b.1Obiective în materie de energie primară, previziuni pentru consumul de energie primară
Secţiunea a.3.1 relevă situaţia privind obiectivele existente în ceea ce priveşte consumul de energie primară, iar Secţiunea a.3.4 inventariază previziunile pentru consumul de energie primară.
Previziunile pentru consumul de energie primară se bazează pe:
datele din Balanţa energetică a Republicii Moldova 2015;
previziunile pentru consumul de energie finală efectuate iniţial în PNAER 2014-2020 şi ajustate în PNAEE actual;
ipoteza, potrivit căreia consumul non-energetic şi pierderile de distribuţie vor rămâne la nivelul celor din 2010-2014;
ipoteza, potrivit căreia rata de transformare va rămâne aceeaşi (~95.5%);
economiile din reducerea pierderilor de distribuţie calculate pe baza unor obiective specifice pentru gazele naturale, energia termică şi energia electrică stabilite pentru perioada 2009-2020 de Strategia energetică 2030.
Tabelul - Estimarea consumului global de energie primară în 2020.
Indicator
Scenariul BAU, ktep
Scenariul EE, ktep
Economii, ktep
Consumul de energie primară în 2020
2,683
2,463
220
Pierderile în faza de transformare a energie şi consumul propriu al sectorului energetic
120
109
11
Pierderile în distribuţie
166
125
41
Consumul non-energetic
39
39
-
Consumul total de energie finală
2,357
2,190
167
Consumul de energie finală– Industrie
211
196
15
Consumul de energie finală – Sectorul rezidenţial
1,018
946
72
Consumul de energie finală – Sectorul public/servicii
705
655
50
Consumul de energie finală - Transporturi
423
393
30
În vederea estimării consumului de energie în 2020 pentru fiecare sector conform scenariului BAU au fost utilizate consumul estimat de energie primară şi finală, precum şi divizarea consumului de energie pe sectoare pe parcursul ultimilor ani. Procentul mediu pentru fiecare sector a fost calculat pe baza datelor din Balanţa energetică a Republicii Moldova. Distribuirea economiilor pe sectoare s-a bazat pe distribuirea realocată pe sectoare după cum este indicat în Tabelul şi, adiţional, în Tabelul . Diferenţa dintre obiectivele sectoriale BAU şi economiile sectoriale preconizate oferă valori pentru scenariul EE.
b.2Lista strategiilor care abordează economiile de energie primară
Secţiunea a.3.1 oferă sumarul strategiilor naţionale şi a planurilor existente care se axează pe promovarea economiilor de energie şi au un impact asupra cererii de energie primară. Din obiectivele indicate în Tabelul , cele din rândurile 1, 2, 5 indică energia primară, din rândurile 7, 8, 9 indică pierderile de distribuţie, iar cele din rândurile 13, 14, 15, 16 indică pierderile în faza de transformare a energiei primare.
b.3Măsuri pentru economisirea energiei primare
Capitolul prezent rezumă măsurile de abordarea a potenţialului de economisire a energiei primare, inclusiv măsuri din perspectiva aprovizionarii cu energie şi a transportului/distribuţiei de energie.
b.3.1Măsuri pentru economisirea energiei în domeniul aprovizionării
PNAEE 2013 – 2015 include măsuri ce cad in afara sferei de aplicare a DSE, şi care, în mod special, se referă la economiile ce pot fi obţinute în faza de transformare şi distribuţie:
Programe de eficienţă energetică în transportul şi distribuţia energiei electrice (art.98);
Contorizarea/Evidenţa consumului de gaze naturale la consumatorii finali (art.99);
Elaborarea cadrului juridic şi normativ şi crearea sistemului de monitorizare pentru sectorul termoenergetic (art.100);
Programe de eficienţă energetică în sectorul termoenergetic (art.101).
Trebuie de menţionate două aspecte în acest context:
Art. 99 şi 100 prevăd măsuri care ajută mai degrabă la delimitarea pierderilor de distribuţie (conexe consumului de energie primară) de consumul de energie finală;
Nu sunt preconizate măsuri privind cogenerarea, care cade sub incidenţa sferei de aplicare a DSE.
PNAEE 2016 – 2018 a preluat toate măsurile anterioare în domeniul aprovizionării (E1 reprezintă art.98, E3 - art.99, E4 - art.100, E5 - art.101) şi include 2 măsuri noi: E2 şi E6, ultima abordând “Evaluarea cuprinzătoare a potenţialului pentru aplicarea cogenerării de înaltă eficiență și a termoficării și răcirii centralizate eficiente ”.
Împreună, aceste 6 măsuri indică potenţialul de economii în 2020 în mărime de 58.47 ktep, în timp ce economiile estimate pentru anul 2016 constituie 12.72 ktep după cum este prezentat în Tabelul 8.
Măsurile sunt condiţionate de:
Strategia energetică a Republicii Moldova până în anul 2030 care prevede economii din reducerea pierderilor în reţele;
Două proiecte în sectorul termoenergetic realizate în 2 oraşe principale: Chişinău (finanţat de BIRD) şi Bălţi (finanţat de BERD);
Proiectul realizat în Chişinău este complex, economiile scontate fiind obţinute din reducerea pierderilor, modificarea transformării şi reducerea consumului de gaze naturale şi energie electrică.
b.3.2Măsuri pentru economisirea energiei în faza de transformare, transport şi distribuţie a energiei.
Mai jos sunt incluse informaţii despre măsuri importante realizate în Republica Moldova pentru abordarea potenţialului de reducere a consumului energetic în faza de transformare, transport şi distribuţie a energiei.
b.3.2.1Criterii de eficienţă energetică în tarifele şi regulamentele privind reţeaua
Legea cu privire la energia electrică nr. 124 din 23.12.2009 republicata in 23.05.2014 prevede următoarele:
Articolul 35 alineatul (1): Operatorul reţelei de transport şi de sistem este obligat:
b) să exploateze, să întreţină, să retehnologizeze, să reabiliteze şi să extindă reţelele electrice de transport, inclusiv interconectorii, în condiţii de eficienţă economică şi să presteze serviciul de transport al energiei electrice la destinaţie, conform clauzelor contractului încheiat între părţi şi condiţiilor stipulate în licenţă şi în regulamentele aprobate de Agenţie.La exploatarea, întreţinerea, retehnologizarea, reabilitarea şi extinderea reţelei electrice de transport, operatorul reţelei de transport şi de sistem va aplica în mod obligatoriu metode moderne de management al eficienţei energetice/gestionare a cererii…”
Legea cu privire la gazele naturale nr. 123 din 23.12.2009 stipulează următoarele:
Art. 37 alineatul (1). Operatorii reţelelor de distribuţie sunt obligaţi:
a) …. La exploatarea, la întreţinerea, retehnologizarea, reabilitarea şi la extinderea reţelelor de distribuţiea gazelor naturale, operatorii reţelelor de distribuţie vor aplica în mod obligatoriu metode moderne de management al eficienţei energetice/gestionare a cererii.
Unicul aspect ce poate fi menţionat cu privire la reglementarea tarifelor existente este că acesta introduce reflectarea costurilor şi, prin urmare, economiile sunt generate pe baza reducerii consumului de energie electrică. Pe de altă parte, acest fapt ar putea fi interpretat mai degrabă ca o dovadă a sărăciei energetice, decât ca o optimizare reală.
De asemenea, vom menționa diferenţierea tarifară stabilită pentru consumul pe timp de zi şi pe timp de noapte, ceea ce contribuie la nivelarea curbei zilnice de consum . Mai multe detalii cu privire la situaţia actuală sunt incluse în Secţiunea d.10.1.
b.3.2.2Măsuri de facilitare şi promovare a răspunsului la cerere
În pofida deschiderii faţă de concurenţă, piaţa de energie electrică din Republica Moldova nu este suficient dezvoltată ca să asigure condiţii de răspuns la cerere, în timp ce piaţa naţională de echilibrare lipseşte, energia de echilibrare fiind achiziţionată din Ucraina.
Cu toate acestea, atât Legea nr. 123 din 23.12.2009 cu privire la gazele naturale, cât şi Legea nr. 124 din 23.12.2009 cu privire la energia electrică, republicata pe data de 23.05.2014 oferă aceeaşi definiţie:
“ management al eficienţei energetice/gestionare a cererii – abordare globală sau integrală în scopul influenţării volumului şi capacităţii, programării consumului de energie electrică pentru reducerea consumului de energie electrică primară şi a volumelor de energie livrate de sursele de vârf prin acordare de prioritate investiţiilor în măsurile de eficienţă energetică sau în alte măsuri, precum ar fi contractele de alimentare întreruptibilă cu energie, investiţiile pentru creşterea capacităţii de producere, dacă acestea se dovedesc a fi cele mai eficiente şi economice opţiuni, avându-se în vedere impactul pozitiv pe care îl are economia consumului de energie asupra mediului, asupra securităţii alimentării cu energie electrică, precum şi asupra costurilor de distribuţie a gazelor naturale / energiei electrice aferente acestor măsuri;
b.3.2.3Eficienţa energetică în proiectarea şi exploatarea reţelelor
Actualmente, nu există o evaluare a potenţialului de eficienţă energetică a infrastructurii de furnizare a gazelor naturale şi energiei electrice, în special referitoare la transportul, distribuţia, gestiunea sarcinii şi interoperabilitatea, precum şi conectarea la instalaţiile care produc energie, inclusiv posibilităţile de acces pentru micro-generatoarele de energie.
Republica Moldova se axează pe dezvoltarea unor interconexiuni durabile şi sigure cu statele membre UE şi partile contractante din EnC, care vor fi realizate prin reţele de interconexiune cu România. În acest sens au fost adoptate 2 documente principale, foile de parcurs, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 409 din 16 iunie 2015, prezintă interconexiunile în conformitate cu Strategia energetică a Republicii Moldova până în anul 2030 în calitate de obiectiv cheie pentru asigurarea dezvoltării unei pieţe energetice cu adevărat competitive.
Cu toate acestea, noua măsură inclusă în PNAEE 2016-2018 H1 Evaluarea potenţialului de reducere a consumului energetic pentru Republica Moldova îşi propune să abordeze dispoziţiile Articolului 15 din DEE.
