Manual De Psihologie



Yüklə 1,28 Mb.
səhifə24/29
tarix08.01.2019
ölçüsü1,28 Mb.
#93287
1   ...   21   22   23   24   25   26   27   28   29

Acţiunile complexe şi deoaebit de somnificative imşica o a cinco faza: vorificarea rozultatului obt, inut şi formularca unor concluzii v~croaso pontru activitatea vutoaro. Esto cazul, de oxomplu, al activităţilor de rezolvaro de problemo de la oricare disciplina 5colara, când rozultatul obţinut trobuic vorificat şi mai ales goneralizat pentru a sorvi în uci şi tua şi.

S-a pus inrobarca în ucire din fazelo actulni voluntar se depuno ccl mai mare efort de vo~mta. Nu exista un răspuns general la accasta intru ‘care. Un efort m~a~o poato fi dopus în oricare faza. Dopindo de nontatea activitatli, de oxpenent, a porsoanci, de condiţii, de circumstantc etc. De asemenca, intindorca în timp a fazelor poate fi foarte diferita. Uneori mai important~ oato luarea hotarini 5i core mai muTt timp a5a cum oato în activitatea de conducore. Altoon, mai ales în activitatea productiva, faza executiva esto cea mai importanta, ea nocesitind ccl mai mare ofort şi coT mai im; Tţ timp.

L~az&o de mai sus pot fi sântotizato în numai dona: una de preDarare, cuprinzindu-Tc PO pnm eTc trci Sj alta de oxecutic, care inchoic şi confirma puterca roglajulni voluntar.

~. CALITĂŢILE VOINŢEI.

Voinţa se foi’mea’za prin executarea, în cursul vieţii, a nenumărate acţiuni Vo intate cerute de improjurari dar şi prin exerciţii spoclalo. Treptat, se dobindoac omito calităţi de voinţa care caracterizează capacitatea de efort voluntar a unet ~ Cele mai i1~portanţo sunt: putorea de voinţa, independenta, perseverenta, I i” imptitudinoa Iu~râi hotanni.

P~terea vozntej se exprima în intonsitatea efottuiui Pr~n ~; tre ~ conr~ontindu se co obstacolole importanţo, îşi urmăreşte scopurijo. În ace~t caz, cmşi1 e~to cons tiont de inevitabilitatea greutaşior, dar şi de caractorul Inc ~ucmontabii şi ~ooasta motivea~ încordarea voluntara de care are nevoje ca sd 10 doptisoşi~c~. Un i~ol important în manifestaroa puteni voinţ, ei îi are v~şioaroa scopulul u’~mgrit. În ada dificuitatilor omul se simte satish~cut cu fiocaro noua apropiore de soup.

Opusul ace~tei calităţi esto slăbiciunea voinţei care înseamnă impoaibilitatea a roaliza ofortul voluntar cerut, chiar dacăccl în cauza este conştient de imporonta acestul fapt pentru sine şi pentra cci din ~ lşi poate 1. Ncnp~ clar nu reuwst0 să-l finalizoze. Din acoat pufict de vedere, I) oata ti un noadaptat în scoa~: ~ 1 a vlat~.

Persev rcn~u pcesupune reajizatea efortului voluntor o pcişioad&t inWiungata de imp, chiar şi în conditiuc în tic aparent n-or poaibilşi co: itinuacco octivit~’ îi.? Erseverent, a esto susţinut~ atât de valoarea scopului, cât şi de iricrederca în forte2e o~oprii. la acestea se adăuga şi luciditatea în apreciorea improjucarilor, în desoopericea tuturor condit. Îi~oc favoabile desilisurani acelci autluni. Un oxemplu deoaebit le persovoconta oate întâlnit la Vitorla Lipan din roman~ ~ al lui Mihail ~şidoveanu.

Opusul porsovecentei esto inctipa~t. Inarea, care esto o în utice negativa a voinţoi, ~anifestindu-~e ori uumai~ ‘e a anal soup când este clar 0g1 t~projurariio na oierIi n.ci o 5ansa de reuşita, analiza logica rolevind caractorul linpoaibil. Inc~pa~t. Inarea ‘~aţe fi explicata prin inertla şi lipsa de flexibilitato în gindiro şi acţiune sau cla projudocata (exemplu: nu este bino sa nla intoro Ca drum~). Dac oato s, ~ 2ectul unci caronte educaţionale, când tha lipsa de oumpetenta ‘) edoccgioil I comoditate, parintli satisfac cole mai absurde pretentli ale co} şi1~oi. Şi de aceen iooa ţin sa Ji se satisfacă pretentule şi în alto irriprejurori.

171(. LepeudeThta voin~t, ei se exprima în tendinţa constanta de a lao hot~rlci ~) e b~tzn ~. Ibzuintei propcii, de a cunoisto cât mai profunci ronditilic i~şivitatii, a ounsecin-bloc şi resl~onsabi1it~tiloc personale pentra (~! E F I Se conjuga ou i (ior) tşi1~CO and otitudini critice fata de idoile 51 acţiunile propril şi a color propase tl~ ~ltii. Intl.

Pendenţa voinţei na se identifica cu lipsa de receptivitato fatşi ţie C~lollle color din Inc. Tnsuşicea negativa, opusa acoatoi calităţi este sticestibil itatea, othori utlopta ron ~ecritlca a influentolor extecloare cu anihilarea propriel pozitil şi di’n~uarea impliouch şi a roaponsabilitatli personale.

Prontptitzttline0 ticoizici. Constaîn capiditotea ca race omul ticlibereazaIntr-o sltuatie comploxa şi urgentaşi adopt~ hotanrea coo mai l) otcivitaExista tirofesli în c~o evonimontele se succod cu mace vitezaşi în aceste onaditil tr~l) tiie] t~aţe decizil. O asomenea calitate a voinţoi se sprijină pe rol) itlitotea şi profunzimea gindicii, PO incretterea în sine şi caraj şi ~o experienţa pei~sona1aÎn confrantorea ca astfel de situatil. Un pilot PO un supersonic trobuic se judeco ~l a decidaîn fracţiuni de secunda în anumite imprejura-ri. Opusul tico~tel ailtoti oato neliota-drea sau tergiversarea, care se manifestaca oacilatil Inde~ungnte şi nelustifionte între tnai multo motive, scopuci, cal, mijinace etc.

Ca lita-tilo voinţei, integrate în structuci mai complexe devin ti~asataci voluntace de cacacter.

EXEUCIŢIl () rganlza~l arma-toral experiment. De~ena~l PO ţin calet o linjo vertloalasi impa-rt. Lti-o în mai multo gradotil. Ch~mă~l Un coleg şi dalI-L arma-tortil instractaj: Când vol pronunţa cuvântul, dreaptă trasează an semi-oval în partea droaptaa primol gradaşii, lor când vol spune cuvin-tul, stingă, în partea stingaa colel de a doua grada~îl. Apol, daţi urma-toarelo comonzi: stânga, droapta, dreapta, stânga, dreopta, oricare droapta, ambolo. Anolizati şi explicotI rezti1tato~ obţinute. Ca savaajuta-m, vaspunom doar caexperimentul încearcasa domonstrezo mo dul de acţiune în situatli conşictaa1e simple.

Xv. DEPRINDERILE

1. LOCUL şi ROLUL DEPRINDERILOR ÎN STRUCTURA ACTIVITĂŢI.

Omul desfăş, oara multe şi varlate activităţi, în structura cărora putem idontifica o sorie de compononto doclans, aţe s i conduse voluntar 5. I contiont 5. I altole care se doafa~oara ca de la sine, fără un control prea detallat. Astfel, într-o activitate complexa, cum oato cea de rezolvarc a tinei probleme de matematică, sunt momonto de maxim~ concentraro j) entm surprindorea rolatijior mai ascunse dintre datele şi necunoacutelo din enunţ, dar 5i seevento în care, automatizat, facom calculele necesare sau scbit, am o imagine de sprijin. Acestea din urma se desfăş, oara ca de la sine, Cu mare uşurinţă, en procizio şi coroctitudino. Elo se numoae deprinder~. Omul dispuno de o sumodenie de deprindori, începând câT morsuT, apucarea şi manevrarea simpla a obiectolor 51 continuând Cu scrierea, ca~cn1nT, doaenarea, m odolarea, schimbarea vitezolor în timpul conduconi automobilulni etc. Toato acoatea se desfăş, oara automatizat.

De regula, se antomatizeaza acele componenţo ale activităţil care se exocuta totdoauna în acolaşi fol, se repota frecvent şi se oxersoazs~ muTt. Astfol, oTovul scrie de mu de ori cuvintele limbli matorno uzlad de aceleaşi olomonte grafico 5i făcând aco1oaşi logaturi intro Titoro, ajgind astfel sa Te execute ropedo, u5or, core et, sa aibă deci deprindori de scriore.

Dar automatizarea deprinderilor Înseamnă nu numai desfăşurarea lor cnrsiv (~ şi r apida ci şi roducerea la minimum a ofortnlui voluntar şi a co~troliilni con~tient, analitic. Luând notiţe, elevii nu îşi mai pun pro})} om~ CiTQ SE facă o Ţiteră san alta, dar sunt conştienţi, în asambin, desp: o ceca ce ac, despre conţinutul color consemnato.

Fşind rcznTic; ~ul învaţa rli, deprinderilo, o~data formate, nu sunt incontionto şi an~onomo. Ele se desfă~oara în Cea mai mare parte, într-o zona a Snbconstion~nâni dar pot fi foarte n~or trecute sub control con-432 tient. Astfel după ce am ofoctuat un calcul uzând de doprinderi, îi refacem fără dificultate, pontm a verifica dacă oate corect, con~tientizind în (~cest caz, toate verigue parcurso. Dcci, deprinderile se doafa~oara invo-~untar pentm ca sunt de fapt poatvoluntaro, dar de pot fi oricând roluato ca act inni mt ontionato şi constiont desfă~ urato. Totodată, nofunctionind izoTat, ci fiind integrate în activităţi compToxo care se doafa~oara ~ntonşionat 5i con~tiont, vor fi şi eTc supravoghoate în ansamblu şi, în măsura în care vor intorveni olomonte noi, varlabilo, vor putea fi oricând roaeoctate şi controTate în dotaliu.

Automatizarca are 5i alto ofoct foarte importanţo pontru activitatea omului. Ea aduco en sine sebomatizarca şi prescurtarea acţiunii, eliminând tot coca ce este de prisoa şi noadoevat şi asignnnd totoda~a o artic~aro cât mai buna intro socvent, ~o doprindeni. Cine dispuno de doprindon ~ro cursivitate în mi~cari son oporaţii şi s~nt ovitato opririlo, reintoarceriTo etc. Doprindorile dobindoae, astfol, oporaţivitate, adică se doafa~o ara ropodo, fără ofort şi en mare eficienta.

Ţinând soama de toate acesto caracteristici putom sa definim depriderile ca fiind componente ai~tomatizate ale activitd! Îi, con~tient elaboTate, consolidate prin exerci!: izL, d (~r des fasurate fdra control cons tient permanent.

Prin toate caTitatile lor, doprindoriTo sunt condiţii foarto importanţo pontm doafa5 urarea activităţilor compToxo. Se 5tio ca în focarul con5tiin toi nu pot fi cuprinso simult a n de cât ţin număr Timitat de obiceto (vezi volumuT atontioi) ori doprindorile care se dofa~oara în zona sobcon5ientului permit o] aruşiro a cimpolni general aT activităţii şi totodat; fac poaihil controlul con~tiont, de ansambiti, aT acesteja.

2. FELURILE DEPRINDERILOR.

Doprindorile pot fi grupate dnpa citova critoni:

A) Astfol, după gradul comploxitatii, putom vorbi de doprinderi s~mple şi complexe.

RoTatla intro doprinderile simple şi cole complexo este bine ilustrata de situatla în care se a~a olovul din clasa J, care i5i însu5o~to scriorea şi, dcci executa mai întâi olomontele Titordor, în mod ropetat pina la doprindero şi apoi şi Te insn5o5te PO cole comploxe, privind grafla cuvinteTor. Deprindorilo simple ating de multo ori un grad mare de automatizaro. Doprindorilo com~cxe To euprind PO ceTo simple dar nn ca p0 ~ simpla aTaturare ci ca structurări unitaro şi rolativ flexibilo Sj transferabilo în condiţii noi.

B) După natura ‘procescior psihice, în care arc Toe automatizarea, distingom: doprindori sonzorlalo-poreoptivo, vorbale, de gindiro, motrico Primele trci grupuri de doprindori ~ fost mai puţin stodiato, An timp ce.

Q~ moşiec sa y’~fl0SC eel mai T) i~îl I~vimee ~o mă~ ‘: ~’şiiiese ~r~rindc’ri intuloetnale. Ele ~ po~ constata în activita~a omn~ni, c~: ~ ~e utmareste mai gro~ formarco lor 5i se eunoa~te nlai puţin structura lor interna.

~ ntru deprindorilo sonzorlai-perceptivo, în~egram oriontorea ontomat~şi {(a privini în zona centrala a eimpnlui peieeptiv şi în stânga sus, în n ţie masşira oxşiea1o poin aeşivitatea de citire.

Exist (i aj~oi doprindori perceptive de identi {‘icaro~ şitcro1or în activica de citire, (~ I uentrarea p0 punctelo de maxim& informaţie ale acesExist (t, de oaomenea, doprindori de a~7 VOUi) al care no permit sad~tânt~m T; îi~e (tivintele twitr-un di~cnr~ îi Timba c~oae~la. Elo devin o necesitato în jilsusirea tillor limbi străine.

Deprinderile de proni~ţie~ sunt ccl nlai lL~o f0rma~e pentru envlaco iimbii matorne Forlaare~t lor pontm o htn~ strEiin: t poato Îi uşurată de aparatele din la1~) oratoare specializate care! Termit proioctarea p0 ţin ocran atât a modeîn1tşi de proimutie, cât şi a pr’~ ~nntiei celni care învăţ~t. De~nndonle ortografico sunt fttndamen; aţe Co rogşi gramatica’o. Apoi şcL~Teroa coroeta dovino atât de automa iZ~b’şi ~ 5tii) iect~ti ori-şi m şi arnio4e5to regula gramaticala care o motiveozg to ~) pronut~ {~e, C ผ‘ eTc tro-Doorinderi1e de citire Te implica a 1t’ io s1] bordonato int, oloauiui proj3() zât, i~l0r şi r~V 7O~0r 51 reglajula ecnor’tl prin glndire.

E) Un aP~ eritorin de clasificare a d01’) rindorilor oate eel aT tiptilni de activitate în care ele se integrează. Se disting, astfol, doprindori de Oc iITvataro, munca, conduita morala etc. ~n interiorul fiocarcla din acoate grupări se pot face noi distincţii în care meoti’ sa se re’~nnoasca şi en ~eriile antenoaro.

N once aetivitato, doprindorilo se întrepătrund, iar clasiflearilo doj~r~ndoriTor, având ţin earactor r~ativ, se roaTizoa7a mat muTt eţi seep didactic 3. COi~ DITILE ELABORARIf DEPRINDERILOR

~’oate felurilo de depriuderi sunt dobi’ttdite sunt reznl~attiT until ~’: roecs de elaborare mai mult san mai pntin constiont. Stndii~T aeoatni proecs s-a făcut en dc0s~) iro astipra deprindoriler motoni pentra cEt eTc, prin natura lor impTieii~d mi abcdefghijklmnopqrstuvwxyzşţăîâ5ca ri corporaTe oT) ~orvabjie şi mastirabilo, an per-mis o mai ~) tina urmariro a T) roeesului de formaro. S-a constotat astfo ca pentm dobândirea lor sunt necesaro citova conditil de baza şi anumo:

A) Instr’şirea verTt~Ja proalabila se face en seopul de a dczvaîni scmnificatla form:1rii dc1~rinderiTor, conditillo de realizaro, cerint, &ie de calitato, în ce constau, ce mi~eari se fac şi în ce snecoaiuno. Acoato explicatil verbalo trobuic s:1 fie concise, cT~n~o 5. I sa pormita formarea unor reproont~ri cât mai bune despro Co urmează sa se facă.

B) De monstrar’ ea mo’de’Iulni a4itinii ~mpTotita en instruirea verbala oat, ~, fQarto nocoa, ar4 pen. tru depri~doriTo comploxo şi face sa ereasea en 4O~

C) Organizarea exoreitulor, mai întâi pentru formaro şi apoi pen~ru automatizarea doprindoni, esto una din cole mai importanţo eonditii. Fără asigurarea oi nu poate apărea proprin-zis o depnndore.

D) Asigurarea contr‘9Tu] ui şi autocontroTulni în Voderea dopistani şi în T~ t~rarşi eroriTor s; i a porfoetani o~oent; îşi. S-a con statat ca daea dnp~ fiocaro oxorcitin se comunica subioctilor co erori an faent, mai doparto an fost flecoaare numai 5oo/o din numărul exercituTor provăzute pontm; t se atingo automatizarea doprindoni.

O) Formarea doprindorilor trebuic sCa se sprijine PO intoroaelo oloviTor pontru acea activitato şi p0 aptitudinile lor, dacă esto cazul.

F) Po parcursul formarii unei doprinderi, oato nocoaara o constanta a pflncipiilor şi metodolor de luem pontm ca sa se poată asigura automatizarea. SchimbariTe prea fr~cvonto nn sunt favorabiTo. Deprindoroa trebuje făcută, de la meoput, cât mai corect, pontru ca oato mai gron sa fie roatructurata.

G) Calitatea metodelor de formaro, earacterul? Or aetiv constituTe un factor de mare importanta în for a deprinderilor marea, la parametni inaly, 4. ETAPBLE FORMARI DEPRJNDERILOR şi CURBA FXERCITIULUI.

De a intontla de a forma o deprindere şi pinaJa sta-pinirea ei se desfa-soara Un prores mai mult saa mai patin indelangat, în care se disting câteva etope fundamontale.

Etapa famillarizani o~1 Go [iu~ea SE? 1 OU On! În uti~J (1eprinderii în care se reulizeazaca preca-dere, douadin condit, i~e enumerate mai sas şi aname: instrzฃctla verbală şi demonstrarea 7nodol de ca-tre profoaor a acebi dQnrinderi. Tot oo~m elevij pot face o primaîncercare conduşi de aproape soa pot doar asista 10 ceea co face profesoral saa altoineva din grup, aceastaarma-rire constitaind an priiej de formaro a reprezenta-ni generale asapra saccesiunii ~otelor caprinse în structura acebi deprindori.

Etapa ~flvat, arii OflU~ itjo~ când, mai Oioa, deprinderile complexe se frogmenteazaîn anita-ţi mai mici şi se invat’ap0 rând. Este a etapaca anumite stinga cii, erori, încordare volantaraconcontrarea atenţici, consum mare de timp, peotTa fiecaro execatie.

Şi.

Etapa orpaniz (‘irii sistornatizani, în care se constataa bunaexecutie a pa-rtilar şi an efort de integrare într-o structaraanitaracu eliminarea groaelilor, dar incaca an oonsun~ mai mare de timp şi ca efort contrat p0 roalizarea loga-tarilor. DacăSe core gra-birea execat, ioi, scade procizla acestela şi apar erorile.



Şi.

Eta pa sintetizdrii, O~tomatiz (Lrii, în care integrarea elomentolor este doplinaacţiunea se desfa-s, oaraca flaentasolicitarea atenţiei scade treptat, controtul conştient se face namai în ansambla, mr controlal de detalla tinde satroacade p0 seama va-zalai PO baza chinestozici şi a tactalai în deprinderile motoi~. Timpul de oxocutie e. ~te foarte aproplat de co~ cerut. Lruri~e di. ~) a~ tncordarea ‘~ade fu~rte mult.

Etapa perfeopioi~aşii deprindeni în cursul ca-reja se ating toţi par~etrii coraţi: vite~, corectitudine, procizie. Doprindorilo perfecşionate devin componente aţe mă-lestriei profesionale, artistice, sportive etc.

În toate tazele forma-ni deprindorilor se fac oxercitii Fa-raexercittla nu-l poşibilaformarea deprinderli. El trebuic insasaindeplineascaanumito cerinţe: safie adecvat ca stracturadeprinderii care urmeazasase fotmezo, sanu insomne doar o reluare monotonaa ceca ce s-a mai fa-~at, ci saaibade fiocare data-un scop precis şi aname de a perfecta sau forma o anume eotnponontasau a atingo aname paramotra. Saimplice control 5. I autocontiol.

Calitatea şi oficien~a cxorcit, lălai se exprimaîn doad felari de rezaltate:

A) sca-derca crorilor şi b) atingorea parametrilor de vitozacoroctitadine, precizie. Dacăs-ar Înregistra grafic acoate rozaltato s-ar putea roprezunta fie creşterea performantelor ţie sca-derea erorilor. Evolatla anci deprindori simple se deoacbe~o de a uncla complexe şi aceasta poato rozulta şi din intoomirea anor grafico. ~ caz~ deprinderilor simple, dapa- 2-3 occatii carba urcafoarto repedo. tn cazal c~or complexo, existamai Intli an progroa ~ont 5i apoi o cre~tere bruscaprin care se relevaan moment calitativ în constrairea ci.

Analiza graficolor poato pane în ovidontaşi coca ce se clicarnaan platon, adicămomontal în care continuarea ropotitujor nu mai schimbarozaltatal. Uncle co; ~ota-ri au tins ca-tre considerarea platoulul ca indicla a limitelor omaiui În res~octiva activitato. Altele aa ara-tat caplatoal poate fi dopa-sit prin utilizarea

—mor motudo noi şi prin cro~toroa motivaţiei pontru coca activitate sau prin intorarea ace lor doprinderi într-o noaaactivitate În care Oto se valorifica mai bine.

~, PRICEPERI şi OBIŞNUINŢE.

Ala-tan de dcprindeişi sunt, alto o ~ponen to instrarnontaic ale activ ita-tii şi a5. A cam sunt priceporilo şi obisnaintelo. Intro acoatea şi doprinderi oxistao sOr~o de aserna-na-ri 5i lega-tari de forine.

Obisnainta se dofine~to, de aitfol, ca doprincter csociuta; – cL o trobtşint, d f~no şiunaZa. Acoas~a stractaraspocificaa obi5nainlei oxpucaprincipalolo ci caraote~şistici. Obi~nainta arc, astfei, o propriomotivare prin implicarea trobaintol în lnsa-şi alcutairea ci. De acoca, noindeplinirea obi5nainloi se tra-lesto ca o stare de nepla-core sati fras~rare. De asomenea, obi~naint. A se impane se core realizataca regularitate. Dai obi5ilaintolo sunt valoroaso na atât prin componenta acţionalacit prin natara trebuintol p0 care o intogroaza- 5i, În raport ca acoasta, obi5nuintoie sunt bane saa role. În activitatea edacativadin familie şi 5coalase arma-re~to formarca obinuintelor pozitivo şi mla-turarea color negative.

Prezenta obi~naintelor într-o activitato oate o garanţie atât a oxecatici cât şi a indepliniril ci ca necesitate.

Pricepb’rea se dobIndc~to PO baza achizitiona-ril mai raultor: ieprinderi. PO defi~este ori îmbinare opti~laa deprindorilor şi cLnoşiflt, olor şi restructurarea n~oaraa ~or în voderea act, ione-rii în situat, îi noi. Spre dooaebiro de doprinderi, priceperilo pot fi mci patin rigaroaso 5i mai pa~în stringent organizato dar ca calitatea de a patea fi aplicate În nenama-rato sitaatii, de a fi mai flexibile, t’ai cestruota~’abilo. Lie caprind generaliza-ri ale deprinderlior şi ale ounoa; tint’e~or deja în~aşito. Priceporile pu fi clasificate dapaaoelo~şi oriterli OU cie deprinderilor (10 c~e ~în~ de fapt, stiins Jegd to. Prezenta bi la o por~oanaa. ~ure~za acoateja pro de în. ~uşire a noi deprinderi. 1m~naca deprinderile spore.5te maiestr~ în’i; ~n domon~a ~aa iltul al ~cllvita-tii.

6. INT~RACŢIUNEA DEPRINDERILOR – TRANSFERUL şi INTERFERENTA.

I) oprinderile, oda4aformate, na ra-mln izolate ci se integrează actlvita-~lor şi interacţioncazauncle ca alteic. Un dcv care ja noşi~e se foloae5te de o maltime de dopri~deri: de scrioro, de a~caltare, de coroctaro etc. Toato se sprijinaanele po aitele, jar dificaltatea unela. ~ roaimte şi în manifoatarea c&orlalte. În procesti! Forina-ril anci no.1 doprindori, (le asomonea, se poate constata inflaenta celor de] a achiziţionate. Fenomonelo de interacti îne a doprindşilor sunt de douafe] ari: trans-feral şi interferenta.

Tra~feru1 se dofino~to (o] olatie puzitivaintro o doprindore deja formataşi cea în cars de formare, ~ ~ armabonofiojind de a. ~oman~r1ie ca prima, intogrlnda-~l tot ceca ce oate coniun şi olabonnda-se astfel înalt mai a~or, ca mă~ pat; în ofort, în timp mai scat Astfol, insaşiroa unei noi limbi stra-lno în conditijic sta-pinini alteja din aceeasJ fami] io poate bonoficla de transfer. Ceea ce se trans forapoato fi o schemaop~ raţional aasor adaptabilanoli silaatii de inva-W~re. Dar pot fi transierate grup ri de oporaşi saa segmento de acli one, acoatea dovenind un prim naclea pontra o noaadoprindere. Transferal puate fi facilitat de anumito conditi I şi anamo: schematizarea noli deprinderi ce urmoazaa fi forinatapuntru a releva mai us, dr elementele asema-na-toaro onre se vor transfora. Ana. Iz.:

Verbalaa sarcinji ce va arm~ saflo roalizatapormito, de asomonea, con5tienti-zarea elementelor de transfer. Ca şase prodacatransforari, deprinderilo odat,. Formato trobuje sanu fie totuşi rigido.

Interforonpa oato fonomonul de inflaentafi egativaintro doaadoprindori 5i Se manifestaca stinjeniro a furma-ril and noi doprindori. Acoastaintorferentapoato funcţiona rotroactiv (de la doprlndori mai blne consşi (‘. Aţe, dar mai fl (îi la cole vuohi şi mşii slab formşite) s~la proactiv (cole vechi pertarbap~ocesal forma-ril oe~ur noi).

N torferonta oate favori za lade arma-toarelo improl ‘ira-ri: s~ aba diferontiere.

Intro cole doaadeprindori c (~e intraîn re] atio; timpal foarto scart intro formarea oncla şi formarea celeilalto, insaficiento consolida-ri. Rozaltacanentra ovitarea int~foronte1or esto nocesar să- ‘~O asiguro diferontierea intro de, şase ovito pripoala, ~ se facaconsşida-rilo flecoaare.

EXERCIŢI

1. Scrioti în mod obi~nait an cavint cova mai lang şi înregistrat, i timpul. Scrioti-l Apoi! Itoraca] itorala-sind spatii intro acoatea şi, de asomonea, înregistrat. I timpul. Fxplicati diforontelo apa-ruto.

2. Facoti an triunghi ochilateral ca o mina- 5i inrogistraşi timpul. Faeoti4 apol ca coalaltamina- 5i înregistraşi timpul. Explicaţi diforentele de timp şi de calitate.

3. Scrioti an cuvânt şi inrcgis’~traşi timpuL Scrioti-l apoi de la sflr5it spre început şi înregistraşi timp~. Explica~ diforontolo de timp i de calitate.

XVI. ATENŢIA

1. CARACTERIZAREA şi DEFINIREA ATENŢIEI.

Atenţia face. Parte din categorla feno? ~enelor psihice care susţin energetic activitatea. Ea este o funcţie prin care se modulează tonusul nervos, necesar pentru desfăş~rărea celorlalte procese şi structuri psihiec. Prezent, a ei asigura o buna receptare senzoriala ‘şi perceptivă a stimtililor, int, elegerea mai profunda a ideilor, o memorare mai trainica şi mai fidela, selectarea şi exersarea mai adeevate’ a priceperilor şi ‘deprinderilor etc. Lipsa atenţioi sau atenţia slaba ‘duce la omisinni în receptarea stimulilor, la erori în reacţijie de răspuns, la confuzii în descifrarea sensurilor, la utilizarea groaita a instmmentelor etc.

Nn trebuie sa intelogom atontla ca p0 o dispunere statica a onorgici psihonervosse, care se instaloaza la un moment dat şi ramino invarlabila. Ba prestipune dinamicitate, desfăşurare în timp, organizare şi structurare de mocanisme nonrofnnctionale. Atony a implica a. ito dotla stan nenrofunctionale şi annme cea de veghe şi cea de vigilent a.

Starea de veghe este opusa cebi de somn şi se caracterizoaza prin faptul ca scoarţa corobrala este aetivata difuz, jar omni realizează o contemplare genorala san sa teptare pasiva. Pe acest fond se lastaleaza apoi starea de vigilen~a, care presuptine explorarea generală a mediulni, a. ~teptaro şi căutare a ceva inca nedefinit. Ea nu are o orientare antimo, nn se oproate asupra a cova ci explorează once.

Spre deoaebire de vigilenta, atenţia are câteva caracteristici proprii.


Yüklə 1,28 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   ...   21   22   23   24   25   26   27   28   29




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin