Master terapia logopedica in procesele de comunicare si limbaj
Yüklə 86,2 Kb.
|
|
MASTER - TERAPIA LOGOPEDICA IN PROCESELE DE COMUNICARE SI LIMBAJ – ANUL II PERSPECTIVE IN RECUPERAREA PSIHOPEDAGOGICA PROF. UNIV. Dr. GHEORGHE RADU Cursul 1 , 12.10.2009 BIBLIOGRAFIE: 1. Declaratia de la Salamanca, 2.Legea invatamantului din Romania ( cap. VI ). 3.H. G. 1251 / 2005 cu privire la invatamantul special si special integrat ( in Hotarare se da o recomandare de terminologie ). 4.D.S.M.IV, 5.” Psihologia scolara pentru invatamantul special, sinteze “, autor Gheorghe Radu, Edit. Fundatiei Humanitas, 2002 6.” Unele particularitati ale invatarii pentru debili mintali “, autori, dr. Elena Marta Stoiciu , Gheorghe Radu, Edit. Didact. Si Pedag.,1976 7.” Despre copiii cu abateri in dezvoltare “, autori T.A. Vlasoia , M.S. Pevzner,Edit. Did. Si Pedag.Buc. 1975 8. “ Experienta romaneasca de sprijin in invatarea copiilor….1963 / 1968 “, autori Florica Stafiescu Nicolescu & Florica Bagdasar, 9. “ Cartea pentru toti copiii” , Florica Stafiescu Nicolescu & Florica Bagdasar, 10. “ O noua metoda de citit – scris “ ( autoarele sunt cele mentionate mai sus ). 11. “ Conceptia dr. Florica Bagdasar privind modernizarea scrisului “, autor Ciornei Fl.; capitol inclus in “ Elemente de psihopedagogia handicapatilor “,sub. cond. Prof. Emil Verza, 12.” Psihologie, psihopedagogie speciala si ordinatoare “, autor, Viorel Hancu,1999, 13. “Psihopedagogia dezvoltarii scolarilor cu handicap “, autor Gheorghe Radu, Edit. Did. Si Ped. 1999, 14. “Probleme de defectologie,vol. IX “,E.D.P.,1975, 15. “ Contributii la istoria invatamantului special din Romania “, culegere de studii,E.D.P. 1968,volumul apartine unui colectiv de autori. 16.” Debilitatile Mintale ‘, Zazzo, carte tradusa de Florica Nicolescu. CERINTE : - in timpul cursurilor vor fi stabilite teme pt. referate care vor fi sustinute pe parcursul seminariilor ulterioare,primele teme fiind fixate de la primul curs. Sunt 4 trasaturi de specificitate a deficientului mintal :- inertia oligofrenica (LURIA) ; - vascozitatea genetica ( B. INHELDER ) ; - heterocronia ( R. ZAZZO ) ; - zona proxima a dezvoltarii ( VAGOTSKI ). Termenul de specificitate a deficientelor mintale a fost introdus de R. Zazzo. “ Trasaturile specifice variaza de la un grad de debilitate la altul pe intreg continutul starilor de inapoiere. Si pt. un acelasi I.Q. trasaturile specifice se modifica de la o varsta la alta si pot chiar sa dispara “. – Zazzo, “ Debilitati mintale”.
- heterocronia, in cazul deficientului mintal , se caracterizeaza printr-o neconcordanta accentuata intre viteza si calitatea executiei : * astfel, in executarea unei sarcini,un deficient mintal cu varsta cronologica de 14 ani, are viteza unui copil de 12 ani ( in exec. unei sarcini ),iar calitatea executiei este a unui copil de 6 , 7 ani. - existenta decalajelor intre diferite sisteme si functii psihice ce se dezvolta neechilibrat , dezvoltarea unora facandu-se in detrimental altora. 4) ZONA PROXIMEI DEZVOLTARI – Vagotski – - a fost introdusa de catre Lev Vagotski pt. a caracteriza relatiile invatare / dezvoltare. - ZPD reprezinta distanta dintre nivelul de dezvoltare actionala , asa cum este determinat prin rezolvarea independenta de probleme , si nivelul dezvoltarii potentiale, asa cum este determinat prin rezolv. de probleme sub indrumarea adultului,sau in colaborare cu colegi mai capabili. - intre cele doua dezvoltari – cea actuala ( actionala ) si cea potentiala - se contureaza activitatea de invatare , iar spatiul se numeste Z.P.D. - la deficientul mintal, ZPD este : - limitata , - lipsita de dinamism operational , este putin eficienta sub raportul achizitiilor posibile, este cu atat mai ingusta cu cat gravitatea def. mintal este mai mare. - copilul cu def. mintala nu se descurca singur in rezolvarea unei sarcini de invatare, nu cere ajutorul adultului, nu resimte nevoia de feedback , participa mecanic si stereotip , fara o raportare constienta si permanenta la obiectivul urmarit. NOTA – pe parcursul primului curs,dl. prof. a amintit cele 4 trasaturi de specificitate ale def. mintal, precum si “ autorii “ acestora. Fiind pt. mine o premiera auditiva, ( sau, aproximativ ) am simtit nevoia sa ma documentez si, in acelasi timp sa le scriu si sa le adaug in curs. In cazul celor pt. care informatiile nu reprezinta o noutate ,rog ignorati detalierea si retineti doar – enumerarea trasaturilor de specificitate - . Cursul 2 ; 19.10.2009 Criterii de evaluare la final de semestru: a) evaluare continua – activitatile din cadrul seminarului saptamanal ( referatele prezentate pe structura temelor d-lui prof.),la care se adauga activitatile practice periodice. b) evaluare finala - examen scris cu tematica si exercitiu de autoevaluare. Observatii : - cursul nu a fost prezentat in maniera structurata , ci sub forma unor idei pe care le -am grupat si si le atasez mai jos : NOTITE DE CURS A )Capacitatile def. de intelect in aprecierea sanselor proprii: - depinde de gradul de deficienta, - se face prin analogie cu copilul normal , - se tine cont de faptul ca , gandirea def. mintal, prin insasi dinamica ei este diferita de cea a copilului normal. - def. mintal are capacitatea perceptiva de tip sincretic ( el “prinde “ grupurile, nu face analiza si sinteza , el are o intelegere elementara a lucrurilor la care se adapteaza ). - daca deficientul mintal nu este compensat pana la varsta de 16 ani el devine dublu deficient ( se adauga tulburarea de comportament ). - veriga de compensare a def. de intelect este inteligenta sociala, care, alaturi de inteligenta emotionala reprezinta fatetele unei entitati - inteligentele multiple - . - sa n u se uite faptul ca, def. mintal nu are capacitate metacognitiva ( autoanaliza ). B )Diferente - intelect de limita / pseudodeficienta mintala -: - intelectul de limita reprezinta o plafonare patologica , este determinat de afectarea scoartei cerebrale , Q.I. 50 / 70. - falsa def. mintala este fara baza patologica ,determinata fiind de carente educative, afective,mediu familial si social impropriu. sau chiar ostil. - la intelectul de limita zona proxima a dezv. este ingusta, - la falsa def. mintala copilul este normal potential , dar n u a fost stimulat ( actional ); asadar, Z.P.D. este rezultatul invatarii. - FEUERSTEIN ( psiholog de origine romana,emigrat in Israel ) preia idea de Z.P.D.,dar introduce un element nou * nu se urmareste doar operatia mintala folosita, se urmareste si instrumentul adecvat operatiei respective. Instrumentul de diferentiere dintre intelectul de limita / falsa def. mintala il reprezinta psihodiagnoza formativa ( Vagotski ). In psihodiagnoza formativa se urmaresc 3 pasi : - preanvatarea ( testul traditional,dar pe care nu ai voie sa-l repeti in aceeasi zi ,existand riscul de memorare al itemilor ). - invatarea ,nu al itemilor din test, ci al operatiilor ( ex. sa se antreneze comparatia dintre un produs care are totusi ceva lipsa in intregul sau ). - postanvatarea ( re-aplicarea primului test,deoarece acum se urmareste progresul copilului ). C) INTEGRAREA : - este“ sfanta “ (expresia d-lui prof. ) in educatie ; imposibila in instructie. - in instructie, integrearea clacheaza in cls. a IV-a – a V-a datorita gandirii formale ( fragilitatii ei , in cazul copiilor cu def. mintala ). - sa nu se uite faptul ca def. mintal are capacitatea perceptive de tip sincretic ( deficitari in ceea ce priveste operatiile gendirii,in special analiza si sinteza ). - pentru a se integra in social, deficientii au nevoie de comunicare, - trebuie reformat instrumentul de comunicare cu mediul social. - la deficientul senzorial apare o noua problema, ( in comunicare ) adica invatatorul / prof. care are sarcina educarii acestuia trebuie sa cunoasca limbajul specific (braille / mimico-gestual ). - integrarea scolara se valorifica prin integrare sociala , integrare prin diversitate in comunitate, in mediul social. CONCLUZIE : - EDUCATIA ESTE INTEGRABILA ! - urmarind acest principiu se pot gasi zone commune de educatie si de lucru ( copii normali si copii cu deficiente ),indicate fiind activitatile sportive. - statistic vorbind, daca dintr-un procent de 100% ,3 % sunt copiii cu deficiente, 10 % sunt cei cu falsa deficienta, iar restul de 87 % sunt cei normali, “ clientii integrarii “ sunt acei 3%. IMPOSIBILITATEA INTEGRARII IN INSTRUCTIE : - se datoreaza faptului ca ei, copiii sunt diferiti , - ritmurile de perceptie a materialului sunt automat diferite. - in sistemul de integrare prin instructie, I.D.S. este distorsionata! D) EGALIZAREA SANSELOR : - inseamna tocmai asigurarea posibilitatilor de comunicare cu mediul social inconjurator , in vederea integrarii!! - idea de egalizare a sanselor ne avantajeaza prin dezvoltarea instrumentului fundamental de socializare ( limba / limbajul ), in urma caruia se poate obtine maximum de beneficii pt. cei cu deficiente. E) Ce anume este “ logopedic “ in cazul copiilor cu deficienta mintala ? - nu exista copii cu deficienta mintala fara tulburari de limbaj , - tulburarile de limbaj sunt in legatura cu tulburarile de dezvoltare , - daca nu au un mediu de comunicare si de dezvoltare cu mediul social; copiii cu def. mintala nu se pot integra. F) Cateva reguli standard ( amintite de dl. prof.) din cele 21 : 1.cresterea constientizarii societatii; 2.ingrijirea medicala; 3.reabilitarea; 4.servicii de sprijin; 5.accesibilitatea;6.educatia; 7.angajarea;8.obtinerea de venituri + securitatea sociala;9.viata de familie + integritatea persoanei;10.cultura;11.recreere + sport;12.religia. Cursul 3 ; 26.10.2009. Observatii : - se pastreaza aceeasi forma ,adica lipsa cursului structurat si doar notarea unor idei , - s-ar putea ca, unele informatii sa fi aparut in cursurile anterioare. NOTITE DE CURS Metoda , reprezinta un sistem de lucru, iar indiferent de metodele particulare fiecarui domeniu, prima data sunt metodele generale. Educatia integrata : Pentru deficientii de auz : a ) - nu se poate incepe cu scoala integrata inainte de inceperea demutizarii; b ) - demutizarea, la randul ei, trebuie sa inceapa in perioada optima de formare a limbajului ( 2-5 ) ani, din gradinita ; educatoarea trebuind sa cunoasca sistemul de demutizare. c) - deficientii de auz pot fi inclusi in invatamantul de masa numai dupa ce si-au format sistemul de comunicare!. Pentru deficientii de intelect usor : a ) pot fi integratii chiar de la gradinita, DAR,. capacitatea lor de intelegere se termina la nivelul inteligentei formale !! Criteriul de departajare ( deficienti / pseudodeficienti ) este este tocmai acesta : in conditiile in care copilul depaseste zona gandirii formale, el nu este debil mintal !!! b) integrarea trebuie privita diferentiat , in raport cu gradul si tipul de deficienta; c ) copilul cu deficienta patologica trebuie sa beneficieze de invatamant diferentiat. Una dintre conditiile integrarii este tocmai limbajul! – aceasta inseamna inceperea organizarii sedintelor logopedice cat mai devreme, adica in perioada optima de formare a limbajului ( 2-5 ani ). Pentru copilul normal : - intre varsta de 3,4-6 ani se poate invata o limba straina; conditia fiind ca, initial sa fie f. bine insusita limba materna; deoarece, logopedia este stiinta care isi gaseste aplicabilitatea in insusirea corecta a limbii materne ( aceeasi regula trebuie urmarita si in comunitatile multilingvistice ). Care sunt mecanismele Z.P.D.: ( VAGOTSKI ) : a ) invatarea obisnuita ( si ritmica ) favorizeaza noi cunostinte pentru copil : - ce poate face cu invatatorul azi, va face maine singur -. b ) imitatia : - copilul,in general invata prin imitatie , pt. cel cu deficiente este aproape o regula. Imitatia este un fel de inertie , dar , tocmai imitand pe altul poti invata, iar invatarea “ te impinge “ inainte. ( VAGOTSKI ). c ) jocul : - prin joc , copilul mai putin dotat intelectual , il imita pe cel care realizeaza ceva mai bine decat el. PRINCIPIILE SISTEMULUI PEDAGOGIC ( acest sistem de principii apartine Mariei Montessori ). sistemul de principii a fost creat dupa o practica indelungata in munca cu copiii. - esenta pedagogiei Mariei Montessori il constituie tocmai sistemul pedagogic creat de ea. PRINCIPIILE: 1 ).Principiul antropologic : - in centrul sistemului se afla copilul a carui libertate spirituala trebuie tratata cu respect. Dezvoltarea spirituala a copilului este legata de dezvoltarea psihica si fizica, rol imens avand educatia senzoriala si educatia psihomotorie. 2 ).Principiul asigurarii conditiilor de libertate a copilului ,pentru ca acesta sa se dezvolte ca om independent si responsabil. Libertatea : - libertatea copilului de a se misca in voie intr-un context didactic bine pregatit; - libertatea copilului de a-si alege locul ,dar in contextual activitatii!! - numai in conditiile activitatii libere copilul invata sa-si aprecieze propriile posibilitati. - “ libertatea copilului trebuie sa aibe ca limita interesul colectiv “ / M. Montessori. Deviza instruirii : “ Ajuta-ma sa fac singur “- aceasta deviza este un deziderat al copilului adresat educatorului. 3 ) Principiul concentrarii atentiei : - atentia este stimulata cand activitatea propriei maini este controlata de propria minte. - datorita principiului concentrarii atentiei educam de fapt sarguinta, rabdarea. - “ disciplina interioara devine fateta inversa a libertatii, adica autoconstrangerea bazata pe un efort de vointa “. 4 ) Materialele didactice sa fie pregatite in asa fel incat sa starneasca curiozitatea . Explicatii. - Perioada prescolaritatii are o anumita stadialitate : a ) perioada dezvoltarii vorbirii, b ) perioada dezvoltarii senzoriale si perceptive, c ) perioada dezvoltarii acuratetei, d) perioada dezv. miscarilor, a actiunilor, a insusirii obiectelor mici, a dezv. deprinderilor sociale. Materialul didactic trebuie conceput astfel incat sa corespunda acestor perioade ale prescolaritatii.
Planul de invatamant :- este elaborat f-ctie de etapele de varsta ale copilului. Scoala este impartita in doua cicluri :- cls. 1- 8 ( primul ciclu, pe parcursul caruia au un singur profesor 0; cls. 9-12 ( profesorii se diversifica; este ciclul 2 ). Difera maniera in care sunt predate materiile de studiu ( inclusiv locatia ):- de ex. cursul de biologie are loc in Gradina Botanica ,ora nu se limiteaza doar la machete,harti didactice,etc. ). Curriculum:- este bogat, sunt materii obligatorii; insa nu apar teste, din dorinta si necesitatea evitarii traumatismelor pe care le-ar crea notarea ( evaluarea o face profesorul intr-un caiet ). Invatarea literelor- se studiaza intai literele mari,ulterior,si dupa o perioada lunga se incepe studiul ( grafia ) literelor mici. In studiul matematicii se foloseste metoda analitica; iar geometria are la baza demonstratiile captivante. Un mare accent se pune pe euritmie ( arta miscarii ); dar si p e studiul muzicii- in special muzica instrumentala. Scoala Waldorff nu-si propune performante intelectuale deosebite,ci, educarea copilului cu fantezie si creativitate, preconizeza invatarea din placere.
- elevul este scopul si ratiunea pedagogiei Waldorff, este acceptat orice copil, fara discriminare. - cunostiintele ( predate elevilor ) nu trebuiesc abordate ca scop in sine; ci ca instrument pt. formarea ( personalitatii ) si in permanenta legatura cu viata. - se lucreaza pe clase cu efective stabile, stabilitatea se datoreaza faptului ca nu se admit repetenti – decat in cazuri absolut deosebite ,pe baza unui “vot “ unanim profesori + parinti. P.S.1 – : Informatiile de mai sus reprezinta o combinatie dintre ideile desprinse din referatul colegei noastre, Lavinia Neacsu si cele enuntate de dl. profesor. P.S.2 –: In timpul cursului mi-am permis sa imprumut de pe catedra d-lui profesor cartea “ Pedagogia Waldorff “, scrisa de Rudolf Lanz; din care am spicuit cateva idei:- calitatile prof. Waldorff , sistemul de pedepse : - “ Chiar acolo unde nu exista totalitarism politic, exista totalitarism mental “ . - “ Omul, facand parte dintr-un Univers,are structura si existenta sa ( a Universului ); are sens. El se proiecteaza in UMANITATE”. - “ Elevul Waldorff invata de la persoane si n u din carti, el nu cauta cunostinte,el cauta trairi “ -“ O clasa in care domneste o liniste de mormant este o clasa bolnava “. - “Trebuie urmarita integrarea invatamantului in cosmoviziunea comuna “ .
- “Nu trebuie atrofiata creativitatea copilului”. - “Educatia este o terapie; a educa inseamna a vindeca “. Calitatile profesorului Waldorff : A )” Cunoasterea profunda a fiintei omenesti.” B )” Dragostea – baza a comportamentului social”. C ) “Calitati artistice”. “La pedeapsa, profesorul trebuie sa fie calm, just, consecvent. Profesorul trebuie sa fie un artist, una din artele pe care trebuie sa le domine este “arta” pedepsirii : Pedeapsa nu trebuie sa intarzie prea mult, caci elevul va uita CAUZA; dar nici nu trebuie sa fie brusca pentru a nu fi considerata de natura emotiva. Autoritatea trebuie sa fie bazata pe dragoste. Arta profesorului :- a trata toate temperamentele in mod egal.” A doua parte a cursului . - “Legile logopediei “ - ( enuntate de dl. prof. Emil Verza in “Tratat de logopedie”,vol. I ); si prezentate in referat de colega noastra Alina : 1.Orice abatere,in forma si continut ,de la vorbirea standard,marcata prin disfunctionalitatea expresiei si receptivitatea limbajului,constituie o tulburare a acestuia. 2.Orice tulburare de limbaj are tendinta de a se agrava si consolida in timp, ca deprindere negativa. 3.Tulburarile de limbaj nu presupun un deficit de intellect sau sensorial, dar, atunci cand apar pe un asemenea fond,ele sunt mult mai grave, mai variate si mai extinse. 4.Tulburarile de limbaj au o frecventa mai mare in copilarie si in perioadele de constituire ale limbajului ,ca urmare a fragilitatii aparatului fonoarticulator si a sistemelor cerebrale implicate in vorbire. 5.Toate tulburarile de limbaj au un character tranzitoriu si sunt corectabile,educabile prin metode specific logopedice si printr-o serie de procedee cu caracter general. 6.Tulburarile de limbaj, incepand cu cele mai simple, produc efecte negative asupra personalitatii si comportamentului subiectului, deoarece ele sunt traite dramatic si tensional pe fondul unei frustrari si anxietatii. 7.Tulburarile de limbaj nu se transmit ereditar, in timp ce unele structuri anatomice care faciliteaza producerea acestora se pot regasi in descendenti. 8.Tulburarile de vorbire, pana la varsta de 3-31/2 ani, nu au o semnificatie logopedica sau defectologica, ci una fiziologica, atunci cand sunt produse ca urmare a nematurizarii aparatului fonoarticulator sau a sistemelor cerebrale implicate in vorbire. 9.Tulburarile de limbaj prezinta o incidenta mai mare si o simptomatologie mai grava la sexul masculin , comparativ cu cel feminin. 10.Terapia tulburarilor de limbaj se bazeaza pe o metodologie corectiv-recuperativa ce se realizeaza in relatie cu dezvoltarea si stimularea intregii activitati psihice a subiectului si armonizarea comportamentelor la conditiile mediului inconjurator. Alte idei desprinse din cursul d-lui profesor. In cazul deficientului mintal , se impun cateva obiective ale terapiei care sunt prioritar logopedice : 1. Corectarea tulburarilor de pronuntie; 2. Corectarea tulburarilor de ritm si fluenta ( tahililia si bradilalia ). 3. Corectarea tulburarilor de voce. 4. Corectarea tulb. de limbaj scris dislexo-disgrafic. 5. Stimularea generala a elevului cu handicap, stimularea auzului fonematic, a vazului, stimularea capacitatilor respiratorii, formarea simtului ritmului; accelerarea procesului de lateralizare a f-ctiei organelor perechi.
1.Structurarea si dezvoltarea limbajului; 2.Trezirea si stimularea trebuintei de comunicare; 3.Formarea deprinderilor de : a ) ascultare a vorbirii; b ) de a participa la dialog; c) de analiza si sinteza fonetica si grafica. 4. Insusirea formei gramaticale corecte. 5. Ritm optim al vorbirii si al intonatiei adecvate :- monolog ;- dialog ,- citire ,- recitare. Principii ale terapiei limbajului : 1.Orientarea intuitiv/practica a activitatii de terapie a limbajului, 2.Asigurarea varietatii si accesibilitatii materialului intuitiv/verbal folosit in terapia limbajului. 3.Esalonarea de la simplu la complex a exercitiilor utilizate in activitatea de terapie a limbajului. 4.Diferentierea si individualizarea materialelor demonstrative si a exercitiilor cu material verbal. 5.Asigurarea temeiniciei achizitiilor verbale .
S-a citit si din sistemul alternativ educational “ Step by step “. Alte idei desprinse din curs : - deficientul cu handicap sever se preteaza la efectuarea muncilor monotone, repetitia fiind asociata cu excluderea oricarei manifestari de originalitate. Activitatea nr. 6 / 16.11.2009 NOTITE DE CURS Au fost prezentate cateva date biografice despre VAGOTSKI si despre LURIA. VAGOTSKI: ( prezentat de colega noastra,Doinita ). - a trait 36 ani; a cercetat doar 10 ani. - este autorul teoriilor social-istorice despre dezvoltare, -observa ca notiunile abstracte se cristalizeaza in jurul varstei de aprox. 14 ani, -de asemenea, sesizeaza faptul ca, “istoria dezvoltarii functiilor psihice superioare este un domeniu al psihologiei insuficient cercetat”. Lucrari publicate : - 1925 , Psihologia si marxismul, - 1926 , Psihologia pedagogica;
- din anul 1945 este professor la Universitatea Lomonosov, seful catedrei de neuropsihologie a facult. de Psihologie. - in anul 1921 devine absolvent al Facultatii de Stiinte Sociale, - in anul 1936, absolvent al Institutului de Medicina - intre anii 1924 – 1934 lucreaza cu Vagotski, abordand problema dezvoltarii psihicului , mai ales metodele de studiu ale proceselor afective. - sunt interesati de unitatea dintre intelect / afect; - considera ca inteligenta este “ bulversata “ de afectivitate. - in Z.P.D. (desc. de Vagotski ),gaseste “ cheia “ pt. compensarea FDB( falsa debil. mintala ). - cercetand FDB , observa ca aceasta este determinata etiologic de conditiile de mediu defavorabile dezvoltarii. - s-a ocupat de studiul f-ctiilor psihice superioare ( in cazul afectiunilor localizate ), - este vestit prin studiul afaziei. LUCRARI STIINTIFICE PUBLICATE: “Limbaj si inteligenta in dezvoltarea copilului”( 1927) ; “ Natura conflictelor umane ( 1932,SUA) ; “ Probleme ale activitatii nervoase superioare ale copilului normal si ale celui cu anomalii “( 1956,vol.I ; si 1958,vol. II ) ; “ Creierul omului si procesele psihice “ ; “ Lobii frontali si reglajul proceselor psihice “ ( 1966 ); “ Fc-tiile corticale superioare ale omului ,si tulburarile acestora, in cazul unor afectiuni cerebrale localizate “ ( 1969 ) ; “ Bazele neuropsihologiei “. Alte idei desprinse din curs : - Pedagogia – “ face “ instrumentul de realizare a compensarii deficientei. - Scopul oricarei cercetari : - ameliorarea a ceea ce s-a cercetat. - Educatia timpurie – este o sansa de recuperare, se poate realiza chiar o compensare totala. - Scolile ajutatoare – initial au avut o orientare filantropico-bisericeasca, dar, fara baza stiintifica, pedagogica. - In Rusia, denumirea este de “ Scoala auxiliara “; auxiliar nu este sinonim cu ajutator. - pentru “modificarea” inteligentei, trebuiesc dezvoltate “ instrumentele “ acesteia, iar LIMBAJUL este un instrument valoros al inteligentei. - exista 2 zone de compensare a I.Q. : - inteligenta emotionala;- inteligenta sociala.
- in anul 1969 se ( re)introduce scrierea simplificata verticala ( renuntarea la “ bucle “ ). Idei deprise din cursul d-lui prof. : SCRIS-CITIT = este specifica metodei globale. La copiii cu deficiente mintale se foloseste metoda globala ( cea de gelstat,de intreg). - ca metoda de invatare – ,citirea se face printr-un intreg,citirea este globala. CITIT-SCRIS = este o metoda fonetico-analitica-sintetica. Limba romana este o limba fonetica; la copiii dezv. normal,se foloseste metoda fonetico-analitica-sintetica. LURIA -expert in studiul afaziei - Luria s-a ocupat si de copiii cu deficiente de intelect. - una dintre lucrarile de baza ( impreuna cu Pevzner ) ;- “ Copilul inapoiat mintal”-.
- motivul : * inertia patologica specifica deficientului mintal ! - una din cele mai frecvente manifestari ale slabirii capacitatii de generalizare si de abstractizare consta in concretismul excesiv.
- incapacitatea de a face abstractizari, - incapacitatea de a verbaliza propria experienta,deci, incapacitatea de a-si constientiza experienta.
- insuficienta curiozitate, - slaba manifestare a interesului cognitiv, fapt ce influenteaza negativ antrenarea in activitatea cognitiva , - lipsa de coerenta a gandirii (inconsecventa gandirii ),mai ales la formele etiologice posttraumatica / postencefalitica; determina pierderea de efort intelectual a deficientilor, - gandirea deficientilor de intelect isi pierde rolul de coordonare in activitatea desfasurata, ceea ce influenteaza negative eficienta activitatii de invatare.
- trec impulsiv la rezolvare, - se orienteaza dupa elemente intamplatoare ( dupa asemanari de forma, dar , care au avut loc in alte situatii ). - le lipseste momentul de orientare in problema, - PIERD RAPID MODUL de ANALIZA al LIMBAJULUI INTERIOR (al gandirii) – ceea ce este o alta consecinta a simptomului central al oligofreniei,dar si o manifestare a inertiei specifica gandirii distorsionate.
- prefera jocurile stereotipe, deoarece se bazeaza pe repetari ale acelorasi etape. Teorii optimiste privitoare la posibilitatile de integrare / adaptare la mediu a def. de intelect : FEUERSTEIN :- nu trebuie pus dinainte un diagnostic pesimist !- Ce anume determina aceasta concluzie : - psihicul uman are un caracter evolutiv, structural, pe tot parcursul activitatii sale ( psihice ), indiferent de varsta subiectului. - aceste calitati ale psihicului determina MODIFICABILITATEA lui. - termenul de modificabilitate cognitiva este ancorat in practica stimulativa,recuperatorie.
- acest set de instrumente se se adreseaza cu mare precizie unor functii psihice deficitare, si care au ca scop fundamental cresterea modificabilitatii psihice , adica a capacitatii organismului de a profita de EXPERIENTA DE INVATARE. Noutatea teoriei lui Feuerstein:- contradictii / puneri in accord : - teoria modificabilitatii cognitive si a imbogatirii instrumentale este in contradictie cu opinia unor psihologi din primele decenii ale secolului trecut; opinie conform carora,I.Q.a unui copil, coeficient stabilit prin teste psihometrice in perioada de maturizare anatomo-fiziologica a S.N.C. al acestuia, va ramane nemodificat. - opinia lui Feuerstein este in perfect acord si cu teoriile psihologice moderne promovate de Luria, Vagotski, Inhelder, Zazzo / “ pierderea in multime “ a deficientului /. - de asemenea, este in acord cu progresele scolare inregistrate de copiii cu def. de intelect, copii scolarizati in scoli speciale, si / sau inclusive ; scoli temeinic organizate, adaptate; institutii care isi propun ca obiectiv major : * stimularea dezvoltarii compensatorii a acestor subiecti ; * pregatirea pt. integrarea sociala; prin urmatoarele metode: - dezvoltarea limbajului, - participare la activitati practice accesibile si utile siesi si comunitatii de apartenenta. Aceste metode sunt bazate pe invatare cognitiva , mediata insa de invatarea emotionala si sociala ( E.Q. /S.Q.). Particularitati ale comunicarii prin limbaj verbal la copii si la adolescenti cu deficiente de intelect. Copiii / adolescentii cu def. de intelect prezinta un caracter polimodal al deficientelor de vorbire. Motivul : - tulburarile de limbaj sunt asociate cu alte defecte si tulburari; mai ales cu insuficientele palierului cognitiv; - tulburarile de limbaj sunt associate si cu variate tulburari ale personalitatii ;- sunt asociate cu tulb. ale palierului emotional-afectiv,etc. In scolile speciale, sau in formele integrate de educatie : - stimularea limbajului, insotit de corectarea tulburarilor de vorbire la copiii cuprinsi in aceste scoli, trebuie sa fie un obiectiv major al intregului personal didactic si educativ din institutiile respective.
- prin corectarea limbajului se are in vedere pregatirea acestor copii pentru integrarea lor in procesul comunicarii curente, in procesul invatarii si al integrarii sociale, sub diferite aspecte, inclusiv cel al integrarii in activitatea practica. - munca ( in comunitate ) este impracticabila fara limbaj.
- functia semiotica, prin limbaj, sta la baza proceselor cognitive, - f-ctia semiotica este prezenta in reprezentare, in gandire, in imaginatie, dar, este prezenta si in procesele mnezice. - in acest context, corectarea tulburarilor de limbaj, stimularea si dezvoltarea comunicarii la scolarul cu handicap de intelect, reprezinta o conditie importanta pentru depasirea dificultatilor de invatare cu caracter global pe care le intampina. NOTA – la scolarul normal, dificult. de invatare sunt selective ! Etiologia tulburarilor de limbaj la copiii cu deficienta de intelect. Sunt atat factori comuni / cu ai subiectilor normali, dar cu tulb. de limbaj / ; dar si factori diferiti. Factori comuni :- traumatisme, infectii, intoxicatii; care pot actiona prenatal, postnatal, perinatal. Factori diferiti / diferente / :- in cazul subiectilor cu deficienta de intelect, factorii ( comuni ) actioneaza cu mai multa intensitate si cumulat !! Prin urmare, si etiologia este polimodala! Caracteristici ale copiilor cu deficienta de intelect : -intarzierea in aparitia si dezv. limbajului ( este primul sistem de alarma ). - faptul ca se manifesta de timpuriu, se asocieaza si cu caracterul polimodal. - intarzierea primelor manifestari ale prezentei limbajului reprezinta un simptom de recunoastere al deficientei mintale. - etiologia deficientilor de intelect poate fi comuna cu etiologia deficientilor de limbaj. Atentie: - la copiii cu deficiente de intelect, scade capacitatea de analiza fonetico-grafica. - tulbur. de limbaj pot recidiva. - pot aparea adaugiri de vocale, inversiuni de grafeme / limbajul scris/; deformari de cuvinte, repetari de cuvinte, datorate inertiei si perseverarii in gandire. De ce trebuie sa fim atenti la psihomotricitate ? - tulburarile motorii se manifesta la nivelul f-ctiior psihice. 04.01.2010, Activitatea nr. 8 NOTA: - in ultima zi de curs ,care a avut loc inaintea vacantei de iarna,personal nu am notat ceva nou care sa n u se regaseasca in insemnarile anterioare,acesta fiind motivul pentru care nu am “pus” nimic pe grup; - EXAMENUL va avea loc la o data care va fi fixata in cursul zilei de luni,11.01.2010 ; -examenul va fi un studiu de caz avand ca tema : “ Pentru un model eficient de terapie a limbajului in cazul copiilor cu……hipoacuzie / deficienta profunda…etc. dl. prof. ne lasa sa n e alegem domeniul de interventie. - studiul de caz, care va fi sub forma unui referat,dar n u de amploare teoretica,ci, mai degraba practic, va fi citit de fiecare. Perioadele optime / sensitive si zonele dezvoltarii Toate tipurile de deficienta au si “ sateliti “,adica deficiente asociate. Perioada 0-3 ani / 11-14 ani sunt zone sensibile de dezvoltare, deoarece intre aceste intervale se valorifica “ potentele “ individului. VAGOTSKI – lanseaza idea perioadelor sensitive in procesul dezvoltarii; stipuland faptul ca : “ nu orice activitate de invatare poate stimula optim dezvoltarea psihica “.
- neanlaturarea la timp a acestor intarzieri pot avea influente majore( in sens negativ ) asupra dezvoltarii ulterioare si p e termen lung. - in cazul esecului instructive/educativ se consolideaza structurile genetice ale debilului autentic. - de un real folos este diagnoza formativa ( demersul formativ in diagnosticare ). - unul din obiectivele fundamentale ale interventiei educative si a terapiei timpurii, il constituie pregatirea copilului pentru debutul scolar , adica, obligativitatea grupei pregatitoare in gradinita. - pregatirea debutului scolar inseamna abordarea efortului scolar in conditii favorabile,atributii deosebite revenind invatamantului prescolar. Atentie :- perioadele sensitive sunt sensitive atat pentru progress,cat si pentru regres! Constantin Pufan : - recuperarea biologica,psihologica,sociala si pedagogica beneficiaza de conditii optime numai la o varsta mica. Diferenta dintre psihometria clasica si sistemul de evaluare formative ; - psihometria clasica este centrata pe produsul intelectual,este statica,minimalizeaza relatia inteligenta/invatare;in cazul psihometriei se obs. doar ZONA ACTUALA A DEZVOLTARII. - evaluarea formativa are in vedere Z.P.D. - dar, evaluarea formativa nu este posibila fara psihometria clasica. I.C.Petrescu “ cine nu s-a avantat de mic sa faca ce nu poate,nu va face mai tarziu nici ceea ce poate”. Yüklə 86,2 Kb. Dostları ilə paylaş:
|