˝Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei˝



Yüklə 203.09 Kb.
səhifə1/4
tarix05.11.2017
ölçüsü203.09 Kb.
  1   2   3   4


˝Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei˝

(art. 133 alin. 1 din Constituţie, republicată)




STAGIU DE PREGĂTIRE ÎN OLANDA

8-19 noiembrie 2009

RAPORT1
A. Introducere:

Acest stagiu de pregătire s-a desfăşurat în cadrul proiectului PHARE 2006

Consolidarea capacităţii Consiliului Superior al Magistraturii de a-şi îndeplini atribuţiile”, de care Consiliul Superior al Magistraturii a beneficiat în perioada decembrie 2008 - noiembrie 2009.

Scopul stagiilor de pregătire2 organizate în cadrul acestui proiect vizează îmbunătăţirea capacităţii de organizare a activităţilor judiciare în vederea soluţionării cauzelor în timp rezonabil, prin intermediul contactelor directe cu magistraţi străini şi observarea în practică a detaliilor organizatorice ale instanţelor şi parchetelor, aceste demersuri contribuind la o mai bună înţelegere a funcţionării instanţelor şi parchetelor şi a rezolvării unui dosar cu celeritate.




  1. Participanţi:

Nume participant

Funcţia

Cristea Bogdan

Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti, judecător;

Greceanu Alessandra

Curtea de apel Bucureşti, judecător ;

Moţu Flavius Iancu

Tribunalul Comercial Cluj, judecător;

Neacşu Simona

Judecătoria Buftea, judecător ;

Nemeş Adriana

Judecătoria Alba Iulia, judecător stagiar;

Olteanu Laura Cristina

Judecătoria Cornetu, judecător


C. Programul stagiului:

09 noiembrie 2009 (Luni)




9.30

Raad voor de Rechtspraak (Consiliul Judiciar)

Kneuterdijk 1, Haga

Întâmpinare şi discurs de bun – venit, dna Christiane Flaes, ofiţer senior privind politicile din cadrul Consiliului Judiciar din Olanda


10,00

Întâlnire cu dna. Christiane Flaes, senior în cadrul Consiliului Judiciar

Tema discuţiilor: introducere în sistemul juridic din Olanda



11.00

Întâlnire cu dl Bernd Klein Schiphorst, Şeful Departamentului de Control Financiar şi Buget, din cadrul Consiliului Judiciar

Tema discuţiilor: finanţarea justiţiei în Olanda



12,00

Pauză de prânz

13,00

Timp liber la dispoziţia participanţilor

14,00

Întâlnire cu dna Yinka Tempelman, Manager de calitate în cadrul Consiliului Judiciar

Tema discuţiilor: calitatea managementului în sistemul juridic din Olanda



15,00

Pauză de ceai

15,15

Întâlnire cu dna Nicole van der Graaf - Consiliul Judiciar

Tema discuţiilor: selecţie, dezvoltarea managerială şi executivă



16,15

Sfârşitul programului


10 noiembrie 2009 (Marţi)




Arnhem

Gerechtshof Arnhem (Curtea de Apel din Arnhem)

Walburgstraat 2-4, Arnhem


Vizită la Curtea de Apel din Arnhem

Teme de discuţie:

- Introducere în organizarea curţii de apel

- Proceduri de lucru în cadrul curţii de apel

- Activităţile curţii de apel în materie de drept european;

- Unificarea legii






11 noiembrie 2009

(Miercuri)






Locaţie

Rechtbank Arnhem (Instanţă districtuală din Arnhem)

Walburgstraat 2-4, Arnhem

9,30

Întâmpinare şi discurs de bun – venit, dna Marie Louise van Emden Preşedintele Tribunalului şi dl Gerrit Stam, Director de operaţiuni al Tribunalului din Arhem

10,30

Întâlnire cu dl Gerrit Stam, directorul de operaţiuni Tribunalului din Arhem

Temele discuţiilor: introducere generală, planificare şi control



12,00

Pauză de prânz împreună cu dna Marie Louise van Emden şi Gerrit Stam

13,00

Vizită la sectorul civil şi sub-districtual

Agendă:


- Introducere în sectorul civil şi sub-districtual

- Întâlnire cu Preşedintele sectorului civil şi coordonatorii personalului juridic

- Întâlnire cu Şeful personalului administrativ şi consilierul pentru suport operaţional

- Asistare la o şedinţă de judecată

Discuţii.


16,30

Sfârşitul programului



12 noiembrie 2009 (Joi)




Locaţia

Rechtbank Arnhem (Instanţă districtuală din Arnhem)

Walburgstraat 2-4, Arnhem



9,20

Prezentarea agendei

9,30

Vizită în sectorul de familie şi minori

Agendă:


- Introducere în sectorul de familie şi minori

- Întâlnire cu Preşedintele sectorului de familie şi minori şi coordonatorii personalului judiciar

- Întâlnire cu Şeful personalului administrativ şi consilierul pentru suport operaţional


13,15

Vizită în sectorul familiei şi minori

Agendă:


- Introducere în sectorul de familie şi minori

- Întâlnire cu Preşedintele sectorului de familie şi minori şi coordonatorii personalului judiciar

- Întâlnire cu Şeful personalului administrativ şi consilierul pentru suport operaţional

- Asistare la o şedinţă de judecată



16,30

Sfârşitul programului




13 noiembrie 2009

(Vineri)





Locaţia

Rechtbank Arnhem (Instanţă districtuală din Arnhem)

Walburgstraat 2-4, Arnhem



9,20

Prezentarea agendei

9,30

Vizită în sectorul penal

Agendă


- Introducere în sectorul penal

- Întâlnire cu Preşedintele sectorului penal şi coordonatorii personalului judiciar

- Întâlnire cu Şeful personalului administrativ şi consilierul pentru suport operaţional

- Întâlnire cu membrii Biroului Procurorului Public

- Asistare la o şedinţă de judecată


12,00

Pauză de prânz, împreună cu Gerrit Stam (Director de operaţiuni) şi Marlou Nijland (Consilier de comunicaţii)

14,00

Vizită la sectorul penal şi sub-districtual

Agendă:


- Introducere în sectorul penal

- Întâlnire cu Preşedintele sectorului penal şi coordonatorii personalului judiciar

- Întâlnire cu Şeful personalului administrativ şi consilierul pentru suport operaţional

- Asistare la o şedinţă de judecată



15,30

Întrebări şi discuţii de sfârşit, dna Marie Louise van Emden şi dl Gerrit Stam

16,30

Sfârşitul programului




14-15 noiembrie 2009

(Sâmbătă, Duminică)









Timp liber la dispoziţia participanţilor



16 noiembrie 2009

(Luni)





Locaţie

Ministerie van Justitie (Ministerul Justiţiei) Haga

10,00

Întâlnire cu dl Pim Albers, Consilier Senior la Departamentul Juridic din cadrul Ministerului de Justiţie

Tema discuţiilor: Atribuţiile Minsterului Justiţiei şi relaţiile cu Consiliul Judiciar / justiţia



12,00

Pauză de prânz

Locaţie

Raad voor de Rechtspraak, Consiliul Judiciar din Olanda

Kneuterdijk 1, Haga



14,00

Întâlnire cu dna Christiane Flaes

Tema discuţiilor: consolidarea cunoştinţelor privind dreptul european în sistemul juridic olandez



15,00

Întâlnire cu dl Gerard Paulides, cercetare, analiză şi simulare în cadrul Consiliului Judiciar

Tema discuţiilor: durata procedurilor judiciare în Olanda



16,00

Sfârşitul programului



17 noiembrie 2009

(Marţi)





Locaţie

Bistro, Utrecht

10,00

Vizită la Bistro

Agendă:


- Structură şi atribuţii Bistro

- Website-ul justiţiei

- Calendarul virtual Bistro


Locaţia

SSR (Institutul de formare judiciară), Utrecht

Uniceflaan 1, Utrecht



14,00

Vizită la SSR

Agendă


- Introducere în structura şi atribuţiile SSR

- Educaţia permanentă

- Formare personalizată

- Integrarea dimensiunii europene

- Formarea managerilor instanţelor


16,30

Sfârşitul programului



18 noiembrie 2009

(Miercuri)






Locaţie

Raad voor de Rechtspraak (Consiliul Judiciar)

Kneuterdijk 1, Haga



9,30

Pregătirea unei prezentări Power Point, de către magistraţii români, privind chestiunile învăţate în timpul stagiului de pregătire din Olanda

Elemente de prezentare:



  • Similarităţi în administrarea cauzei în România

  • Diferenţe în administrarea cauzei în România

  • Chestiuni învăţate pe perioada stagiului

  • Ce aspecte ale administrării cauzei, în justiţia olandeză, consideraţi a fi utile pentru administrarea cauzei în România?

  • Cum veţi folosi aceste informaţii în România?

12,00

Pauză de prânz

14,00

Prezentarea de către magistraţii români chestiunilor învăţate în timpul stagiului de pregătire din Olanda

Întrebări şi discuţii



16,00

Sfârşitul programului

D. Consideraţii generale cu privire la sistemul judiciar din Olanda
Sistemul judiciar olandez este compus, după reforma majoră din anul 2002, din următoarele instituţii: Ministerul Justiţiei, Consiliul Judiciar, tribunale, curţi de apel, instanţe de apel specializate (Central Appeals Tribunal, Trade and Industry Appeals Tribunal, Council of State – Administrative Jurisdiction Division) şi Curtea Supremă de Justiţie. Separat, sistemul judiciar olandez integrează Ministerul Public, cu parchetele corespunzătoare instanţelor mai sus arătate.
Consiliul Judiciar

De la înfiinţarea sa în anul 2002, Consiliul Judiciar (Raad voor de rechtspraak) a preluat anumite atribuţii ale Ministerului Justiţiei, în vederea asigurării unei independenţe sporite a puterii judecătoreşti şi a unei administrări superioare a justiţiei, fără a avea însă atribuţii de natură jurisdicţională. Atribuţiile Consiliului Judiciar au natură administrativă, operaţională, şi se referă la bugetul instanţelor, supravegherea execuţiei bugetare de către instanţe, elaborarea politicilor de personal, informatizarea instanţelor şi anumite aspecte de logistică, cum ar fi asigurarea spaţiilor necesare desfăşurării activităţii instanţelor.

O altă atribuţie deosebit de importantă a Consiliului Judiciar este aceea de a promova calitatea actului de justiţie şi de a aviza proiectele de acte normative care au impact asupra administrării justiţiei. De asemenea, Consiliul Judiciar îndeplineşte funcţia de purtător de cuvânt al justiţiei în dezbaterile publice, inclusiv în cele de natură politică şi asigură cooperarea internaţională în materie judiciară.
Instanţele judecătoreşti

Olanda este împărţită în 19 districte, fiecare dintre acestea având propriul său tribunal (rechtbank), care este, de regulă, compus din următoarele secţii : secţia penală (sector straf), secţia de minori şi familie (sector familie en jeugd, care soluţionează atât procesele civile cu minori cât şi cele penale cu inculpaţi minori), secţia de contencios administrativ şi fiscal (sector bestuur), secţia civilă (sector civiel, care soluţionează şi cauzele comerciale) şi o secţie non-jurisdicţională care asigură administrarea instanţei (sector bedrijfsvoering). Secţia non-jurisdicţională de administrare a instanţei (sector bedrijfsvoering) asigură buna funcţionare a tribunalului din perspectiva managementului resurselor, a schemei de personal, a planificării activităţii şi a controlului, respectiv efectuează activităţile necesare în domeniul achiziţiilor, asigurării spaţiilor necesare desfăşurării activităţii instanţei şi îndeplineşte atribuţiile specifice informării şi relaţiilor publice.

O particularitate a sistemului judiciar olandez este reprezentată de secţia sub-districtuală a tribunalului (sector kanton), care reprezintă echivalentul judecătoriei din sistemul judiciar român, din perspectiva competenţei materiale (în materie civilă şi comercială cauze al căror obiect are o valoare inferioară pragului de 5000 euro (în curând va fi modificat la 25000 euro), în materie penală infracţiuni minore, încălcările regulilor de trafic rutier, cereri necontencioase, toate litigiile de muncă, litigiile referitoare la chirii, indiferent de valoarea obiectului cererii, precum şi cauzele având ca obiect tutela şi curatela). Secţiile sub-districtuale sunt singurele instanţe în faţa cărora părţile pot purta litigii fără a fi asistate de un avocat.

Anterior reformei din anul 2002, judecătoriile erau instanţe de sine stătătoare, însă s-a renunţat la ele în condiţiile în care existenţa lor autonomă era justificată doar de necesitatea asigurării unui acces facil al rezidenţilor olandezi la instanţe aflate în apropierea domiciliului lor. Or, în condiţiile în care Olanda beneficiază de o infrastructură feroviară şi rutieră excelentă, menţinerea acestor instanţe ca structuri judiciare distincte, cu sedii proprii diferite de cele ale tribunalului, nu mai avea sens, fiind urmat un proces de înglobare a lor în structura tribunalelor, ca secţii cu competenţă proprie. În cadrul schimbului, am vizitat Tribunalul Arnhem, care are structura expusă mai sus. Cu toate acestea, atât Tribunalul Arnhem cât şi alte tribunale au păstrat sedii secundare ale secţiei sub-districtuale în localităţi mai îndepărtate de cea a sediului tribunalului.

Cele 19 districte sunt grupate în 5 circumscripţii ale curţilor de apel (gerechtshof). Curţile de apel păstrează structura arătată mai sus şi soluţionează apelurile declarate împotriva hotărârilor pronunţate de tribunale, obiectul apelului putându-l constitui atât starea de fapt cât şi încadrarea juridică. Soluţia trimiterii cauzei spre rejudecare este rară. De regulă, hotărârile curţilor de apel sunt supuse recursului (exclusiv pentru motive de drept), în faţa Curţii Supreme. Curţile de apel nu au competenţă de primă instanţă.

Instanţele de apel specializate soluţionează apeluri în domeniile strict delimitate de competenţa lor materială : Central Appeals Tribunal soluţionează apeluri în materia asigurărilor sociale şi a funcţiilor publice, Trade and Industry Appeals Tribunal are o competenţă proprie în materia contenciosului administrativ social-economic şi în materie de concurenţă şi telecomunicaţii, iar Council of State - Administrative Jurisdiction Division este instanţa supremă în materia contenciosului administrativ.

Curtea Supremă (Hoge Raad der Nederlanden) soluţionează recursurile împotriva hotărârilor pronunţate de curţile de apel în materie civilă, penală şi fiscală. Atribuţia sa esenţială este aceea de casaţie, în faţa sa neputându-se repune în discuţie starea de fapt. Deciziile sale au rol de îndrumare pentru instanţele inferioare şi au un rol important în unificarea practicii judiciare. Curtea Supremă este competentă să soluţioneze şi plângerile împotriva judecătorilor şi a altor înalţi oficiali ai statului.

Conducerea fiecărei instanţe este asigurată de un consiliu (bestuur, board – eng.), organ colegial, condus de preşedintele instanţei şi care include şefii sectoarelor. Această structură asigură un caracter unitar al soluţiilor manageriale. Atribuţiile consiliului în domeniul administrării instanţei sunt deosebit de largi, în condiţiile în care instanţele beneficiază de autonomie deplină în execuţia bugetară, fiind responsabile pentru utilizarea resurselor alocate doar în faţa Consiliului Judiciar. La rândul său, Consiliul Judiciar răspunde de utilizarea resurselor alocate sistemului judiciar în faţa Ministerului Justiţiei, aspect care conferă sistemului judiciar o autonomie financiară reală, Ministerul Justiţiei având doar responsabilitatea politică pentru funcţionarea generală a justiţiei ca serviciu public.



Sistemul financiar şi de management integrat

Pentru a avea o imagine completă asupra activităţii judiciare în Olanda, trebuie menţionate câteva date statistice: astfel, la cca. 16,5 milioane de locuitori, instanţele sunt încadrate cu 2176 posturi de judecător full-time (sistemul olandez permite şi exercitarea funcţiei de judecător part-time), 5031 posturi de grefier şi alţi funcţionari judiciari full-time, iar parchetele sunt încadrate cu cca. 600 procurori. Numărul total al cauzelor în anul 2008 s-a cifrat la cca. 1,8 milioane, iar bugetul alocat activităţii judiciare în anul 2008 a fost de 858 milioane euro, ceea ce reprezintă aproximativ 0,6% din bugetul de stat.

Eforturile Regatului Olandei de a eficientiza activitatea instanţelor de judecată s-au concretizat într-o nouă abordare conceptuală a finanţării instanţelor. Astfel, a fost abandonată ideea de finanţare prin alocarea de la bugetul public a unei sume care să acopere necesarul de cheltuieli şi a fost elaborat un sistem de finanţare bazat pe modelul întreprinderii – output financing, în care instanţa de judecată realizează produse, care au un cost de producţie propriu şi un preţ care este acoperit de la bugetul de stat printr-un mecanism similar vânzării-cumpărării, care va fi explicat în continuare.

