Plan local de acţiune pentru dezvoltarea îNVĂŢĂMÂntului profesional şi tehnic judeţul dâmbovițA



Yüklə 1,78 Mb.
səhifə14/26
tarix05.09.2018
ölçüsü1,78 Mb.
#77488
1   ...   10   11   12   13   14   15   16   17   ...   26

4.4. Implicaţiile pentru ÎPT


  • Scăderea ratei de ocupare, rata şomajului peste media la nivel naţional, nivelul ridicat al şomajului tinerilor şi şomajul de lungă durată - obligă sistemul de ÎPT la:

  • anticiparea nevoilor de calificare şi adaptarea ofertei la nevoile pieţei muncii

  • acţiuni sistematice de informare, orientare şi consiliere a elevilor

  • abordarea integrată a formării profesionale iniţiale şi continue, din perspectiva învăţării pe parcursul întregii vieţi

  • implicarea în programele de măsuri active pentru ocuparea forţei de muncă, în special în cele privind oferirea unei noi calificări tinerilor care nu şi-au găsit un loc de muncă după absolvirea şcolii.

  • parteneriate active cu agenţii economici, Serviciul Public de Ocupare, furnizori de ocupare si formare, autorităţi şi alte organizaţii care pot contribui la integrarea socio-profesională a absolvenţilor – prioritate permanentă a managementului şcolar.

  • Participarea scăzută a forţei de muncă în programe de formare continuă - în contrast cu nevoile de formare în creştere (pentru întreprinderi, salariaţi, şomeri), decurgând din mobilitatea ocupaţională accentuată de procesele de restructurare a economiei, nevoile de actualizare şi adecvare competenţelor la cerinţele în schimbare la locul de muncă, etc. - oferă şcolilor oportunitatea unei implicării active ca furnizori de formare pentru adulţi, având în vedere:

  • creşterea nivelului de calificare a capitalului uman şi formarea de noi competenţe pentru adaptarea la schimbările tehnologice şi organizaţionale din întreprinderi

  • adecvarea calificării cu locul de muncă

  • reconversia profesională în funcţie de nevoile pieţei muncii

  • recunoaşterea şi valorificarea în experienţei profesionale şi a competenţelor dobândite pe cale formală şi informală

  • diversificarea ofertei de formare şi adaptarea la nevoile grupurilor ţintă: ex. programe de formare la distanţă, consultanţă, etc.

  • Evoluţiile sectoriale în plan ocupaţional şi prognozele privind cererea şi oferta pe termen lung - trebuiesc avute în vedere pentru:

  • Planificare strategică pe termen lung a ofertei de calificare, corelată la toate nivelurile decizionale: regional (PRAI), judeţean (PLAI), unitate şcolară (PAS)

  • Identificarea şi eliminarea unor dezechilibre între planurile de şcolarizare şi nevoile de calificare rezultate din prognoză

  • Planurile de şcolarizare trebuie să reflecte ponderea crescută a serviciilor, nevoile în creştere în construcţii, calificările necesare ramurilor industriale cu potenţial competitiv (cu accent pe creşterea nivelului de calificare şi noile tehnologii), priorităţile strategice sectoriale pentru agricultură şi dezvoltarea rurală.

  • Priorităţile strategice sectoriale pentru agricultură şi dezvoltarea rurală vizează modernizarea a agriculturii şi diversificarea activităţilor economice în mediul rural.

Implică din partea şcolilor din domeniu, în parteneriat toţi cu factorii interesaţi:

  • Pregătirea tinerilor pentru exploatarea eficientă a potenţialului agricol – presupune creşterea nivelului de calificare (nivel 3, competenţe integrate pentru exploatarea şi managementul fermei, procesarea primară a produselor agro-alimentare)

  • Diversificarea ofertei de calificare având în vedere: agricultura „bio” si cea ecologică, promovarea agroturismului, a meşteşugurilor tradiţionale, valorificarea resurselor locale prin mica industrie şi dezvoltarea serviciilor

  • Implicarea în programe de formare continuă pe două componente:

    • formarea competenţelor necesare unei agriculturi competitive

    • reconversia excedentului de forţă de muncă din agricultură spre alte activităţi

  • Decalajele privind nivelul de educaţie în mediul rural faţă de urban - obligă la:

  • Măsuri sistemice pentru creşterea generală a calităţii învăţământului rural

  • Asigurarea accesului egal la educaţie în condiţii de calitate

  • Măsuri de sprijin pentru continuarea studiilor de către elevii din mediul rural şi din categorii defavorizate economic şi social

  • Agenda pentru noi competenţe şi locuri de muncă”, document comunicat către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor, în care se relevă importanţa atingerii obiectivului de ocupare a forţei de muncă (rată de ocupare de 75% până în 2020 ), prin acţiuni concentrate pe priorităţi-cheie, obligă IPT si partenerii acestuia:

  • Priorităţi în sistemul educaţional şi formativ pentru ştiinţe, tehnologie, inginerie şi matematică

  • Asigurare de competenţe din cele mai diverse- accent pe cele digitale şi ecologice

  • Formarea de specialişti în domeniul sănătăţii şi serviciilor sociale, în special în profesii auxiliare asistenţei medicale

  • Asigurarea competenţelor - cheie digitale şi transversale, educaţie în domeniul mass-media şi comunicare într-o limbă străină

  • Includerea temei “spiritul antreprenorial” în programa şcolară, crearea unei mase critice de profesori de antreprenoriat, colaborări între universităţi şi centre de cercetare în domeniul inovării şi antreprenoriatului pentru a crea competenţele necesare crearii şi gestionării profitabile a IMM-urilor

  • Consolidarea cooperării între serviciile de ocupare a forţei de muncă şi cele de orientare în domeniul ocupaţiei.

5. ÎNVĂŢĂMÂNTUL PROFESIONAL ŞI TEHNIC DIN JUDEŢUL DÂMBOVIŢA

5.1. Indicatori de context

5.1.1. Contextul european


Orizontul de timp (2013) în care se încadrează prezentul plan de acţiune este marcat de procesul de integrare în Uniunea Europeană.

Educaţia şi formarea profesională, în strânsă legătură cu politicile de ocupare a forţei de muncă, constituie una dintre componentele prioritare ale politicilor şi programelor UE.

În documentele Uniunii Europene sunt prezentate priorităţi în vederea ocupării forţei de muncă pentru bărbaţi şi femei de 75% pentru grupa de vârstă 20-64 de ani până în 2020:


      • mai buna funcţionare a pieţelor forţei de muncă;

      • o forţă de muncă mai competentă, capabilă să contribuie şi să se adapteze la schimbările tehnologice prin noi modele de organizare a muncii. Aceasta este o provocare considerabilă, date fiind competenţele în rapidă schimbare necesare şi neconcordanţele de competenţe persistente pe piaţa forţei de muncă din UE. Investiţia în sisteme de educaţie şi formare, anticiparea necesităţilor de competenţe, serviciile de concordanţă şi orientare reprezintă factori fundamentali în creşterea productivităţii şi competitivităţii, în accelerarea creşterii economice şi, în sfârşit, în creşterea ocupării forţei de muncă. UE s-a angajat să îmbunătăţească nivelurile de educaţie prin reducerea abandonului şcolar la 10 % sau mai puţin şi prin extinderea finalizării educaţiei terţiare sau echivalente la cel puţin 40 % în 2020;

      • o mai bună calitate a locurilor de muncă şi a condiţiilor de muncă;

      • politici mai puternice de promovare a creării de locuri de muncă şi a cererii de forţă de muncă.

Europa trece printr-o perioadă de transformare. Criza a anulat ani de progrese economice şi sociale şi a pus în evidenţă deficienţele structurale ale economiei Europei. Între timp, lumea evoluează rapid, iar provocările pe termen lung (globalizarea, presiunea exercitată asupra resurselor, îmbătrânirea) se intensifică. UE trebuie să se ocupe acum de propriul viitor. UE trebuie să definească direcţia în care vrea să evolueze până în anul 2020.

În acest scop, Comisia propune următoarele obiective principale pentru UE:



  • 75% din populaţia cu vârsta cuprinsă între 20 şi 64 de ani ar trebui să aibă un loc de muncă;

  • 3% din PIB-ul UE ar trebui învestit în cercetare-dezvoltare (C-D);

  • obiectivele „20/20/20” în materie de climă/energie ar trebui îndeplinite (inclusiv o reducere a emisiilor majorată la 30%, dacă există condiţii favorabile în acest sens);

  • rata abandonului şcolar timpuriu ar trebui redusă sub nivelul de 10% şi cel puţin 40% din generaţia tânără ar trebui să aibă studii superioare;

  • numărul persoanelor ameninţate de sărăcie ar trebui redus cu 20 de milioane.

Comisia prezintă şapte iniţiative emblematice pentru a stimula realizarea de progrese în cadrul fiecărei teme prioritare:

    • O Uniune a inovării” pentru a îmbunătăţi condiţiile-cadru şi accesul la finanţările pentru cercetare şi inovare, astfel încât să se garanteze posibilitatea transformării ideilor inovatoare în produse şi servicii care creează creştere şi locuri de muncă;

    • Tineretul în mişcare” pentru a consolida performanţa sistemelor de educaţie şi pentru a facilita intrarea tinerilor pe piaţa muncii;

    • O agendă digitală pentru Europa” pentru a accelera dezvoltarea serviciilor de internet de mare viteză şi pentru a valorifica beneficiile pe care le oferă o piaţă digitală unică gospodăriilor şi întreprinderilor;

    • O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor” pentru a permite decuplarea creşterii economice de utilizarea resurselor, pentru a sprijini trecerea la o economie cu emisii scăzute de carbon, pentru a creşte utilizarea surselor regenerabile de energie, pentru a moderniza sectorul transporturilor şi a promova eficienţa energetică;

    • O politică industrială adaptată erei globalizării” pentru a îmbunătăţi mediul de afaceri, în special pentru IMM-uri, şi a sprijini dezvoltarea unei baze industriale solide şi durabile în măsură să facă faţă concurenţei la nivel mondial;

    • O agendă pentru noi competenţe şi noi locuri de muncă” pentru a moderniza pieţele muncii şi a oferi mai multă autonomie cetăţenilor, prin dezvoltarea competenţelor acestora pe tot parcursul vieţii în vederea creşterii ratei de participare pe piaţa muncii şi a unei mai bune corelări a cererii şi a ofertei în materie de forţă de muncă, inclusiv prin mobilitatea profesională;

    • Platforma europeană de combatere a sărăciei” pentru a garanta coeziunea socială şi teritorială, astfel încât beneficiile creşterii şi locurile de muncă să fie distribuite echitabil, iar persoanelor care se confruntă cu sărăcia şi excluziunea socială să li se acorde posibilitatea de a duce o viaţă demnă şi de a juca un rol activ în societate

În cele ce urmează, sunt prezentate câteva dintre principalele repere care definesc aceste politici.

Consiliul European de la Lisabona (martie 2000) 

Adoptă obiectivul strategic al UE pentru anul 2010, de a deveni “cea mai competitivă şi dinamică economie bazată pe cunoaştere din lume, capabilă de o creştere economică durabilă cu locuri de muncă mai bune şi mai multe şi o mai mare coeziune socială.

Coerent cu acesta, concluziile Consiliului European de la Lisabona stabilesc noile competenţe de bază pentru toţi (pe lângă cele "tradiţionale"- de citire, scriere şi calcule de bază):



  • deprinderile din domeniul tehnologiei informatice (“competenţele digitale”)

  • limbile străine

  • cultura tehnologică

  • spiritul antreprenorial

  • competenţele sociale

Consiliul European de la Feira (2001)

Invită statele membre “să identifice strategii coerente şi măsuri pragmatice cu scopul de a stimula învăţarea permanentă, la nivel individual şi instituţional”



Memorandum asupra învăţării permanente: (octombrie 2000)

Prin acest document, Comisia Europeană lansează 6 mesaje cheie:



  1. Noi competenţe de bază pentru toţi.

  2. Realizarea de investiţii superioare în resurse umane.

  3. Încurajarea inovaţiei în predare şi învăţare.

  4. Valorificarea învăţării.

  5. Regândirea orientării şi consilierii.

  6. Să apropiem învăţarea de domiciliu.

Consiliul European de la Stockholm (2001)

Aprobă Raportul privind obiectivele sistemelor de educaţie şi de formare profesională din ţările membre, menţionând că “îmbunătăţirea competenţelor de bază, în special cele privind tehnologia informaţiei (IT) şi cele digitale, constituie o prioritate a UE pentru a face economia europeană cea mai dinamică şi competitivă economie bazată pe cunoaştere”.



Procesul Barcelona (2002)

Consiliul European de la Barcelona (2002) defineşte un program de lucru detaliat pe baza obiectivelor strategice ale sistemelor de educaţie şi formare profesională din Europa, în perspectiva anului 2010:

• îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei sistemelor educaţionale şi de formare profesională;

• facilitarea accesului tuturor în sistemele educaţionale şi de formare profesională;

• transparenţa sistemelor europene de educaţie şi formare.

În cadrul Consiliului European de la Barcelona, din martie 2002 s-a stabilit faptul că sistemele de educaţie şi formare trebuie să devină domenii de referinţă pentru calitate până în 2010 şi au fost definite o serie de ţinte - „benchmarks”. Cele cinci benchmark-uri în domeniul educaţiei şi formării, adoptate de către Consiliu în mai 2003, reprezintă încă o provocare pentru aceste sisteme:

rata medie în UE a abandonului şcolar timpuriu să nu depăşească 10%;

procentul analfabetismului funcţional la tinerii de 15 ani să scadă cu cel puţin 20% faţă de anul 2000;

cel puţin 85 % dintre cei în vârstă de 22 de ani să fi absolvit cel puţin învăţământul secundar superior;

în 2010 media în UE privind participarea la formarea continuă să fie de cel puţin 12,5% din populaţia în grupa de vârstă 25-64 ani;

numărul absolvenţilor de matematică, ştiinţe şi tehnologie în UE să crească până în 2010 cu cel puţin 15% şi eliminarea oricăror decalaje între sexe în aceste domenii

Procesul Copenhaga (iniţiat la Conferinţa Europeană a Miniştrilor Educaţiei, din noiembrie 2002):

Participanţii la Conferinţă (miniştrii educaţiei din ţările membre şi din ţările candidate şi reprezentanţi ai partenerilor sociali din Europa) au adoptat “Declaraţia de la Copenhaga” structurată în 4 teme prioritare:



  • întărirea dimensiunii europene în educaţie şi formare profesională

  • creşterea transparenţei sistemelor de educaţie şi formare profesională

  • recunoaşterea competenţelor şi a calificărilor

  • asigurarea calităţii în educaţie şi formare profesională

Indicatorii europeni în educaţie pentru 2010 („Benchmarks”)

Concluziile Consiliului European din 21-23 martie 2003, adoptate apoi de Consiliul UE (5-6 mai 2003) la recomandarea Comisiei Europene, propun un set comun de indicatori de referinţă („Benchmarks) pentru îmbunătăţirea sistemelor de educaţie în ţările membre ale UE (ţinte pentru 2010):



  • rata medie în UE a abandonului şcolar timpuriu: să nu depăşească 10%

  • cel puţin 85 % dintre cei în vârstă de 22 de ani să fi absolvit cel puţin învăţământul secundar superior

  • procentul analfabetismului funcţional la tinerii de 15 ani să scadă cu cel puţin 20% faţă de anul 2000

  • în 2010 media în UE privind participarea la formarea continuă să fie de cel puţin 12,5% din populaţia adultă (grupa de vârstă 25-64 ani)

  • numărul absolvenţilor de matematică, ştiinţe şi tehnologie în UE să crească până în 2010 cu cel puţin 15% şi eliminarea oricăror decalaj între sexe în aceste domenii

În Comunicatul de la Maastricht (14 decembrie 2004) privind viitoarele priorităţi ale cooperării europene consolidate în domeniul formării profesionale (VET), miniştrii responsabili pentru VET din cele 32 de ţări, partenerii sociali europeni şi Comisia au convenit să acorde prioritate elaborării unui Cadru European al Calificărilor flexibil şi deschis, bazat pe achiziţiile procesului de învăţare, care să devină o referinţă comună în sprijinul facilitării recunoaşterii şi transferabilităţii calificărilor.

Priorităţi europene ale formării profesionale

1.Utilizarea instrumentelor şi mecanismelor europene din domeniul formării profesionale

Scop: Îmbunătăţirea transparenţei calificărilor şi promovarea mobilităţilor

Premise:

  • Calificări descrise pe baza rezultatelor învăţării;

  • Mecanisme operaţionale de asigurare a calităţii;

  • Implementarea mecanismelor se realizează coerent

Măsuri:

  1. Realizarea instrumentelor necesare implementării mecanismelor care privesc EQF şi EQVET;

  2. Îmbunătăţirea coerenţei diferitelor instrumente(prin experimentare);

2. Îmbunătăţirea calităţii şi atractivităţii educaţiei şi formării profesionale

Scop: Creşterea atractivităţii, accesabilităţii şi a calităţii vor permite VET să aibă un rol important în politicile educaţionale şi strategiile privind învăţarea pe parcursul întregii vieţi în vederea realizării următoarelor 2 obiective:

  1. Promovarea simultană a echităţii performanţei afacerilor, competitivităţii şi inovării (dublul rol al educaţiei social şi economic);

  2. Facilitarea posibilităţii ca cetăţenii să poată dobândi acele competenţe necesare schimbării unui loc de muncă, exercitării cetăţeniei active şi a dezvoltării personale

Măsuri:

1. Măsuri care vizează accesul grupurilor dezavantajate:

1.1. Măsuri vizând grupurile dezavantajate aflate în risc de marginalizare, în particular cei care părăsesc timpuriu şcoala şi care au nivel de calificare scăzut;

1.2. Eliminarea oricărei forme de discriminare în ceea ce priveşte accesul şi participarea la VET;

1.3. Promovarea VET în rândul elevilor, părinţilor, adulţilor;

1.4. Îmbunătăţirea consilierii şi orientării pe parcursul întregi vieţi. Preşedinţia Franceză va promova o hotărâre cu privire la Consilierea pe parcursul întregii vieţi

2. Măsuri la nivelul sistemului VET

2.1. Promovarea inovării şi creativităţii în VET

2.2. Îmbunătăţirea permeabilităţii sistemului VET şi a continuităţii învăţării din VET în învăţământul superior

2.3. Promovarea participării active în ENQAVET

2.4. Dezvoltarea pofilului profesional al actorilor implicaţi în VET (profesori, formatori, consilieri)

2.5. Fundamentarea politicilor VET pe date relevante şi rezultate ale cercetărilor

3. Creşterea corelării ofertei VET cu cererea pieţei muncii

Scop: Adaptarea politicilor VET la cerinţele pieţei muncii ŞI IMPLICAREA partenerilor sociali pentru securizarea dezvoltării carierei şi creşterea competitivităţii

Măsuri:

  1. Dezvoltarea instrumentelor de planificare anticipativă focalizate asupra locurilor de muncă şi a competenţelor

  2. Corelarea VET cu piaţa muncii

  3. Creşterea mobilităţii persoanelor participante la cursuri de formare bazate pe învăţare la locul de muncă având în vedere, în particular, formarea profesională iniţială

  4. Creşterea contribuţiei învăţământului superior la învăţarea pe tot parcursul vieţii şi integrare profesională

  1. Eficientizarea guvernanţei procesului Copenhaga şi cooperării în VET

Scop: Consolidarea eficienţei Procesului Copenhaga şi asigurarea coerenţei politicilor specifice în VET, învăţământul secundar teoretic şi învăţământul superior

Măsuri:

  1. Îmbunătăţirea cooperării europene în VET

  2. Asigurarea implementării şi monitorizării Procesului Copenhaga

  3. Creşterea vizibilităţii Procesului Copenhaga

  1. Consolidarea schimburilor de experienţă şi a cooperării cu ţările terţe şi organizaţiile internaţionale.



5.1.2. Contextul naţional


  1. Realizarea echităţii în educaţie;

  2. Asigurarea educaţiei de bază pentru toţi cetăţenii; formarea competenţelor cheie;

  3. Fundamentarea actului educaţional pe baza nevoilor de dezvoltare personală şi profesională a elevilor, din perspectiva dezvoltării durabile şi a asigurării coeziunii economice şi sociale;

  4. Deschiderea sistemului educaţional şi de formare profesională către societate, către mediul social, economic şi cultural;

  5. Asigurarea complementarităţii educaţiei formale, nonformale şi informale; învăţarea permanentă ca dimensiune majoră a politicii educaţionale;

  6. Creşterea calităţii proceselor de predare-învăţare, precum şi a serviciilor educaţionale.

Direcţiile strategice 2006-2008, aprobate prin Memorandum în şedinţa de guvern din 26 ianuarie 2006:

  1. Asigurarea egalităţii de şanse şi sporirea accesului la educaţie

  2. Asigurarea calităţii educaţiei şi compatibilizarea sistemului naţional de învăţământ cu sistemul european de educaţie şi formare profesională

  3. Descentralizarea şi creşterea gradului autonomie a sistemului şcolar

  4. Stimularea educaţiei permanente

  5. Reforma educaţiei timpurii

  6. Creşterea capacităţii instituţionale, pentru elaborarea şi gestionarea proiectelor

  7. Susţinerea, în manieră integrată, a educaţiei, cercetării şi inovării

Asistenţa UE pentru reforma învăţământului profesional şi tehnic

Sistemul ÎPT/IPT din România se află într-un proces de reformă continuă, care a fost iniţiată în 1996 cu sprijinul programului Phare VET RO 9405. În prezent, proiectele dezvoltate în cadrul ÎPT beneficiază de asistenţă din partea UE prin programul multianual PHARE componenta IPT7 atât pentru infrastructura şcolară cât şi pentru dezvoltarea instituţională. În Regiunea Sud Muntenia sunt cuprinse în programul Phare 2001 şi Phare 2004-20068 62 de şcoli, din care în judeţul Dâmboviţa, 14 şcoli.



Priorităţile programului de modernizare a ÎPT asistat prin programul multianual Phare IPT sunt:

  • revizuirea finalităţilor IPT în concordanţă cu politicile adoptate de UE prin Programul de lucru “Educaţie şi formare profesională 2010” (Barcelona, Copenhaga 2002, Maastricht 2004);

  • dezvoltarea calificărilor profesionale pe baza principiilor politicilor UE privind transparenţa calificărilor; corelarea cu Cadrul european al calificărilor;

  • adoptarea metodologiei privind transferul şi acumularea de credite în IPT având în vedere învăţarea pe parcursul întregii vieţi;

  • asigurarea calităţii în IPT;

  • analiza, evaluarea, pognoza şi dezvoltarea resurselor specifice IPT, pe termen scurt, mediu şi lung.

Programul operaţional sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU)

În perioada 2007-2013, România, ca țară membră a Uniunii Europene, va primi pentru dezvoltarea resurselor umane importante fonduri europene accesibile prin proiecte, care vor avea două direcţii principale de acţiune: educaţia şi formarea profesională şi piaţa muncii.



Pentru domeniul Resurse Umane, România a elaborat documentul programatic Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU) prin care stabileşte strategia de dezvoltare a resurselor umane şi implicit priorităţile identificate în acest domeniu.

Obiectivul general al POS DRU îl reprezintă dezvoltarea capitalului uman şi creşterea competitivităţii pe piaţa muncii, prin promovarea egalităţii de şanse pentru învăţarea pe tot parcursul vieţii şi dezvoltarea unei pieţe a muncii moderne, flexibile şi incluzive care vor conduce, până în 2015, la integrarea sustenabilă pe piaţa muncii a 850.000 persoane.

Obiectivele specifice ale POS DRU sunt:

  • promovarea educaţiei şi formării iniţiale şi continue de calitate, incluzive pentru învăţământul universitar şi cercetare;

  • promovarea culturii antreprenoriale şi îmbunătăţirea calităţii şi productivităţii muncii;

  • facilitarea inserţiei pe piaţa muncii a tinerilor şi şomerilor pe termen lung;

  • dezvoltarea unei pieţe a muncii moderne, flexibile şi incluzive;

  • promovarea (re)inserţiei pe piaţa muncii a persoanelor inactive, inclusiv din zonele rurale;

  • îmbunătăţirea serviciilor publice de ocupare;

  • facilitarea accesului la educaţie şi piaţa muncii a grupurilor vulnerabile.

POS DRU cuprinde pentru perioada 2007-2013, următoarele axe prioritare relevante pentru dezvoltarea educaţiei şi formării profesionale continue:

Axa Prioritară 1. Educaţie şi formare profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere

  1. Accesul la educaţia iniţială şi la formarea profesională de calitate;

  2. Învăţământ superior de calitate;

  3. Dezvoltarea resurselor umane din educaţie şi formare;

  4. Asigurarea calităţii în formarea profesională continuă (FPC)

  5. Educaţia superioară în sprijinirea sectorului de cercetare.

Axa Prioritară 2. Conectarea învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii

  1. Tranziţia de la scoală la viaţa activă;

  2. Prevenirea şi combaterea părăsirii timpurii a scolii;

  3. Acces şi participare la FPC.

Alte Programe Operaţionale care au relevanţă pentru educaţie şi formare profesională:

    • Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice (POS CCE) care în cadrul Axei prioritare 3 “Tehnologia Informaţiei şi Comunicării” pentru sectoarele privat şi public permite susţinerea unităţilor şcolare pentru construirea de reţele broadband pentru şcoli primare, gimnaziale şi licee.

    • Programul Operaţional Regional 2007-2013 (POR), care în cadrul Axei Prioritare 2 „Îmbunătăţirea infrastructurii sociale”, permite reabilitarea/modernizarea/dezvoltarea/ echiparea infrastructurii educaţionale preuniversitare, universitare şi a celei pentru formare profesională continuă




Yüklə 1,78 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   ...   10   11   12   13   14   15   16   17   ...   26




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin