Între oamenii buni şi Dumnezeu există o prietenie, prin virtutea care-i uneşte

(Matei 26.41)

Să nu ispitiţi pe Domnul Dumnezeul vostru, cum L-aţi ispitit la Masa. (Deutoronomul 6.16)

Secretul fericirii constă în a ceda tentaţiilor. (Oscar Wilde)

Singura soluţie ca să eviţi ispitele este să te lupţi cu diavolul. (Cuviosul Paisie Aghioritul)

Sunt oameni care execută munci foarte grele, dar care nu pot să reziste unei ispite. 9.23

Şi acum voi ispitiţi pe Domnul cel Atotputernic, dar în veac de veac nu veţi cunoaşte nimic. (Iudita 8.13)

Şi au ieşit fariseii şi se sfădeau cu El, cerând de la El semn din cer, ispitindu-L. Şi Iisus, suspinând cu

duhul Său, a zis: Pentru ce neamul acesta cere semn? Adevărat grăiesc vouă că nu se va da

semn acestui neam. (Marcu 8.11, 12)

Şi când a sosit în acest loc, le-a zis: Rugaţi-vă, ca să nu intraţi în ispită. (Luca 22.40)

Şi nu ne duce pe noi în ispită. 12.17

Şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăveşte de cel rău. Că a Ta este împărăţia şi puterea şi slava în veci.

Amin! (Matei 6.13)

Şi poporul căuta ceartă lui Moise, zicând: "Dă-ne apă să bem!" Iar Moise le-a zis: "De ce mă bănuiţi şi de

ce ispitiţi pe Domnul?" Atunci poporul, apăsat de sete, cârtea împotriva lui Moise şi zicea: "Ce este

aceasta? Ne-ai scos din Egipt ca să ne omori cu sete pe noi, pe copiii noştri şi turmele noastre?"

(Ieşirea 17.2, 3)

Toţi bărbaţii câţi au văzut slava Mea şi minunile pe care le-am făcut în pământul Egiptului şi în pustie, şi M-

au ispitit până acum de zeci de ori şi n-au ascultat glasul Meu, nu vor vedea pământul pe care Eu cu ju-

rământ l-am făgăduit părinţilor lor; ci numai copiilor lor, care sunt aici cu Mine, care nu ştiu ce este bine-

le şi ce este răul şi tuturor nevârstnicilor, care nu judecă, acelora le voi da pământul, iar toţi cei ce M-au

amărât nu-l vor vedea; (Numerii 14.22, 23)

Trupul poate să supravieţuiscă şi fără carne şi toate celelalte. Problema pleacă tot din mintea noastră;

acolo se petrec dorinţele de a mânca de frupt în zi de post şi tot acolo se găsesc şi argumentele pentru

care am fi îndreptăţiţi să nu postim. Aşa dar, să ne cercetăm fiecare şi să vedem ceea ce putem face şi

ce nu. Efectele postului nu se pot simţi imediat. Uneori e nevoie de 40 de zile, alteori , ca în cazul pro-

orocului Ilie, trei ani şi şase luni, sau poate o viaţă întreagă. Cert este faptul că postul ne face mai înţe-

lepţi, ne poate arăta pregătiţi pentru toate ispitele şi valurile vieţii. Alte roade pe care le dobândim în

urma postului sunt tainice. În fiecare biserică îngerii înscriu pe cei care postesc. Ia aminte, dar, ca nu

cumva din pricina unei mici plăceri, ce ţi-o dau bucatele, să suferi paguba de a nu fi înscris de înger, fu-

gind dinaintea celui care înrolează ostaşi. Este mai mică primejdia când un soldat aruncă pavăza şi fuge,

decât atunci când un creştin aruncă postul, arma cea tare şi puternică. (Sfântul Vasile cel Mare)

Unde ispita bântuie mai aprig, acolo se poate spune că şi virtutea este mai mare. (Sfântul Ioan Gură

de Aur)

Vasele olarului le lămureşte cuptorul; iar ispita omului cugetul lui. (Ecclesiasticul 27.5)

Zis-a Avva Sisoe: Orice fel de ispită va veni omului, să zică: Pentru păcatele mele s-a întâmplat aceasta.

Iar dacă vreun lucru bun se va întâmpla lui, să zică: Din mila lui Dumnezeu este aceasta.

Istoria este tulpina ştiinţelor sociale. (C. Wright Mills)

Istoria dă lecţii, dar n-are elevi. (Ingeborg Bachmann)

Istoria/ Dacă orice credinţă mântuieşte, atunci jertfa lui Hristos este fără rost. Dacă orice interpretare a Bibliei este

corectă, atunci toată istoria Bisericii este o absurditate. (Părintele Constantin Necula)

De-a lungul istoriei, ceea ce a făcut ca răul să triumfe a fost inerţia celor care ar fi putut acţiona, indiferenţa

celor care aveau mai multă minte, tăcerea vocii justiţiei când conta cel mai mult. (Haile Selassie)

Istoricul rugăciunii lui Iisus 1.3

În Biblie sunt mai multe semne sigure de autenticitate decât în toată istoria profană. (Isaac Newton)

Înţelepciunea crucii în schimb înseamnă să primeşti zidirea pe care ţi-o dă duhul şi să fii conştient că prin acea

iubire se intră în logica pascală, deoarece acela care iubeşte, suferă. Cine se expune iubirii şi în iubire îşi

scrie istoria propriei existenţe, intră inevitabil în cruce. (Teologul catolic Marko Rupnik)

Poate că cea mai mare lecţie a istoriei este că nimeni n-a învăţat lecţiile istoriei. (Aldous Huxley)

Poezia este aproape la fel de importantă ca şi istoria. (Platon)

Şi s-a făcut cunoscut lui Saul vicleşugul lor. Şi ei păzeau porţile şi ziua şi noaptea, ca să-l ucidă. Şi luându-l

ucenicii lui noaptea, l-au coborât peste zid, lăsându-l jos într-un coş. Şi venind la Ierusalim, Saul încerca

să se alipească de ucenici; şi toţi se temeau de el, necrezând că este ucenic. Iar Barnaba, luându-l pe el,

l-a dus la apostoli şi le-a istorisit cum a văzut pe cale pe Domnul şi că El i-a vorbit lui şi cum a propovă-

duit la Damasc, cu îndrăzneală în numele lui Iisus. Şi era cu ei intrând şi ieşind în Ierusalim şi propovăduia

cu îndrăzneală în numele Domnului. Şi vorbea şi se sfădea cu eleniştii, iar ei căutau să-l ucidă.

(Faptele Apostolilor 9.24-29)

Tocmai atunci regele vorbea cu Ghehazi, sluga omului lui Dumnezeu, şi a zis: "Povesteşte-mi tot ce este mai

însemnat din câte a făcut Elisei!" Şi pe când istorisea el regelui despre copilul înviat de Elisei, a rugat

pe rege pentru casa sa şi pentru ţarina sa. Şi a zis Ghehazi: "Stăpânul meu rege, aceasta este chiar

femeia aceea şi el este acel fiul al ei pe care l-a înviat Elisei". (IV Regi 8.4, 5)

Toţi oamenii de mare calitate din istoria lumii au fost oameni modeşti. (Tudor Arghezi)

Unirea tuturor românilor într-un singur stat numai atunci va fi statornică şi garantată prin istoria mai departe

a lumii, dacă va răspunde tuturor dorinţelor impuse prin noua concepţie a vieţii, prin duhul vremilor noi.

(Vasile Goldiş)

Iubirea aproapelui 12.3

Iubirea de Dumnezeu 9.19

Iubirea, porunca lui Dumnezeu. 8.5

Izbăvirea/ Căci milostenia izbăveşte de la moarte şi curăţă orice păcat. Cei ce fac milostenie şi dreptate vor trăi

mult. (Tobit 12.9)

Dar pe sărac l-a izbăvit de sărăcie şi i-a pus pe ei ca pe nişte oi de moştenire. (Psalmi 106.41)

De asemenea, Mântuitorul Hristos ne dăruieşte harul, mila şi iertarea păcatelor, ca medicamente contra

sentimentelui de vinovăţie şi izbăvirea de greutatea copleşitoare a conştiinţei vinovate, tuturor celor

care cu pocăinţă se apropie de Dumnezeu şi de tainele Sale în Sfânta Biserică. Împotriva tristeţii

mai putem lupta prin pocăinţă, unul din cele mai puternice mijloace de vindecare a acestei

boli spirituale. (vezi Tristeţea/ )

Doamne, Dumnezeul meu, în Tine am nădăjduit. Mântuieşte-mă de toţi cei ce mă prigonesc şi mă izbă-

veşte, ca nu cumva să răpească sufletul meu ca un leu, nefiind cine să mă izbăvească, nici cine să

mă mântuiască. (Psalmi 7.1, 2)

Dreptatea Ta ca munţii lui Dumnezeu, judecăţile Tale adânc mare; oameni şi dobitoace vei izbăvi

Doamne. (Psalmi 35.6)

Iar noi nădăjduiam că El este Cel ce avea să izbăvească pe Israel; şi, cu toate acestea, astăzi este a treia

zi de când s-au petrecut acestea. (Luca 24.21)

Iisus Hristos a plătit cu moartea pentru Adam, ca să-l izbăvească. 11.14

Izbăveşte-mă de vărsarea de sânge, Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele; bucura-se-va limba mea

de dreptatea Ta. (Psalmi 50.15)

Milostenia, unită cu postul, izbăveşte de moarte. 10.11

Orice nedreptate pe care o suferim de la cineva este socotită de Dumnezeu, fie pentru izbăvire de

păcate, fie pentru răsplătire. (Sfântul Ioan Gură de Aur)

Pacea este izbăvirea de patimi. Dar ea nu poate fi aflată fără lucrarea Duhului Sfânt. (Sfântul Marcu

Ascetul)

Se cuvine ca atunci când ne aflăm în dureri să ne rugăm pentru întelegerea bolii noastre, pentru suportarea

cu răbdare şi pentru izbăvirea de ea dacă aşa este voia sfântă a lui Dumnezeu. Este bine, de aseme-

nea, să cerem şi altora să se roage pentru noi şi în special preoţilor, pentru că mult poate rugăciunea

stăruitoare a dreptului, aşa cum putem citi în Epistola Sobornicească a Sfântului Apostol Iacob.

(Sfântul Ioan de Kronstadt)

Străjui-va îngerul Domnului împrejurul celor ce se tem de El şi-i va izbăvi pe ei. (Psalmi 33.7)

Şi cei ce văzuseră le-au spus cum a fost izbăvit demonizatul. Şi L-a rugat pe El toată mulţimea din ţinutul

Gerghesenilor să plece de la ei, căci erau cuprinşi de frică mare. Iar El, intrând în corabie, S-a înapoiat.

(Luca 8.36, 37)

Şi cetăţile Sodomei şi Gomorei, osândindu-le la nimicire, le-a prefăcut în cenuşă, dându-le ca o pildă nele-

giuiţilor din viitor; iar pe dreptul Lot, chinuit de petrecerea în desfrânare a celor nelegiuiţi, l-a izbăvit,

pentru că dreptul acesta, locuind între ei, prin ce vedea şi auzea, zi de zi, chinuia sufletul său cel drept,

din pricina faptelor lor nelegiuite. (II Petru 2.6-8)

Şi încă vorbind El, a venit cineva de la mai-marele sinagogii, zicând: A murit fiica ta. Nu mai supăra pe

Învăţătorul. Dar Iisus, auzind, i-a răspuns: Nu te teme; crede numai şi se va izbăvi. (Luca 8.49, 50)

Şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăveşte de cel rău. Că a Ta este împărăţia şi puterea şi slava în veci.

Amin! (Matei 6.13)

Tu pe poporul smerit îl izbăveşti, Iar ochii cei mândri îi smereşti. (II Regi 22.28)

Izbânzile monahilor sunt căderile mirenilor şi izbânzile mirenilor sunt căderile monahilor. 1.8

Izgonirea/ Comunismul a lucrat cu înverşunarea drăcească şi violentă să izgonească pe Hristos din viaţa noastră şi

să crească atei liberi-cugetători şi indiferenţi. Şi au rămas încă urme, răni încă nevindecate de

credinţa noastră. (Părintele Constantin Voicescu)

Dar Iisus, apucându-l de mână, l-a ridicat, şi el s-a sculat în picioare. Iar după ce a intrat în casă, uceni-

cii Lui L-au întrebat, de o parte: Pentru ce noi n-am putut să-l izgonim? El le-a zis: Acest neam

de demoni cu nimic nu poate ieşi, decât numai cu rugăciune şi cu post. (Marcu 9.27-29)

Fericiţi veţi fi când oamenii vă vor urî pe voi şi vă vor izgoni dintre ei, şi vă vor batjocori şi vor lepăda

numele voastre ca rău din pricina Fiului Omului. (Luca 6.22)

Iar celor ce vor crede, le vor urma aceste semne: în numele Meu, demoni vor izgoni, în limbi noi vor grăi,

şerpi vor lua în mână şi chiar ceva dătător de moarte de vor bea nu-i va vătăma, peste cei bolnavi îşi

vor pune mâinile şi se vor face sănătoşi. (Luca 16.17, 18)

Limba clevetitoare pe mulţi i-a clătinat şi i-a risipit dintr-un neam într-alt neam şi cetăţi tari a surpat şi ca-

sele celor mari a stricat. Limba clevetitoare femei vrednice a izgonit şi le-a lipsit de ostenelile lor.

Cel care ascultă de ea, nu va afla odihnă, nici nu va locui cu linişte. (Ecclesiasticul 28.15-17)

Pe cel ce clevetea în ascuns pe vecinul său, pe acela l-am izgonit. (Psalmi 100.6)

Pentru că vin zile, zice Domnul, când nu se va mai zice: "Viu este Domnul, Care a scos pe fiii lui Israel din

ţara Egiptului", ci, "Viu este Domnul, Care a scos pe fiii lui Israel din ţara cea de la miazănoapte şi

din toate ţările în care-i izgonise", că îi voi întoarce în ţara pe care le-am dăruit-o părinţilor lor.

(Ieremia 16.14, 15)

Primul semn al corupţiei moravurilor este izgonirea adevărului. (Michel de Mntagne)

Să izgonim invidia din sufletul nostru, ca să atragem asupra noastră bunăvoinţa lui Dumnezeu.

(Sfântul Vasile cel Mare)

Şi izgonind pe Adam, l-a aşezat în preajma grădinii celei din Eden şi a pus heruvimi şi sabie de flacără

vâlvâitoare, să păzească drumul către pomul vieţii. (Facerea 3.24)

Urmează mâniei, zice dracul; dacă pe mânie o vei birui, s-a izgonit dracul acesteia. Asemena şi pentru

fiecare patimă. (Avva Pitirion, ucenicul Sfântului Antonie cel Mare)

Izvorul Tămăduirii 11.16

Izvorul/ Binele pe care omul îl doreşte, nu rămâne nelucrător în el, ci dumnezeiescul izvor, în oricine s-ar afla el,

preface pe cel ce s-a atins de el şi-i împărtăşeşte puterile Sale proprii. (Sfântul Grigorie de Nyssa)

Ca un izvor tulbure şi stricat, aşa este dreptul care şovăie în faţa celui nelegiuit. (Solomon 25.26)

Că la Tine este izvorul vieţii, întru lumina Ta vom vedea lumină. Tinde mila Ta celor ce Te cunosc pe Tine

şi dreptatea Ta celor drepţi la inimă. (Psalmi 35.9, 10)

Căci aşa zice Domnul Savaot: "Tăiaţi copaci şi faceţi val împotriva Ierusalimului; această cetate trebuie pe-

depsită, pentru că în ea se află numai nedreptate. Cum aruncă izvorul apă din sine, aşa aruncă şi ea din

sine răutate; în ea se aude împilare şi jaf şi pururea se văd înaintea feţei Mele dureri şi răni.

(Ieremia 6.6, 7)

Căci Mielul, Cel ce stă în mijlocul tronului, îi va paşte pe ei şi-i va duce la izvoarele apelor vieţii şi Dumne-

zeu va şterge orice lacrimă din ochii lor. (Apocalipsa 7.17)

Când ne spovedim e bine să folosim săpunul pocăinţei şi izvorul lacrimilor. (Sfântul Macarie Egipteanul)

Când te găseşti în fundul prăpastiei să nu disperi, iar dacă ai ajuns pe vârful muntelui să nu ameţeşti. Şi să

ştiţi că această a doua primejdie, este mai mare decât cea dintâi. Pentru că, în fundul prăpastiei

apelezi la rugăciune ca izvor de putere. Când ai ajuns în vârful muntelui, uiţi de ea. (Mitropolitul

Bartolomeu Anania)

Dacă te-ai lepădat de tine şi te-ai dedicat lui Iisus, El te-a schimbat în izvor de apă vie. Numai aşa poate

sufletul să ajungă la sine însuşi, la el, cel adevărat, lepădânduse de sine şi strămutându-se în Dumnezeu.

(Părintele Arsenie Boca, 9.7)

Dar cel ce va bea din apa pe care i-o voi da Eu nu va mai înseta în veac, căci apa pe care i-o voi da Eu se

va face în el izvor de apă curgătoare spre viaţă veşnică. (Ioan 4.14)

Discernământul este izvorul şi rădăcina tuturor virtuţilor. (Sfântul Ioan Casian)

Disciplina este izvorul succesului. (Eschil)

Durerea taie în suflet brazdele prin care curge apoi izvorul viu al harului dumnezeiesc. (Nicolae Iorga)

Energia divină, harul care izvorăşte din Dumnezeu. 1.11

Eu cred că Dumnezeu este adevăratul nume şi adevăratul izvor al inconştientului colectiv şi de aceea este

suprema autoritate morală din univers. (Stephen R. Covey)

Gândirea este izvorul acţiunii, vieţii şi manifestării; fă izvorul curat şi totul va fi curat. (James Allen)

Greşalele drepţilor sunt împrejurul buzelor, iar ale păcătoşilor izvorăsc din tot trupul. Pentru aceea cântă

David: “Pune, Doamne, strajă gurii mele şi uşă de îngrădire împrejurul buzelor mele, şi: zis-am, păzi-voi

căile Tale, ca să nu greşesc cu limba mea!” (Sfântul Epifanie, episcopul Ciprului)

Iată vine sărăcia ca un trecător şi nevoia te prinde ca un tâlhar. Dar dacă nu vei lenevi, atunci va veni seceri-

şul tău ca un izvor, iar lipsa va fi departe de tine. (Solomon 6.11)

Inima reprezintă izvorul gândurilor. 2.3

Iubirea aproapelui izvorăşte din iubirea de Dumnezeu. Iubirea de Dumnezeu se manifestă prin iubirea aproa-

pelui. Fiecare să fie aproapele celuilalt. (Din învăţăturile de la “Samarineanul Milostiv”)

Izvoarele răutăţilor dintr-o ţară sunt cârciumile şi luxul. (Nicolae Iorga)

Izvor de viaţă este gura celui drept, dar gura celor fără de lege, izvor de nedreptate. Ura aduce ceartă, iar

dragostea acoperă toate cusururile. (Solomon 10.11, 12)

În timp ce lumea secularizată de azi nu se mai roagă lui Dumnezeu, ci este dominată de un spirit de nemulţu-

mire, euharistia bisericii, ca taină a recunoştinţei faţă de Dumnezeu, Creatorul şi Mântuitorul lumii, ne oferă

pace sfântă şi bucurie profundă, izvorâte din rugăciune smerită şi fierbinte. Din păcate, omul secularizat

a pierdut pacea şi bucuria sufletului, tocmai pentru că a pierdut practica rugăciunii, ca respiraţie a sufletu-

lui în prezenţa harică a iubirii milostive a lui Dumnezeu. (Patriarhul Daniel)

Înlăturarea pasiunilor este liniştea şi seninătatea sufletului, iar liniştea sufletului este izvorul cel mai productiv

de virtuţi. (Sfântul Vasile cel Mare)

Lenea şi mândria sunt cele două izvoare ale tuturor viciilor. (Blaise Pascal)

Munca e balsamul sângelui, munca e izvorul virtuţii. (Johan Gottfried von Herder)

Nu cumva poate smochinul, fraţilor, să facă măsline, sau viţa de vie să facă smochine? Tot aşa, izvorul sărat

nu poate să dea apă dulce. (Iacob 3.12)

O picătură de înţelepciune, izvorâtă din frica de Dumezeu, ne poate mântui. (Sfinţii Părinţi)

Pentru a fi desăvârşite, arta şi meşteşugul medicinii trebuie să izvorască din dragoste. (Paracelsus, alchi-

mist, medic, astrolog şi filosof elveţian)

Rădăcina înţelepciunii, cui s-a descoperit? Şi izvoarele ei, cine le cunoaşte? (Ecclesiasticul 1.6)

Sătura-se-vor din grăsimea casei Tale şi din izvorul desfătării Tale îi vei adăpa pe ei. Că la Tine este izvorul

vieţii, întru lumina Ta vom vedea lumină. Tinde mila Ta celor ce Te cunosc pe Tine şi dreptatea Ta

celor drepţi la inimă. (Psalmi 35.8-10)

Smerenia este rădăcina şi izvorul tuturor virtuţilor. (Sfântul Grigorie de Nazianz)

Sufletul este asemenea izvorului: de-l vei curăţi, va izvorî iar de îl vei astupa va pieri. (Patericul)

Sunt copleşit de versurile lui Puşkin, izvor de apă vie. (Mihai Eminescu)

Şi iar mi-a zis: Făcutu-s-a! Eu sunt Alfa şi Omega, începutul şi sfârşitul. Celui ce însetează îi voi da să bea,

în dar, din izvorul apei vieţii. (Apocalipsa 21.6)

Talentul este un subţirel izvor de munte. Trebuie să-i sapi calea în piatră şi să-l captezi cu înaltă osteneală.

(Gala Galaction)

Îmbinarea/ Cine îmbină utilul cu frumosul întruneşte sufragiile tuturor. (Quintus Horaţiu)

Fiecare se ajută unul pe altul şi-şi zic: "Curaj!" Turnătorul îmbărbătează pe argintar şi cel ce bate aurul, pe

cel care bate pe nicovală, zicând: "Îmbinarea este bună". Şi ţintuieşte idolul în cuie ca să nu se clatine.

(Isaia 41.6, 7)

Numesc merit îmbinarea unui talent adevărat cu o inimă bună. (Jose Cadalso)

Răbdarea, această îmbinare de curaj moral cu sfiala fizică. (Thomas Hardy)

Îmbrăcarea este un mod de viaţă. (Yves Saint Laurent)

Îmbrăcarea/ Acolo voi face să răsară puterea lui David, gătit-am făclie unsului Meu. Pe vrăjmaşii lui îi voi îmbrăca

cu ruşine, iar pe dânsul va înflori sfinţenia Mea". (Psalmi 131.17, 18)

Apoi Faraon a zis lui Iosif: "Iată, eu te pun astăzi peste tot pământul Egiptului!" Şi şi-a scos Faraon ine-

lul din degetul său şi l-a pus în degetul lui Iosif, l-a îmbrăcat cu haină de vison şi i-a pus lanţ de aur

împrejurul gâtului lui. (Facerea 41.41)

Atunci a poruncit Belşaţar şi au îmbrăcat pe Daniel în veşmânt de purpură şi i-au pus lanţ de aur la gâ-

tul lui şi au dat de veste că el va cârmui ca al treilea în împărăţie. Chiar în noaptea aceea a fost

omorât Belşaţar, împăratul Caldeilor. (Daniel 5.29)

Bunul simţ este geniul îmbrăcat în haine de lucru. (Ralph Waldo Emerson)

Cel ce biruieşte va fi astfel îmbrăcat în veşminte albe şi nu voi şterge deloc numele lui din cartea vieţii şi

voi mărturisi numele lui înaintea părintelui Meu şi înaintea îngerilor Lui. (Apocalipsa 3.5)

De aceea zic vouă: Nu vă îngrijiţi pentru sufletul vostru ce veţi mânca, nici pentru trupul vostru cu ce vă

veţi îmbrăca; au nu este sufletul mai mult decât hrana şi trupul decât îmbrăcămintea? Priviţi la pă-

sările cerului, că nu seamănă, nici nu seceră, nici nu adună în jitniţe, şi Tatăl vostru Cel ceresc le

hrăneşte. Oare nu sunteţi voi cu mult mai presus decât ele? (Matei 6.25, 26)

Deci, nu duceţi grijă, spunând: Ce vom mânca, ori ce vom bea, ori cu ce ne vom îmbrăca? Că după

toate acestea se străduiesc neamurile; ştie doar Tatăl vostru Cel ceresc că aveţi nevoie de ele.

Căutaţi mai întâi împărăţia lui Dumnezeu şi dreptatea Lui şi toate acestea se vor adăuga vouă.

(Matei 6.31-33)

Domnul a împărăţit, întru podoabă S-a îmbrăcat; îmbrăcatu-S-a Domnul întru putere şi S-a încins,

pentru că a întărit lumea care nu se va clinti. Gata este scaunul Tău de atunci, din veac eşti Tu.

(Psalmi 92.1-3)

Domnul cel Atotputernic prin mâna unei femei i-a nimicit, căci Olofern al lor n-a fost doborât de tineri

voinici, şi nici feciorii uriaşilor nu l-au lovit pe el, şi nici nu i-au stat împotrivă oameni înalţi ca munţii,

ci Iudita, fiica lui Merari, l-a dezarmat cu frumuseţea feţei ei. Căci ea s-a dezbrăcat de veşmintele

ei de văduvie pentru întărirea celor întristaţi ai lui Israel; ea şi-a uns faţa cu miresme, şi-a prins părul

sub turban şi s-a îmbrăcat cu veşmânt de in, ca să-l ademenească. Cu sandalele ei i-a luat ochii,

frumuseţea ei i-a robit inima, şi cu sabia i-a retezat capul. Perşii s-au îngrozit de îndrăzneala ei

şi Mezii de cutezanţa ei. (Iudita 16.5-10)

După aceste semne veţi recunoaşte că ei nu sunt dumnezei; nu vă temeţi de ei! Aurul cu care sunt îm-