Programul de guvernare

Parteneriatului Estic în susţinerea obiectivelor strategice ale României în Vecinătatea Estică

promovarea adoptării unei Strategii Europene a Mării Negre, pornind de la cadrul stabilit în rezoluţia în materie a Parlamentului European din 2011;

problematica incluziunii sociale a romilor va continua să fie menţinută în atenţie, iar Guvernul va urmări reflectarea cât mai corectă a eforturilor României în acest sens şi va facilita dialogul partenerilor europeni cu celelalte instituţii competente din România referitor la Strategia naţională de incluziune socială a romilor 2012-2020, adoptată în decembrie 2011;

referitor la accesul lucrătorilor români pe pieţele muncii din statele membre ale UE, se vor continua demersurile pe lângă statele membre care menţin restricţii, pe lângă Comisie şi Parlamentul European, astfel încât drepturile cetăţenilor români, în calitate de cetăţeni europeni, să fie pe deplin respectate;

susţinerea, în continuare, a politicii de extindere a UE, cu accent pe Balcanii de Vest, cu luarea în considerare a respectării depline a condiţiilor de aderare, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparţin minorităţii române, indiferent de denumirea sub care sunt cunoscute. De asemenea, se va susţine în continuare aderarea Turciei la UE.

valorificarea unor zone de nişă de expertiză românească, cum ar fi cele rezultate din participarea României la misiunile civile şi militare ale UE în cadrul Politicii Comune de Securitate şi Apărare a UE, participarea activă la crearea şi aplicarea Politicii Europene a Azilului, prin valorificarea expertizei româneşti dobândite prin crearea şi funcţionarea Centrului de Tranzit în regim de Urgenţă pentru Refugiaţi de la Timişoara – primul din lume de acest tip;

pe planul Politicii Comune de Securitate şi Apărare, având în vedere poziţia României de contribuitor major la misiunile Uniunii Europene, atât pe palier civil, cât şi militar, se va urmări continuarea acestei contribuţii, concomitent cu promovarea unei abordări mai coerente şi eficiente, care să ţină cont inclusiv de valenţele pozitive ale unui dialog intensificat cu partenerii estici;

o mai bună interacţiune cu Parlamentul European, în conştientizarea rolului crescut al instituţiei după intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona.