la sporirea capacităţii şi calităţii de predare şi cercetare în instituţiile universitare, şi promovarea competiţiei dintre universităţi pentru captarea studenţilor şi a diverselor tipuri de resurse. Pentru o elucidare mai clară a conceptului, a se vedea Kasper Barkholt, „The Bologna Process and Integration Theory: Convergence and Autonomy”, în Higher Education in Europe: Issue „The Bologna Process: Retrospect and Prospects”, Vol. 30, No. 1, April 2005, European Centre for Higher Education (UNESCO-CEPES), Bucharest, pag. 24;

12 Susţin acest argument în concordanţă cu enunţurile expuse de Lurence E. Lynn, prin care se susţine că managementul eficient depinde de disciplina psiho-morală şi de tehnici aplicabile. În acest context, teoreticienii vor căuta să gândească strategii de a educa practicienii. Aceasta reprezintă o altă perspectivă a conceptului Lifelong learning (în ultimul capitol voi utiliza termenul românesc de educaţie continuă), care se poate aplica în managementul public tocmai pentru a educa noi generaţii de manageri din domeniul public. A se vedea Lynn, Laurence E., Jr, Managementul public ca artă, ştiinţă şi profesie, Editura Arc, Chişinău, 2004, pag. 124 – 126;

13 După I.A. Maiburov, 2003: Mecanismele de coordonare dintre posibilităţile învăţământului superior şi necesităţile regiunilor, Coordonare universitară: practică şi analiză, Nr. 5-6 (28), pag. 42, articol disponibil în variantă electronică la adresa: http://www.ecsocman.edu.ru/db/msg/152470.html , ultima dată accesat la 15 08 2005;

14 Primele reforme de democratizare a sistemului educaţional autohton s-au produs în prima etapă a procesului „perestroik-ist”. A se vedea: S. Beleacov, Lecţii la economia învăţământului, Editura Universităţii de Stat – Înalta Şcoală de Economie, Moscova, 2002, pag. 272;

15 A se vedea cazul licenţiaţilor care au studiat în regim de subvenţionare a costurilor de studii de la bugetul de stat, mai ales al licenţiaţilor din domeniul pedagogic;

16 Antonesei Liviu, dr. Abdel-Aal Yehia A.I., Dr. El-Tahlawi Mohamed R., Dr. Hassan Nabila T., Managementul universitar, Editura Polirom, Iaşi, 2000, pag. 17;

17 Conform viziunilor economice, unde rolul educaţiei superioare este fundamental şi se materializează prin noi beneficii economice. A se vedea Barkholt, „The Bologna Process and Integration Theory: Convergence and Autonomy”, în Higher Education in Europe: Issue „The Bologna Process: Retrospect and Prospects”, Vol. 30, No. 1, April 2005, European Centre for Higher Education (UNESCO-CEPES), Bucharest, pag. 23;

18 În ciuda faptului că ponderea curentului federalist este din ce în ce mai mare, statutul funcţionalist al SEIS va rămâne viabil şi după 2010, deoarece politicile educaţionale reprezintă un domeniu de interes naţional, coroborat la nivel regional. Specificul fiecărui stat membru al SEIS va fi respectat cu stricteţe, deoarece acesta garantează aplicarea principiului fundamental al regiunii „unitate în diversitate”, iar cea mai bună metodă de garantare a acestui principiu este cooperarea;

19 A se vedea Moraru Anton, Istoria Românilor – Basarabia şi Transnistria 1812 – 1993, Editura „AIVA”, Chişinău, pag. 495 - 497

20 Totuşi, acest lucru este greu de demonstrat, însă Janos Kornai a încercat să cerceteze mai îndeaproape acest aspect şi a ajuns la concluzia că statisticile oficiale erau falsificate şi distorsionate. După Janos Kornai, The Socialist System. The Political Economy of Communism, Oxford University Press, Oxford, 1992, pag. 14;

21 S. Beleacov, Lecţii la economia învăţământului, Editura Universităţii de Stat – Înalta Şcoală de Economie, Moscova, 2002, pag. 272;

22 Replicitatea unui asemenea comportament s-a produs în primăvara anului 2002, care a evidenţiat în mod clar disensiunile sociale asupra unor probleme socio-culturale sensibile;

23 O asemenea poziţie a fost enunţată de Ştefan Tiron încă în anul 2001. A se vedea: Ştefan Tiron, Politica europeană în domeniul educaţiei, Studiu realizat în cadrul proiectului „Politici educaţionale”, Institutul de Politici Publice, Chişinău, 2001, pag. 3,

24 Această pondere este dedusă din media generală a cheltuielilor lunare ale familiilor cu migranţi (în total 2484 lei), conform Studiului „Transferuri de bani de la cetăţenii Republicii Moldova, aflaţi peste hotare la muncă”, Organizaţia Internaţională pentru Migraţie – OIM Moldova, Chişinău, decembrie 2004, pag. 60, Tabelul 27, studiu disponibil în variantă electronică la adresa: http://www.iom.md/index-ro.html , ultima dată accesat la 10 septembrie 2005.

Totodată, respectivul studiu relevă că actuala situaţie social-economică a familiei, comparativ cu situaţia de până la plecarea membrului de familiei peste hotare, este foarte bună: de la 1,9% până la plecare, la 3,3 la data realizării studiului; bună: de la 47,7% până la plecare, la 60,1% în momentul realizării studiului, dificilă: de la 35,5% până la plecare, la 20,8% în momentul realizării studiului; foarte dificilă: de la 4,8 până la plecare, la 1,8% în momentul realizării studiului. Ibidem, pag. 59, Tabelul 25;

25 A se vedea: Planul de Acţiuni Republica Moldova – Uniunea Europeană, punctul 2.7 Contactele interumane: educaţie, tineret şi instruire, pag. 35, document disponibil în variantă electronică la adresa: http://www.mfa.md/Ro/home.html , ultima dată accesat la 05 septembrie 2005;

26 Este incontestabil faptul că, prin anumite domenii fundamentale, învăţământul superior din Republica Moldova este recunoscut pe piaţa educaţională şi cea de cercetare regională. Tocmai din acest considerent universităţile vor trebui să gândească şi să aplice anumite strategii pentru a încuraja dezvoltarea şi promovarea acestora. Modelul românesc al Centrelor de Cercetare de Excelenţă poate servi drept punct de plecare şi pentru Republica Moldova. Mai multe detalii privind activitatea unor asemenea centre pot fi văzute pe site-ul Compartimentului de Cercetare a Ministerului Educaţiei şi Cercetării din România http://www.mct.ro/web/2/default.htm, ultima dată accesat la 10 septembrie 2005;

27 Structura abilitată este: Council of Europe’s Steering Committee for Higher Education and Research. Mai multe informaţii privind contribuţia Consiliului Europei se pot vizualiza pe site-ul http://www.coe.int/T/DG4/HigherEducation/EHEA2010/CoEPresent_en.asp , ultima dată accesat la 17 septembrie 2005;

28 Titlul complet este: Council of Europe / UNESCO Convention on the Recognition of Qualifications concerning Higher Education in the European Region (The Lisbon Recognition Convention), European Treaty Series – No. 165;

29 Partea III: Politicile şi Funcţionarea Uniunii, Titlul III: Politicile şi Acţiunile Interne, Capitolul III: Politici în alte domenii, Secţiunea 9: Cercetarea şi Dezvoltarea Tehnologică a Spaţiului Cosmic, Articolul III – 248., Tratatul de Instituire a unei Constituţii pentru Europa, Institutul European din România, Bucureşti, 2005, Versiune în limba română;

30 A se vedea articolul „Ştiinţa europeană: „China ajunge Europa, iar Europa nu le ajunge pe SUA şi Japonia”, publicat în Portalul Educaţional „Alma Mater” la 2 august 2005, disponibil în variantă electronică la adresa: http://www.almamater.md/news/869/index.html , ultima dată accesat la 05 septembrie 2005;

31 Vlad Pâslaru consideră că, în procesul reformelor din sistemul educaţional iniţiate înaintea aderării la Procesul Bologna, unul din impedimente este tocmai mentalitatea colectivistă (comunistă). Aceasta este o reminiscenţă a sistemului educaţional sovietic. A se vedea Vlad Pâslaru, Valori şi politici educaţionale în perioada de tranziţie, Studiu elaborat în cadrul proiectului „Politici Educaţionale”, Institutul de Politici Publice, Chişinău, 2002;

32 Până la acest moment aspectul mobilităţii era privit într-un mod reticent, atât de către personalul administrativ, cât şi de către cel didactic. Trebuie recunoscut faptul că Republica Moldova a beneficiat de mult mai puţine oportunităţi în această privinţă faţă de alte state ex-sovietice. ;

33 A se vedea cazul francez.

34 Aplicat de guvernare, dar, în acelaşi timp, şi de universităţi în parte;

35 Principiul comercial al educaţiei de nivel superior de multe ori are o conotaţie negativă, deoarece acestă formă de servicii educaţionale este înţeleasă de marea majoritate a beneficiarilor de servicii educaţionale de nivel superior, dar şi de unii prestatori de asemenea servicii, ca o formulă: diplomă de studii contra unei sume de bani, iar procesul de studii este doar o formalitate;

36 Golenkova Z. - coordonator, Societatea civilă: teorie, istorie, realitate., Editura Institutului de Sociologie, Academia de Ştiinţă a Federaţiei Ruse, Moscova, 1999, p. 5;

37 Ernest Gellner, Condiţiile libertăţii. Societatea civilă şi rivalii ei, Editura Polirom, Iaşi, 1998, p. 195 – 196;

38 Ralf Dahrendorf, Conflictul social modern, Eseu despre politica libertăţii, CEU Press, Editura Humanitas, Bucureşti, 1996, p. 59;

39 Coroborat cu ceea ce prezintă Cezar Bîrzea în Cetăţenie Europeană, Editura Politeea - SNSPA, Bucureşti, 2005, pag. 60;

40 Art. 15, Capitolul II. Sistemul de învăţământ, Legea - cadru a învăţământului din Republica Moldova – proiect aflat în dezbatere publică, disponibil în variantă electronică la adresa http://www.edu.md/files/unsorted/Lege%20Cadru%20(ro).doc, ultima dată accesat la 19 august 2005;

41 Alin. 3, Art. 36, Legea Învăţământului, Nr. 547 – XIII din 21 iulie 1995. Principiul pentru profit al funcţionării instituţiilor de învăţământ superior a fost eliminat prin Legea nr. 1208 din 28 iulie 2000;

42 Alin. 1, Art. 36, Legea Învăţământului, Nr. 547 – XIII din 21 iulie 1995;

43 Alin.3 art.36 a fost modificat prin Legea nr.1208-XIV din 28.07.2000;

44 Art. 11. Principiile organizării sistemului de învăţământ superior, din Legea Învăţământului Superior - proiect de lege supus dezbaterilor publice, accesibil în variantă electronică la adresa: http://www.edu.md/files/unsorted/Lege%20Invatamant%20Superior%20(ro).doc , ultima dată accesat la 19 august 2005;

45 A se înţelege ceea ce a fost înaintea societăţii civile actuale;

46 A se vedea cazul românesc www.unulasuta.ro , ultima dată accesat la 27 august 2005;

47 A se vedea cazul românesc conform Studiului „Etica în universităţi: cum este şi cum ar trebui să fie. Cercetare şi cod”, Mihaela Miroiu (coord), studiu disponibil în variantă electronică la adresa http://www.edu.ro/download/eticuni1.pdf, ultima dată accesat la 10 august 2005.

Studiul în cauză a fost urmat şi de un Ordin al Ministerului Educaţiei şi Cercetării privind promovarea eticii profesionale în universităţi, 4492/06.07.2005, disponibil în variantă electronică la adresa http://www.edu.ro/download/omedc4492.pdf , ultima dată accesat la 10 august 2005.

Trebuie menţionat că Studiul în cauză este tocmai rezultatul unui parteneriat tri-partit: o universitate aplicantă (în speţă SNSPA ), o organizaţie non-profit finanţatoare (Fundaţia Konrad Adenauer) şi o autoritate guvernamentală beneficiară (Ministerul Educaţiei şi Cercetării);

48 Pentru o informare mai detaliată a se consulta materialul „Higher Education Governance between democratic culture, academic aspirations and market forces” - Synopses of presentations, elaborat de Council of Europe, Directorate of school, out-of-school and higher education, Higher Education and Research Division, Strasbourg, 22-23 septembrie 2005. Material disponibil în variantă electronică la adresa : http://www.coe.int/T/DG4/HigherEducation/Governance/ConferenceIntro_EN.asp#TopOfPage, ultima dată accesat la 27 septembrie 2005;

49 Aceşti paşi se referă cu precădere la nivelul învăţământului superior;

50 Alin 2, Art. 12. Instituţia de învăţământ superior, proiectul de Lege a învăţământului superior;

51 Punctul 2.7 (75) Contactele interumane. Educaţie, tineret şi instruire. Planul de Acţiuni Republica Moldova – Uniunea Europeană.

52 Ernest Gellner, Condiţiile Libertăţii. Societatea civilă şi rivalii ei, Editura Polirom, Iaşi, 1998, pag. 195;