Raportul de analiză

Tribunalul Timiş împreună cu instanţele din subordine au fost dotate, pe baza aceloraşi proiecte, cu următoarele echipamente :

Instanţa	Server type II – standalone	UPS	Scanner	Arhivare externă/UDO Disk
Tribunalul Timiş	4	4	6	1/20
Judecătoria Timişoara	2	2	3	1/20
Judecătoria Lugoj	2	2	1	1/20
Judecătoria Deta	2	2	2	1/20
Judecătoria Făget	2	2	1	1/20
Judecătoria Sânnicolau Mare	2	2	1	1/20

Instanţele din subordinea Tribunalului Timiş au fost dotate cu echipamente de informare publică - infokiosk-uri astfel : Tribunalul Timiş cu 3 infokiosk-uri, Judecătoria Timişoara cu 4 infokiosk-uri, Judecătoria Lugoj cu 2 infokiosk-uri iar Judecătoriile Deta, Făget şi Sânnicolau Mare cu câte un infokiosk.

În baza programului PHARE RO 2005/017-553.01.04.04.02-„Livrarea de echipamente audio-video pentru dotarea sediilor instanţelor” - Tribunalului Timiş ca instituţie beneficiară i-a fost distribuit un sistem de înregistrare audio/video ce cuprinde dotarea unei săli de judecată şi o sală pentru martorul sub acoperire – echipamentul permite şi organizarea de videoconferinţe. În anul 2008 au fost înregistrate 10 şedinţe cu echipamentele proprii instanţei.
În baza programului PHARE RO 2005/017-553.01.04.08-„Livrarea de echipamente audio-video pentru dotarea sediilor instanţelor” – Judecătoria Timişoara şi Judecătoria Lugoj au fost dotate cu sisteme de înregistrare audio/video similare cu cel primit la Tribunal Timiş
Prin dezvoltarea şi extinderea sistemului informatic ECRIS s-a realizat accesarea informaţiilor în timp real , direct din baza de date a instanţei prin utilizarea infokiosk-urilor , precum şi transferul şi publicarea pe portalul Ministerului Justiţiei a datelor publice despre dosare, liste de şedinţe, complete de judecată, publicarea de proceduri, şabloane şi nomenclatoare utilizate în activitatea instanţelor, dezvoltarea bazei de legislaţie şi jurisprudenţă, inserarea capabilităţii de a furniza modificări la nivel de articol, utilizarea jurisprudenţei rezultată din activitatea instanţelor.

În stadiul actual al exploatării aplicaţiei au apărut situaţii în care păstrarea numărului unic de dosar - în cazul casărilor, recursurilor la încheieri, etc., recuzărilor, abţinerilor - duce la imposibilitatea repartizării aleatorie a dosarului în faza de rejudecare sau a dosarului în cale de atac la tribunal. Pentru astfel de situaţii la nivelul Curţii de Apel Timişoara, prin consultarea conducerilor instanţelor, s-a creat un regulament intern, aplicat în toate instanţele din raza curţii, astfel încât repartizarea cauzelor să nu creeze suspiciuni în rândul justiţiabililor şi activitatea în cadrul instanţelor să se desfăşoare în condiţii optime. Toate incidentele ivite cu ocazia efectuării repartizării aleatorii sunt consemnate în procese-verbale, păstrate de grefierul desemnat la fiecare secţie, modificările aduse componenţei completului de judecată, ori repartizării dosarelor, au fost evidenţiate în programele informatice de repartizare aleatorie. În situaţia în care programele informatice nu permiteau asemenea evidenţă, s-a dispus ţinerea unui registru special pentru evidenţierea acestor modificări, sub semnătura persoanelor desemnate cu repartizarea aleatorie a cauzelor.

Nici în anul 2008 nu s-au eliminat deficienţele din aplicaţia ECRIS. Varianta a patra a aplicaţiei, care conţine multe modificări la nivel de administrare a datelor, nu a fost finalizată, ea aflându-se încă în faza de testare. De asemenea modulul de statistică nu a fost finalizat, modul care ar uşura şi simplifica evidenţa activităţii instanţelor de judecată.
Curtea de Apel Timişoara foloseşte în continuare aplicaţiile realizate în Lotus Notes de „Corespondenţă administrativă” şi „Petiţii”. Aceste aplicaţii sunt utilizate la nivel local pentru evidenţa actelor comunicate către Curtea de Apel Timişoara şi transmise către minister sau instanţele din raza teritorială.

La nivelul tribunalelor se foloseşte în continuare aplicaţia de Apostilă pentru supralegalizarea şi înregistrarea documentelor eliberate de instituţiile româneşti pentru recunoaştere internaţională.

Ca şi aplicaţie legislativă, se foloseşte în continuare Lex Expert, aplicaţie achiziţionată şi instalată încă din anul 2000, cu modificări şi îmbunătăţiri în ceea ce priveşte interfaţa aplicaţiei şi informaţiile oferite.
În anul 2008 la Curtea de Apel Timişoara s-au organizat două concursuri pentru ocuparea posturilor vacante de informaticieni. În urma acestor concursuri s-a reuşit ocuparea posturilor vacante la Curtea de Apel Timişoara, Tribunalul Timiş şi Tribunalul Caraş-Severin.

4.3. Analiza procedurii de evaluare a activităţii judecătorilor, desfăşurată în anul 2008

În anul 2008 a fost evaluată activitatea profesională a judecătorilor pentru perioada 2005 – 2007, în baza evidenţelor statistice deţinute şi a hotărârilor pronunţate de aceştia.

Activitatea comisiei de evaluare i-a vizat atât pe judecătorii Curţii de Apel Timişoara, cât şi pe judecătorii membrii ai comisiilor de evaluare de la Tribunalele Arad, Caraş-Severin şi Timiş

Din cadrul comisiei de evaluare fac parte domnii judecători: prof. univ. dr. Lidia Barac, Ion Dincă şi Nicolae Cătălin Şerban, iar ca şi membru supleant domnul Mircea Ionel Chiu.

Rapoartele de evaluare au fost trimise Consiliului Superior al Magistraturii prin adresa nr. 1609/20.11.2008.

Toţi judecătorii evaluaţi au obţinut calificativul „foarte bine”, neexistând obiecţiuni sau contestaţii cu privire la modul în care comisia de evaluare şi-a desfăşurat activitatea.

În cadrul procedurii de evaluare, etapa interviului cu judecătorii evaluaţi s-a constituit într-un prilej de cunoaştere reciprocă şi de cunoaştere a aspiraţiilor celor evaluaţi.

Acest lucru este de natură să contribuie la punerea în practică a principiului cooperării între evaluatori şi evaluaţi, pentru realizarea evaluării, precum şi la primirea unui feed-back asupra procesului de evaluare.

Din discuţiile ulterioare procesului de evaluare s-a constatat ca rezultatul întregului proces a fost fundamental influenţat de etapa pregătitoare desfăşurată în scopul înţelegerii nevoii de evaluare pentru desăvârşirea carierei fiecărui judecător şi realizarea unui act de justiţie de calitate, cu consecinţe asupra imaginii justiţiei în societatea civilă.

Mulţi judecători şi-au asumat rezultatul evaluării, întocmindu-şi un plan de dezvoltare în cadrul carierei. Mai mult, s-a observat o creştere a motivaţiei pentru performanţă în activitatea celor mai mulţi colegi.

În alte cazuri, relativ reduse, s-a constatat că procesul de evaluare nu a fost pe deplin înţeles, fie din motive legate de mentalităţi încă persistente, formate ca urmare a vechilor reglementări legale care vizau aprecierea judecătorului, fie din motive de ordin legislativ curent, având în vedere că legislaţia pertinentă nu defineşte riguros scopul evaluării, întregul proces provocând încă nelinişte, dat fiind că este atras, ca şi scop, într-un plan disciplinar.

Acestea sunt motivele pentru care se impun modificări legislative de substanţă şi coerenţă cu consecinţa precizării rolului şi scopului evaluării.

Abordări legislative mai elaborate se impun şi în privinţa personalului auxiliar de specialitate al instanţelor.

În acest context, Curtea de Apel Timişoara a formulat propuneri pentru îmbunătăţirea regulamentului de evaluare pe care le-a înaintat Consiliului Superior al Magistraturii.

4.4. Vulnerabilităţile identificate în activitatea instanţei şi măsurile de remediere preconizate
Alăturat vulnerabilităţilor de mai sus, în materia resurselor umane, semnalăm:

• 
  necesitatea evaluării distribuirii instanţelor judecătoreşti în teritoriu, cu consecinţa operării unor modificări legislative, în sensul preconizat în analiza de faţă;
  
• 
  necesitatea evaluării necesarului de resurse umane, după criterii ştiinţifice, în urma unei activităţi elaborate de audit, la nivel naţional;
  
• 
  necesitatea reevaluării fişelor posturilor întregului personal, pentru obţinerea datelor necesare redistribuirii resurselor umane, în vederea valorificării lor eficiente, atât la nivelul Curţii de Apel, cât şi la nivelul instanţelor din raza sa de activitate;
  
• 
  evaluarea programelor de formare profesională a tuturor categoriilor de personal;
  
• 
  necesitatea îmbunătăţirii pregătirii profesionale a personalului care deserveşte departamentul economico-financiar, cu sprijinul calificat al Ministerului de Justiţie, având în vedere natura activităţilor presupuse de derularea acţiunilor pentru un management eficient, cât şi lipsa de pregătire de specialitate a preşedintelui instanţei, ordonator secundar de credite;
  
• 
  intensificarea verificărilor la nivelul departamentului economico-financiar, prin contribuţia esenţială a profesionaliştilor în domeniu, din cadrul Ministerului Justiţiei;
  
• 
  nevoia descentralizării unor activităţi privind selecţia şi recrutarea personalului auxiliar la nivelul curţilor de apel, ceea ce implică modificări de tip legislativ;
  
• 
  nevoia continuării cursurilor de însuşire a cunoştinţelor de operare pe calculator şi de însuşire a unei limbi străine;
  

CAPITOLUL 5
RAPORTURILE DINTRE INSTANŢĂ ŞI CELELALTE INSTITUŢII ŞI ORGANISME, PRECUM ŞI CU SOCIETATEA CIVILĂ
5.1. Raporturile cu Consiliul Superior al Magistraturii
Organizarea şi funcţionarea C.S.M.- ului este reglementată prin Legea nr.317/2004 modificată şi completată prin Legea nr.247/2005 privind reforma în domeniile proprietate şi justiţie, precum şi unele măsuri adiacente. Aceste prevederi sunt detailate prin Regulamentul de organizare şi funcţionare al CSM - ului adoptat prin Hotărârea Plenului CSM – ului nr.326/2005.

Atribuţiile referitoare la cariera magistraţilor au fost transferate de la Ministerul Justiţiei către CSM, prin legile privind reforma justiţiei adoptate în anul 2004.

Astfel, CSM –ul este instituţia competentă în ceea ce priveşte recrutarea, promovarea, transferarea, detaşarea, sancţionarea disciplinară şi eliberarea din funcţie a judecătorilor şi procurorilor.

Precizăm că, în anul 2007,Consiliul Superior al Magistraturii a desfăşurat, în raza instanţelor noastre, două inspecţii judiciare efectuate în martie 2007, şi, respectiv, în noiembrie 2007, ambele vizând repartizarea aleatorie a cauzelor şi situaţia dosarelor mai vechi de 6 luni în recurs şi mai vechi de un an la fond şi în apel.

Sugestiile furnizate au fost implementate în activitatea instanţelor, inclusiv în cursul anului 2008, ca urmare a evaluării rezultatelor celor două verificări, Consiliul Superior al Magistraturii fiind informat în legătură cu poziţia instanţelor noastre şi măsurile întreprinse pentru intrarea în legalitate, astfel cum, pe larg, ne-am referit în Capitolul 3 - 3.2; 3.3.

Apreciem că, raporturile curţii cu Consiliul Superior al Magistraturii, în special cu Direcţia Resurse Umane şi Organizare şi cu Inspecţia Judiciară au fost foarte bune, curtea răspunzând prompt la solicitările de opinii sau de date venite din partea CSM, după cum şi CSM a răspuns, atunci când a fost cazul,solicitărilor noastre. O asemenea calificare, provine şi din derularea unor proiecte comune vizând monitorizarea dosarelor restante şi a duratei soluţionării cauzelor.

Considerăm că, derularea proiectelor aferente anului 2008, prin cooperare cu instanţele noastre a fost de natură să sprijine eforturile pentru consolidarea unei jurisprudenţe unitare, cu consecinţe în planul colaborării noastre.
5.2. Raporturile cu Ministerul Justiţiei
În cursul anului 2008, Curtea de Apel Timişoara a fost în măsură să deruleze o serie de proiecte în domeniul îmbunătăţirii condiţiilor de muncă ale personalului instanţelor şi consolidarea bazei tehnico-materiale a instituţiilor noastre, graţie eforturilor Ministerului Justiţiei, care a alocat fondurile necesare finalizării proiectelor noastre.

La acestea, se adaugă eforturile legislative efectuate de Ministerul Justiţiei, care au produs consecinţe pozitive în activitatea instanţelor , surprinse în analiza de faţă.

Coordonarea departamentului economico-financiar al curţii reflectă un alt plan de cooperare cu Ministerul Justiţiei, astfel că putem susţine afirmaţia, potrivit căreia, în cursul anului 2008, între instanţele noastre şi Ministerul Justiţiei, s-a sedimentat o relaţie foarte bună, ce urmează a fi valorificată în continuare, în cursul anului 2009, în vederea îndeplinirii proiectelor la care ne-am referit deja.
5.3. Raporturile cu parchetul
Parchetele sunt independente în relaţiile cu instanţele judecătoreşti dar, în acelaşi timp, colaborează cu acestea, prin prisma atribuţiilor conferite de lege: sesizarea instanţelor judecătoreşti pentru judecarea cauzelor penale, exercitarea acţiunilor civile, în cazurile prevăzute de lege, participarea la şedinţele de judecată şi exercitarea căilor de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti.

Colaborarea bună dintre judecători şi procurori nu s-a rezumat numai în legătură cu derularea activităţilor judiciare propriu-zise şi a celor legate de susţinerea statutului magistratului, în general, ci s-a concretizat şi în relaţia dintre conducerea curţii de apel şi conducerea Pachetului de pe lângă Curtea de Apel Timişoara, căci în cursul anului 2007 s-au pus bazele unui proiect comun privind schimbarea jurisprudenţei instanţelor noastre în materia infracţiunilor de violenţă şi a infracţiunilor prevăzute în Codul rutier. Acest proiect nu s-a derulat în cursul anului 2008 din motive legate de timpul necesar derulării procesului de evaluare a magistraţilor, precum şi din alte cauze obiective intervenite în cadrul Parchetului, motiv pentru care, în cursul acestui an, evaluarea rezultatelor urmând a face obiectul activităţii noastre viitoare.

5.4. Raporturile cu barourile de avocaţi, precum şi cu experţii judiciari
În societăţile democratice înfăptuirea actului de justiţie, fie el civil, penal, comercial, administrativ sau de contencios nu se poate concepe fără prezenţa avocaţilor sau a consilierilor specializaţi.

Acest aspect se face simţit tot mai mult şi în justiţia românească, unde interesele economiei de piaţă consumă tot mai multă inteligenţă şi energie.

Actul de justiţie-civil, penal ori de altă natură – parcurge până la finalizare un drum sinuos, supus tensiunilor procedurale, intereselor ascuţite, supunând judecătorul la eforturi deosebite şi variate; în acest context avocaţii trebuie să muncească cu mai mult profesionalism şi dăruire.

Potrivit legii avocatul are dreptul să asiste şi să reprezinte persoanele fizice şi juridice în faţa instanţei, instanţă care are obligaţia să permită şi să asigure avocatului desfăşurarea nestingherită a activităţii sale.

Lipsa unor sesizări, în acest sens, conduce la concluzia că instanţa noastră s-a străduit să asigure asemenea condiţii.

Totodată,trebuie precizat că,tot în ce priveşte relaţia cu baroul de avocaţi,Adunarea Generală a judecătorilor Curţii de Apel Timişoara a hotărât într-o problemă controversată, aceea a barourilor alternative, în sensul nerecunoaşterii calităţii de avocat pentru persoanele înscrise în cele din urmă barouri,curmând astfel o situaţie de criză care se manifesta prin existenţa unei practici neunitare în acest sens.

În sfârşit, deloc de neglijat este şi proiectul de revitalizare a relaţiei profesionale cu Baroul de avocaţi Timiş, anul 2008 consemnând fiind primii paşi în acest sens, prin concretizarea unor acţiuni comune ce se vor desfăşura în cursul anului 2009 şi care vizează cu precădere organizarea unor sesiuni comune de pregătire profesională, în domenii de interes comun, menţionând cu titlu exemplificativ aspecte de drept comunitar, de drepturile omului, drept penal, totul cu scopul realizării unui deziderat comun, respectiv al cunoaşterii şi unificării practicii judiciare în jurisdicţia Curţii de Apel Timişoara, dar şi îmbunătăţirea relaţiei de parteneriat şi cooperare profesională care trebuie să existe între judecători şi avocaţi.

În ce priveşte activitatea de expertiză, aceasta este organizată de biroul de specialitate din cadrul fiecărui tribunal. Este motivul pentru care s-a sugerat conducerilor celor trei tribunale să-şi intensifice colaborarea cu birourile de expertiză, dat fiind că, timpul necesar efectuării expertizelor reprezintă cauza principală care afectează durata de soluţionare a cauzelor. Informarea întocmită de preşedintele Curţii reprezintă o bază solidă pentru lansarea unei comunicări reale între instanţe şi experţi. Anexa nr. 3.

5.5. Raporturile cu mass-media
În activitatea curentă cu jurnaliştii acreditaţi pe parcursul anului 2008 din punct de vedere statistic se pot remarca organizarea a 2 conferinţă de presă, emiterea a 11 comunicate de presă, cu prilejul unor evenimente organizate de Curtea de Apel Timişoara şi aproximativ 180 de interviuri acordate jurnaliştilor, fie direct, fie prin telefon ori prin e-mail.

Totodată, în perspectivă îmbunătăţirii relaţiei cu mass-media, se impune a se nota că la sfârşitul lunii decembrie 2008 au fost livrate Curţii de Apel Timişoara o serie de componente necesare în vederea înfiinţării unui centru de presă – panouri cu elemente de identitate vizuală şi pupitru, laptop. Reportofon, telefon mobil precum şi o serie de volume specializate în materia comunicării.

Acest demers,deşi extrem de lăudabil, nu asigură în totalitate dezideratul realizării unui centru de presă modern şi adecvat necesităţilor actuale ale instanţei, fiind oportun să se aloce totodată un minimum de fonduri pentru achiziţionarea a 2 televizoare LCD, a unui abonament VCATV precum şi dotarea centrului de presă cu 2-3 calculatoare staţionare, cu acces la Internet şi a unei multifuncţionale (copiator, imprimantă, scanner), alături de un telefon fix şi a unui fax, cu ieşire directă, astfel încât Centrul de presă să devină funcţional cât mai curând posibil şi să ofere un minim de facilităţi jurnaliştilor acreditaţi.

Cunoaşterea percepţiei opiniei publice şi a societăţii civile asupra calităţii actului de justiţie a fost din nou o preocupare deosebit de importantă şi de actualitate pentru contextul social actual şi pornind de la acest deziderat, Curtea de Apel Timişoara a continuat studiul său - primul demers de acest tip în România, cel puţin la nivelul puterii judecătoreşti - care să evidenţieze modul în care a fost perceput actul de justiţie, cu referire directă la activitatea instanţelor din jurisdicţia acesteia, pe durata anului 2008. Reamintim că acest studiu are ca punct de plecare raportul unei cercetări ce a avut acelaşi obiectiv, realizată de colegii din Olanda, şi vizează patru dimensiuni principale ale calităţii actului de justiţie: calitatea desfăşurării procesului/a procedurilor, calitatea hotărârii pronunţată de instanţă , ţinuta morală şi ţinuta profesională a instanţei.

În spaţul dezideratelor se include în continuare dorinţa de a exista o atitudine pro-activă de gestionare a relaţiei cu mass-media şi de eficientizare a activităţii de promovare a imaginii Curţii de Apel Timişoara şi apreciem că această atitudine „agresivă” se poate materializa prin comunicarea către opinia publică, în mod regulat (săptămânal) şi din oficiu, a unor informaţii legate de dosarele importante aflate pe rolul instanţei, şi care prezintă sau pot prezenta interes pentru opinia publică. Pentru aceasta este însă necesar să se creeze un mecanism eficace de informare în timp util a purtătorului de cuvânt, eventual de către preşedinţii de secţii ori de către grefierii – şefi de secţii, care să prezinte la sfârşitul fiecărei săptămâni o „ofertă” de cauze, potenţial interesante.

În acest context, se impune a fi remarcată Secţia penală a Curţii de Apel Timişoara, care, atât prin preşedintele ei, cât şi prin colegii judecători care compun această secţie, au dat curs şi au „însufleţit” acest proiect, presa acreditată exprimându-şi satisfacţia în legătură cu modul în care a fost facilitat accesul mass-media la informaţii legate de cauzele penale cu impact în opinia publică.

În viitor, aşa cum am arătat şi în precedentul raport de activitate, acest tip de informaţii ar putea fi transmise opiniei publice zilnic, în cazul în care s-ar creat un web-site propriul al Curţii. Un astfel de site oferă avantaje în raport cu portalul oferit de Ministerul Justiţiei, în sensul că design-ul şi manevrabilitatea/accesibilitatea informaţiilor de pe site ar fi exclusiv atributul Curţii, existând posibilitatea diseminării unei cantităţi mai mari şi mai variate de informaţii, într-o formă mai atractivă şi mai accesibilă pentru public, ceea ce ar putea determina teoretic un aflux mai mare de „vizitatori”, cu evidente implicaţii pozitive în sporirea gradului de transparenţă şi asociat, de încredere cu privire la actul de justiţie.
5.6. Raporturile cu justiţiabilii
Această categorie de raporturi şi-a găsit concretizarea în primul rând şi în cea mai mare măsură, în cadrul organizat legal, procesual, la care s-au adăugat însă şi alte tipuri de contacte, prin participarea cetăţenilor la programele „Porţi deschise” ori „Judecătorul din umbră” şi asistenţă minimală nu numai prin broşurile de care s-a făcut vorbire la capitolul 5.3., dar şi prin intermediul biroului de relaţii cu publicul precum şi prin atragerea justiţiabililor în proiectul privind realizarea sondajului de opinie ce a vizat percepţia publicului asupra calităţii actului de justiţie realizat la nivelul celor 3 instanţe ce îşi au sediul în Palatul Dicasterial (Judecătoria Timişoara, Tribunalul Timiş şi Curtea de Apel Timişoara) – Anexa nr. 2, justiţiabilii având ocazia de a evalua activitatea noastră, mesajul lor fiind extrem de util pentru îmbunătăţirea performanţelor noastre, motiv pentru care, un demers similar, a fost lansat la începutul anului 2008.

De asemenea, aşa cum s-a arătat mai sus, au fost înregistrate 340 petiţii/memorii, 16 solicitări formulate în baza Legii nr. 544/2001 şi reclamaţii administrative (Anexa nr. 3)

5.7. Raporturile cu asociaţiile profesionale, societatea civilă şi instituţiile şi organismele internaţionale.
În acest context,, am preferat să tratăm grupat o suită deosebit de bogată de manifestări şi parteneriate care au fost dezvoltate în anul 2008, care pot fi catalogate în acelaşi timp şi ca măsuri de PR, prin intenţia declarată a Curţii de Apel de a atrage atenţia opinie publice asupra dorinţei de implicare a acestei instanţe în viaţa socială şi culturală a Timişoarei şi a Banatului.

Astfel, Ambasada Franţei şi Centrul Cultural Francez din Timişoara precum şi Curtea de Apel Timişoara, alături de Societatea Timişoara şi Baroul Timiş au organizat vineri – 14 noiembrie 2008, orele 09,00 – vernisajul expoziţiei fotografice itinerante care s-a intitulat „Declaraţia Universală a Drepturilor Omului –Mărturiile lumii”.

Manifestarea a fost dedicată aniversării a 60 de ani de la adoptarea Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului şi au fost prezentate 36 de lucrări inedite realizate de foto-jurnalişti celebri precum James Natchwey, Alexandra Boulat şi John Stanmeyer.

Expoziţia de fotografii a putut fi vizionată de publicul larg în perioada 14 – 24 noiembrie 2008, zilnic între orele 08,00 şi 15,00, lucrările fiind expuse în zona publică de la sediul Curţii de Apel Timişoara, Piaţa Ţepeş Vodă nr.2 A, etaj II.

Dintr-o altă perspectivă, dar tot în aria de preocupare privind consolidarea imaginii publice pozitive a Curţii de Apel Timişoara trebuie adăugat că anterior, respectiv la data de 27 martie 2008, s-a desfăşurat la Bucureşti ediţia inaugurală a concursului „Faţada Anului 2007”, juriul fiind alcătuit de personalităţi din domeniul arhitecturii din România.