Aceste produse sunt, în realitate, procesele, dosarele pe care instanţa le soluţionează pe parcursul unui an calendaristic, iar costurile lor şi preţurile sunt calculate pe grupe de produse.

La baza acestui sistem a stat un model de măsurare a volumului de activitate a instanţelor (modelul Lamicie), care a determinat stabilirea a 11 grupe de produse. Aceste grupe reprezintă tipuri majore de procese, acestea fiind, în primă instanţă : civile, penale, administrative, în materie de imigraţie, fiscale, de competenţa sub-district court – sector kanton, respectiv, în apel : civile, penale şi fiscale, restul de grupe formând obiectul de activitate al instanţelor de apel specializate. Aceste 11 grupe conţin cca. 130 de categorii produse distincte – tipuri concrete de procese. Cele 11 grupe includ, astfel, o mixtură de produse (assortmentmix), unele având o complexitate mai ridicată, altele o complexitate mai redusă.

Preţul pentru fiecare grupă de produse se stabileşte în funcţie de un tarif per minut şi de un timp mediu de soluţionare a dosarului, formula de calcul a preţului unei grupe de produse fiind următoarea: preţ grupă produse = assortmentmix X timpul mediu de soluţionare X tarif per minut.

Tariful per minut şi timpul mediu de soluţionare, precum şi compoziţia concretă a assortmentmix sunt determinate prin negocieri care se poartă la fiecare trei ani, între instanţe şi Consiliul Judiciar şi, respectiv, între Consiliul Judiciar şi Ministerul Justiţiei, preţul convenit între instanţe şi Consiliul Judiciar fiind diferit de cel convenit între Consiliul Judiciar şi Ministerul Justiţiei.

Pe lângă preţul unei grupe de produse, se ia în considerare şi preţul per caz, care trebuie să acopere: costurile de personal, costurile operaţionale, costurile managementului şi conducerii, costurile achiziţiilor şi amortizările, costurile generate de chirii, de informatizare etc. Aceste costuri sunt privite ca şi cheltuieli, şi ele trebuie să fie acoperite de veniturile obţinute: numărul de cazuri soluţionate X preţul per caz.

Calculul concret al preţului pe grupe de produse are în vedere şi compoziţia concretă a assortmentmix-ului, care, de exemplu, în materie civilă, conţine mai multe tipuri concrete de cazuri decât în materie fiscală, precum şi rezultatele obţinute în urma studiilor de măsurare a timpilor din activitatea judiciară, actele normative şi politicile care îşi vor produce efectele în perioada pentru care calculul va fi în vigoare, raportul preţ/cost pentru perioada imediat anterioară, precum şi cerinţele de calitate şi eficienţă.

Mecanismul concret de funcţionare a acestui sistem presupune negocierea anuală a unui volum de activitate al instanţelor, pentru fiecare grupă de produse, între conducerea instanţei şi Consiliul Judiciar, urmată de negocieri între Consiliu şi Ministerul Justiţiei. De regulă, aceste negocieri au loc începând cu luna septembrie a fiecărui an, pentru anul următor. Diferenţele între volumul negociat şi cel realizat sunt supuse unui proces de netting, în care diferenţa pozitivă este achitată de la buget într-un cont de egalizare, însă doar la 70% din preţul său. În mod similar, în cazul unei diferenţe negative, instanţa este ţinută să restituie bugetului 70% din preţul produselor „nerealizate”.

Odată stabilit bugetul instanţei, acesta este pus în execuţie de conducerea instanţei (bestuur, board – eng.), care, în urma achitării chiriilor şi cheltuielilor fixe, are deplină libertate în a administra bugetul instanţei. Astfel, instanţa este condusă după modelul unei întreprinderi sau a unei corporaţii – integral management, existând o anumită libertate de decizie până la nivelul şefilor de sectoare. Între alte prerogative ale conducerii instanţei, se impune menţionarea faptului că schema de personal auxiliar nu este stabilită de Consiliul Judiciar sau de Ministerul Justiţiei, astfel încât conducerea instanţei poate efectua angajări de personal auxiliar oricând şi fără vreo aprobare prealabilă, în funcţie de necesităţile instanţei.



  1. Dostları ilə paylaş:
  1   2   3   4


Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2017
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə