R o m â n I a judeţul cluj
Yüklə 267,03 Kb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- HOTĂRÂREA NR. 13
HOTĂRÂREA NR. 12* * *
Rog comisia de specialitate nr. 4 să prezinte avizul. Dl. Secară Dorel: Comisia nr. 4 acordă aviz favorabil. Dl. Mînzat Marius: Dacă sunt intervenţii vă rog să le precizaţi, cu precizarea că la acest proiect este nevoie de o nominalizare. Vă rog să faceţi propuneri de nominalizare. Dl. Coroian Alexandru: PNL îl propune pe domnul Secară Dorel Viorel în calitate de reprezentant al Judeţului Cluj în adunarea generală a acţionarilor la Compania de Apă Someş S.A. şi pe domnul Todea Cosmin Alexandru în calitate de reprezentant al Judeţului Cluj în adunarea generală a acţionarilor la Cluj Arena S.A. Dl. Mînzat Marius: Dacă nu mai sunt alte propuneri, supun la vot proiectul de hotărâre pus în discuţie, împreună cu nominalizările făcute şi rog să se pregătească votul electronic secret. Se procedează la vot, utilizându-se votul electronic secret. În urma operaţiunii de votare se înregistrează: 24 voturi „pentru”, 3 „abţineri” şi 5 colegi nu au votat, astfel Consiliul judeţean adoptă Proiectul de hotărâre pentru modificarea Hotărârii Consiliului Judeţean Cluj nr. 256/2012 privind desemnarea reprezentanţilor Judeţului Cluj în adunarea generală a acţionarilor la societăţile comerciale la care acesta este acţionar, cu modificările şi completările ulterioare, acesta devenind HOTĂRÂREA NR. 13* * *
Înainte de a începe dezbaterile pe marginea acestui proiect, aş dori să fac anumite precizări legate de acest buget. O să fiu foarte scurt. Bugetul pe care îl propunem îl socotim ca fiind echilibrat pe toate capitolele de cheltuieli. Nu venim cu proiecte majore noi din 2 motive: obligaţiile din cursul anului trecut pe proiecte nefinalizate, cum sunt Teterom I, Tertarom IV, sau proiectele fazate –Centrul de management integrat al deşurilor, respectiv nu există la acest moment măsuri pe fonduri europene care să ne permită să încheiem contracte noi. În schimb suntem pregătiţi pentru cel puţin două categorii de mari de finanţări. Una priveşte reţeaua TNT, în care putem accesa finanţări pentru drumurile judeţene prin Programul POIM, iar cea de-a doua priveşte reabilitarea monumentelor istorice, pentru care credem că vor fi deschise măsuri de finanţare în acest an. În continuare finanţăm spitalele, drumurile judeţene, etc, şi am dori, împreună cu colegii din aparatul de specialitate să nu vă ascundem faptul că analizăm şi ne gândim foarte serios la o schemă de finanţare care să permită continuarea lucrărilor pe drumurile judeţene, mai mult decât am propus noi prin acest proiect de buget. Spun asta pentru că toţi din această sală cunoaştem situaţia destul de critică a drumurilor judeţene şi ne-am dori să rezolvăm această problemă. Este simplu să doreşti, dar este mai greu să şi faci, cea ce nu se poate fără bani. Am început discuţiile pe această temă, vom analiza posibilităţile şi vom găsi o soluţie de finanţare a lucrărilor în continuare. Rog comisia de specialitate nr. 2 să prezinte avizul.
Comisia nr. 2 acordă aviz favorabil, dar în urma discuţiilor avute cu persoanele responsabile de activităţile privind învăţământul preuniversitar, am constatat că mai sunt 47 de unităţi de învăţământ din mediul rural care nu au introdusă apă şi nici canalizare în şcoli. În acest sens, personal, doresc să formulez o propunere de modificare a proiectului de hotărâre în cauză, în sensul introducerii unui nou punct la Capitol 70 din opisul de investiţii, respectiv obiectivul “Alimentare cu apă în şcoli”, având alocată suma de 100 mii lei, rezultată din diminuarea cu aceeaşi sumă a fondurilor propuse în anexa la referatul de aprobare nr 1.648/25.01.2016 la nr.crt. 17 – “Servicii întocmire documentaţii tehnico-economice în vederea accesării de fonduri externe nerambursabile, studiu de oportunitate, înfiinţare companie proiect abator”. Această modificare presupune, implicit, şi modificarea corespunzătoare a anexelor nr. 2, nr. 2b şi nr. 6. Acest lucru ar permite să ajungem la o stare de normalitate, astfel încât să se poată obţine autorizaţii de funcţionare urmare acestei modificări Legat de precizările privind atragerea surselor de finanţare noi, care privesc Capitolul 84, atât pentru drumuri, cât şi pentru Aeroport, vă întreb dacă aţi luat în considerare atât contractarea unui credit bancar, cât şi alte surse de finanţare nerambursabile? Şi dacă tot discutăm despre drumurile judeţşene, vă întreb ce ne puteţi spune despre încadrarea cu lucrările de executat la investiţia de la IC Ponor în termenele stabilite? Ne încadrăm cu lucrările până la sfârşitul lunii iunie, astfel încât să nu fim puşi în situaţia de a trebui să returnăm banii primiţi? În acelaşi sens întreb şi despre investiţia de la Tetarom I şi de la Tetarom IV, oarecum în aceaiaşi situaţie, astfel încât să ne prezinte cineva şi aceaste situaţii, eventual cineva de la Direcţia de investiţii, care se ocupă de astfel de lucrări. În urma răspunsurilor primite, probabil că o să mai intervenim
Legat de propunerea dumneavoastră privind modificarea proeictului de buget, nu vă ascund faptul că am discutat înainte de şedinţă posibilitatea ca această propunere să fie supusă aprobării plenului, identificând şi o posibilitate de un început de finanţare pentru lucrările aferente. Dl. Sălătioan Vasile: Dacă se doreşte, sunt de acord ca acest amendament să fie însuşit de către toţi consilierii judeţeni. Dl. Mînzat Marius: În acest context o să supun la vot propunerea dumneavoastră şi rog să se pregătească votul electronic. Se procedează la vot, utilizându-se votul electronic. În urma operaţiunii de votare se înregistrează: 28 de voturi „pentru” şi 4 colegi nu a votat, astfel că propunerea de modificare formulată de către domnul Sălătioan a fost aprobată, amendamentul în cauză presupunând introducerea unui nou punct la Capitol 70 din opisul de investiţii, respectiv a obiectivului “Alimentare cu apă în şcoli”, având alocată suma de 100 mii lei, rezultată din diminuarea cu aceeaşi sumă a fondurilor propuse în anexa la referatul de aprobare nr 1.648/25.01.2016 la nr. crt. 17 – “Servicii întocmire documentaţii tehnico-economice în vederea accesării de fonduri externe nerambursabile, studiu de oportunitate, înfiinţare companie proiect abator”, fapt care presupune, implicit, şi modificarea corespunzătoare a anexelor nr. 2, nr. 2b şi nr. 6. Domnule Seplecan, aveţi cuvântul. *
Domnule preşedinte, sincer vă spun, ştiţi că sunt sincer cu rele şi cu bune, şi vă doresc mult succes şi baftă în funcţia dumneavoastră de preşedinte al Consiliului Judeţean ,câte luni mai sunt până la alegeri. Însă vreau să vă pun câteva întrebări legate de buget, dar dumneavoastră vreau doar să vă urez baftă şi să vă spun să nu uitaţi să mergeţi la partid, cum şi mie mi s-a cerut, ca să cereţi aprobare pentru proiectele pe care vi le doriţi. Sper să nu păţiţi ca şi mine, să nu fiţi în aceeaşi situaţie de a fi forţat să nu puteţi promova proiecte pentru binele Consiliului Judeţean şi al locuitorilor judeţului Cluj, din cauză că foşti preşedinţi de consiliu judeţean au alte interese. Vreau să o întreb pe doamna Maier, dacă în buget, toate contractele existente semnate până acum sunt acoperite. Aştept răspuns de la dumneavoastră doamna Maier legat de buget. În al doilea rând, am o întrebare pentru doamna Simona Gaci. Acuma vreau şi eu să o întreb dacă am fost eu sabotat atunci când îmi spunea că niciodată nu veţi semna ceva legat de Aeroport, Pază şi Protecţie, Cluj Arena cu privire la o mărire de capital sau care este situaţia cu această majorare de capital? Vreau să îmi daţi un răspuns. Vreau să o mai întreb tot pe doamna Gaci de ce nu apar în nici o comisie de specialitate? Nu fac parte din nici o comisie! Vreau să vă mai întreb pe dumneavoastră, domnule preşedinte, pentru că aţi spus legat de Aeroport că vreţi să luaţi credit, să îmi spuneţi concret pe ce se doreşte să se ia credit pentru Aeroport. Mulţumesc frumos şi ţin să precizez că eu nu voi vota bugetul, fiindcă nu am fost consultat ca şi consilier judeţean şi cred şi consider că acest buget a fost împărţit între liderii politici şi interesele politice, economice şi financiare a anumitor consilieri judeţeni sau oameni de afaceri din judeţul Cluj. Repet, mulţumesc frumos! D-na Simona Gaci: Pe proiectul de hotărâre de consiliu judeţean, alocarea sumelor în buget pentru Cluj Arena şi pentru proiectele Aeroportului, respectiv pentru studiu de fezabilitate extindere pistă este supusă unei condiţii, respectiv condiţia obţinerii avizul Consiliului Concurenţei pe aceste măsuri care intră sub incidenţa Ordonanţei 77/2014. În legătură cu calitatea dumneavoastră de mebru al unei comisii, a fost elaborat un proiect în acest sens care este pe ordinea de zi, prin care se va modifica hotărârea de consiliu judeţean cu comisiile de specialitate.
Bună ziua! M-aţi întrebat dacă sunt acoperite toate contractele în derulare. Aşa cum ştiţi bugetul de venituri şi cheltuieli este limitat, în sensul că pe partea de venituri, cum toată lumea ştie, sursele de venituri sunt bugetul de stat plus resursele proprii şi bugetul trebuie să fie echilibrat în final, deci trebuie să ne încadrăm în venituri. Pot să vă spun că aşa cum spune legea, raporat la secţiunea de funcţionare a tuturor instituţiilor subordonate, aparatul propriu şi cele aproximativ 30 şi ceva de instituţii, este dat prin lege că trebuie să fie asigurată. Deci este asigurată partea de funcţionare, iar sumele rămase plus excedentul anului precedent se foloseşte pentru secţiunea de dezvoltare. Bineînţeles că fondurile pe care le avem nu acoperă necesarul tuturor dorinţelor şi a proiectelor care se vor. Dl. Mihai Seplecan: Doamna Maier, nu vă supăraţi, nu v-am întrebat de nevoi sau necesar. Concret, contractele care sunt existente au fost acoperite sau nu? D-na Dorina Maier: Integral nu au cum să fie, dar contractele… Dl. Mihai Seplecan: Deci nu! D-na Dorina Maier: Contractele diferă, pentru că sunt contracte care se derulează pe mai mulţi ani. Aici intrăm într-o analiză mult mai amănunţită. Dl. Mihai Seplecan: Am înţeles! V-am întrebat doar ca să rămână pe bandă şi să ştiu dacă au fost acoperite sau nu. D-na Dorina Maier: Este imposibil! Bănuiesc … că la nici un buget nu se poate să se realizeze echilibrarea. Dl. Mihai Seplecan: Dacă se doreşte se poate! Nu s-a făcut până acuma în ultimii ani că nu s-a dorit, asta este altceva. D-na Dorina Maier: Probabil! Dl. Mihai Seplecan: Mulţumesc frumos! Legat de Aeroport, cine poate să îmi spună concret pe ce doriţi să luaţi credit pentru Aeroport. Dl. Marius Mînzat: Nu este vorba de nici un credit pentru Aeroport! Eu am afirmat înainte că am luat în discuţie şi analizăm posibilitatea finanţării drumurilor judeţene, în nici un caz a Aeroportului. Nu de data aceasta. Dl. Mihai Seplecan: Domnul Sălătioan a spus asta, mă scuzaţi! Dl. Marius Mînzat: Nici o problemă! O să încerc să răspund, înclusiv pentru domnul Sălătioan. Avem în vedere inclusiv credite pentru realizarea într-o măsură mult mai mare, sperăm noi, a execuţiei drumurilor judeţene. Mai departe m-aţi întrebat despre Ic Ponor, despre Tetarom I, Tetarom IV. Dl. Vasile Sălătioan: Aş mai adăuga şi Sistemul de management integrat al deşeurilor. Dl. Marius Mînzat: Da, am înţeles! Dl. Vasile Sălătioan: Să ştim cum este situaţia acolo. Dl. Marius Mînzat: Sunt toate cele 4 mari proiecte importante care privesc judeţul Cluj şi pe care dorim să le rezolvăm şi eu cred că vom reuşi. Despre Ic Ponor îl rog pe colegul meu, vicepreşedintele Călin Tuluc, să dea el răspunsul. Dl. Călin Tuluc: Cu privire la Ic Ponor, împreună cu echipa de implementare şi cu colegii de la Achiziţii Publice, am început demersurile pentru a identifica acolo avem două componente: avem componenta care este prinsă pe ceea ce s-a licitat anul trecut pe construcţia efectivă a drumului şi a acostamentelor, ce a rămas restul de executat care nu a putut fi executat anul trecut şi avem acea componentă care provine din problemele pe care le-am avut cu MBS, respectiv cu neconformităţile rigolelor şi a zidurilor de sprijin. Problema pe care o avem în acest moment şi la care lucrăm intensiv pentru că depinde şi finalizarea primei părţi care oricum finalizarea va începe în momentul în care şi vremea va permite fiind vorba de lucrări în construcţie de drumuri. Deci pe cealaltă problemă am discutat deja cu un expert, suntem în procedură de achiziţie a unui supliment de expertiză cu privire la soluţia care va fi implementată pe remedierile la rigole şi la ziduri. Acuma noi am încercat şi directivele pe care am discutat, e ca soluţia pe care ne-o va da un expert, deci un terţ faţă de cei care sunt deja implicaţi să fie o soluţie care să poate fi implementată şi finalizată până la 30 iunie 2016 ca să putem să finalizăm acest proiect să depunem toată documentaţia cerută de Comisia Europeană, să fim în regulă ca în cazul în care se va face evaluarea, eventualele sancţiuni care ar putea să fie puse în discuţie să fie de un impact cât mai mic. Deci suntem în procedură de actualizare a acelei expertize cu soluţie, acel supliment ne va da şi cantităţile, ne va da soluţia de impermeabilizare şi de reabilitare a rigolelor şi a şanţului. Noi am avut mai multe întâlniri, inclusiv cu proiectantul, cu constructorii, din discuţiile preliminarii pe care le-am avut avem promisiunile destul de să zicem ferme la acest moment că putem reuşi să finalizăm Ic Ponor în termenul pe care ni l-am propus şi să terminăm tot ceea ce mai este de lucru acolo.
Şi încă o întrebare suplimentară la acest proiect: ce paşi am făcut pentru recuperarea prejudiciului până la urmă cauzat de constructor? Dl. Călin Tuluc: Deci, avem executată poliţa de asigurare, acei 3 milioane şi jumătate, dar acuma nu ştiu exact dacă banii sunt în contul nostru. ..Nu sunt, cred că .. Dl. Vasile Sălătioan: Ar fi o sursă de finanţare! Dl. Călin Tuluc: Îi avem, şi este prinsă ca şi sursă financiară exact pentru această parte de remedieri. Dl. Vasile Sălătioan: Fiindcă noi am alocat sume în acest sens, printr-o hotărâre în şedinţa extraordinară din decembrie. Dl. Călin Tuluc: Aşa este! Suma este substanţial mai mare decât necesarul care ne va trebui ca să finalizăm, dar a trebuit să luăm acea hotărâre prin care să ne asumăm maximal toate cheltuielile care le presupune finalizarea proiectului. Deci, probabil o să facem o economie şi acolo. Cu privire la Tetarom I, vă mai pot spune eu că am discutat cu managerul de proiect, chiar şi în această dimineaţă,... şi acolo iarăşi avem două probleme. Din fericire partea de proiect european este în faza chiar finală, adică se lucrează destul de intensiv, chiar şi la acest moment, la finalizarea halei, ultimei hale la care se mai lucrează ca şi construcţie, rămânând ca şi componentă din proiect doar drumul. La drum avem o problemă în sensul în care acel proiect de consolidare de care tot discutăm încă de anul trecut presupune mai mulţi paşi pentru a fi realizat. Avem acolo paşii să zic formali, din punct de vedere al documentaţiilor, al autorizaţiilor de construcţie pentru că a fost pe situaţii de urgenţă, suntem în procedură de achiziţie sau mă rog de obţinere a documentaţiei, a soluţiei tehnice de consolidare, care încă nu este finalizată, dar primul pas pe consolidare înseamnă descărcarea unei cantităţi destul de substanţiale de pământ care după ce se efectuează ne permite să finalizăm şi partea de drum din proiectul european şi ne permite să finalizăm proiectul european, chiar dacă toată lucrarea de consolidare va dura poate peste termenul de 30 iunie, dar nu ne influenţează. Ce pot să vă spun este că încă nu avem soluţia tehnică predată din partea proiectantului, suntem încă în discuţii cu ei pe procedura de achiziţie, urmează să ni se predea proiectul cu soluţia tehnică cu cantităţile, pe parte de proiect european se lucrează în continuare, urmând să finalizăm şi drumul. Promisiunile sunt că se va finaliza chiar mai repede, pentru că lucrările efective din proiectul european sunt mai puţine cantitativ decât cele pe care le avem la Ic Ponor, urmând ca într-un orizont rezonabil de timp, să zicem, să recepţionăm clădirile şi chiar să le predăm la Tetarom, ca să intre în utilizare unul dintre indicatorii proiectului, presupunând chiar contractarea unei părţi din imobilele pe care le avem acolo, din spaţiul destinat.
Acea alunecare de teren a influenţat şi alte proprietăţi învecinate sau numai bunul patrimonial al judeţului Cluj? Dl. Călin Tuluc: Aceasta este o întrebare la care nu ştiu să vă răspund. Domnul Salanţă, dacă ştiţi... Dl. Claudiu Salanţă: Bună ziua! Alunecările de teren sunt pe proprietatea Consiliului Judeţean Cluj. Dl. Vasile Sălătioan: Deci nu influenţează alte proprietăţi? Dl. Claudiu Salanţă: Există nişte terenuri de tenis, dar inclusiv pădurea de peste drum este tot proprietatea judeţului Cluj. Dl. Vasile Sălătioan: În concluzie, nu afectăm şi nu vor fi despăgubiri. Dl. Claudiu Salanţă: Nu, suntem pe proprietatea judeţului Cluj. Dl. Vasile Sălătioan: Mulţumesc! Dl. Tuluc Călin: Acuma, cu privire la Tetarom IV, aţi văzut şi în buget, din ce am înţeles de la colegii noştrii, suma care este prevăzută în buget este suma integral necesară pentru a face funcţional ceea ce există în Tetarom IV, inclusiv în partea de infrastructură şi instalaţii, deci acolo asigurăm tot, astfel încât să terminăm hala şi să îl facem proiectul funcţional, aşa cum este revizuit, urmând să decidem în perspectivă ce vom face acolo, dacă mai extindem şi cât mai extindem. Cu privire la CMID, rog pe domnul preşedinte sau pe doamna Raţiu, care este managerul de proiect, să intervină.
Cu privire la CMID s-a publicat documentaţia integrală pe SEAP iar în 23 martie vom deschide ofertele, dacă lucrurile merg bine. Pe partea de fazare, cum ştiţi, până în iunie mai avem o singură procedură, respectiv echipamentele şi containerele pentru deşeuri periculoase. Suntem în fază finală a documentaţiei şi va fi o documentaţie care va sta puţin pe SEAP, pentru că valoarea nu este mare. Asta avem oblicaţia să finalizăm până în iunie 2016. Dl. Sălătioan Vasile: Şi vom finaliza până atunci? Dna. Raţiu Mariana: Absolut, e doar un contract de furnizare de containere pentru deşeuri periculoase. Ne pregătim să recepţionăm şi staţiile de transfer, am constituit comisia, aşteptăm referatul proiectantului, deci pe parte de construcţii montaj, staţiile de transfer sunt finalizate, urmând ca pe perioada următoare de fazare să scoată la licitaţie dotările şi echipamentele. Sigur, mai sunt drumurile de acces la toate staţiile de transfer şi la Centrul de Management Integrat al Deşeurilor. Am prins drumul de acces în această licitaţie împreună cu alunecarea de teren, pentru că cele patru componente sunt prinse acum într-o singură documentaţie.
Discutăm acum despre capitolul 84.- Drumuri judeţene. Felicit iniţiativa de a angaja un credit sau altă sursă de finanţare. Programul T.N.T. o să mergă şi o să se rezolve finanţarea acelor drumuri. Ce facem cu pachetul care a fost câştigat de Kiat, unde contractele sunt suspendate şi cum tratăm cei vreo 200 şi ceva de km care nu au fost prinşi în nici un pachet din drumurile judeţene. O să mergem cu o variantă din funcţionare de pe capitolul 84? Ce soluţii prevedeţi dvs. acuma? Dna. Raţiu Mariana: Doriţi să răspund eu sau directorul de la DADPP? Dl. Sălătioan Vasile: Domnul Avram, dacă poate!... A, este altcineva director. Dl. Hîncu Liviu Emil: Legat de contractele cu Kiat, ele încă sunt suspendate, la ora actuală deoacamdată putem face lucrări de întreţinere curentă şi periodică pe drumurile respective, la fel ca şi pe ceilalţi 200 km neacoperiţi de contracte, tot lucrări de întreţinere curentă şi periodică. Dacă se doreşte suspendarea, se poate prinde o sumă pe anul acesta, dar acolo nu este întocmit nici proiect tehnic, astfel încât o să trebuiască să fie întocmit proiectul tehnic, după aceea să treacă la etapa de obţinere a avizelor şi a autorizaţiei de construire deci, anul acesta să înceapă lucrul efectiv, sunt slabe şanse.
Domnule coleg, acolo trebuie să avem o discuţie serioasă cu constructorul, astfel încât să vedem dacă îşi doreşte să continue în condiţiile în care a câştigat licitaţia şi să tranşăm această problemă. Dar va fi o chestie de perspectivă, având în vedere că avem şi litigii cu dânşii, atunci va trebui să avem o discuţie separată, să vedem care sunt condiţiile acceptate de către ambele părţi, în care se poate continua acel contract sau dacă nu, măcar să îl tranşăm şi să îl reziliem. Dl. Sălătioan Vasile: Eu am înţeles. Cunoşteam mare parte din aceste probleme, însă am vrut să fie o mai bună transparenţă din partea executivului pentru toţi colegii şi pentru cei care asistă la şedinţă. Este un început, sper să aveţi puterea să acceleraţi puţin lucrurile. Aşteptările sunt mari, vă mulţumesc. Dl. Mînzat Marius: Doamna consilier Leş, vă rog. Dna. Leş Mariana: Bună ziua, la capitolul 74. Mediu, tot legat de CMID, vroiam să vă întreb ceva. Am văzut că o să iniţiaţi licitaţia pentru echipamente, pentru depozit, echipamente pentru staţii de transfer, şi aş vrea să evităm situaţia în care suntem cu containerele pentru colectarea selectivă, care au fost achiziţionate de doi ani de zile, dar care stau aruncate prin curţile primăriilor şi nu sunt folosite. Aş vrea să nu fim în aceeaşi situaţie şi cu echipamentele licitate aicea, pentru că staţiile de transfer nu sunt gata, deci nu au nevoie de echipamente, cu atât mai mult, chiar dacă ar fi staţia de transfer gata şi ar avea echipamente, nefiind gata depozitul ecologic nu poate fi folosit nimic de acolo. În sensul acesta aş vrea să ne spuneţi dacă v-aţi gândit la asta şi cum putem evita situaţia. Dna. Raţiu Mariana: Aşa este, doar că până la momentul în care am ştiut că se fazează proiectul, aveam obligaţia să tragem cât mai mulţi bani, să cheltuim cât mai mult şi să cerem la rambursare cât mai mulţi. E foarte greu să sincronizăm toate aspectele. Într-adevăr, singura obligaţie care o avem până în iunie 2016 este dea achiziţiona aceste containere pentru deşeuri periculoase. În rest, vom încerca să mergem simultan, să fie achiziţionate în momentul în care putem da în folosinţă. Oricum, va trebui să gândim din timp, împreună cu cei de la ADI ECOMETROPOLITAN, licitaţia pentru identificarea unui operator, care cade în sarcina lor. Dna. Leş Mariana: O să intrăm într-un cerc din acesta vicios, o să licităm echipamentele, le ţinem, se strică şi când va fi nevoie de ele trebuie achiziţionate altele, probabil! Dna. Raţiu Mariana: Pe partea care se fazează nu avem presiunea timpului pentru echipamente, doar pe partea în care nu se fazează. Aşa cum vă spuneam, pe cele periculoase trebuie să le achiziţionăm. Dna. Leş Mariana: Bine, o să mai vedem oricum pe parcurs, când o să mai veniţi cu ele, probabil, în hotărâri de consiliu, dar vă rog să vedeţi dacă se poate face ceva în acest sens. Eu am mai ridicat şi data trecută problema, dacă nu este vreo posibilitate ca acele containere achiziţionate să fie totuţi folosite. Nu puteţi pune o întrebare la organismul de implementare? E chiar păcat! Dna. Raţiu Mariana: Putem să punem o întrebare, dar noi am discutat, am avut multiple discuţii, şi au spus că acel sistem se va da în folosinţă integral unui operator în urma unei licitaţii, deci nu avem voie să le folosim anterior. Dl. Mînzat Marius: Domnule consilier Seplecan. Dl. Seplecan Mihai: Apropo de Kiat, am o întrebare pentru domnul vicepreşedinte, dacă ştie să ne răspundă dânsul, sau dacă nu, poate ne ajută doamna Maier sau domnul Salanţă. În momentul când a fost semnat contractul cu Kiat, erau bani prinşi în buget şi înm al doilea rând, care e situaţia cu autorizaţia de contrucţie, atunci cum a fost eliberată? Dl. Tuluc Călin: Sigur erau bani prinşi în buget pentru că altfel nu se putea face achiziţia. Dna. Raţiu Mariana: A fost acord-cadru şi trebuie să avem bani în buget doar pentru contractele subsecvente. Dl. Seplecan Mihai: Am înţeles, dar cu privire la autorizaţie? Dl. Salanţă Claudiu: Din nefericire nu pot să vă spun acum nimic, pentru că a fost eliberată pe undeva, presupun, prin 2008. Dl. Seplecan Mihai: Am să vă fac atunci o adresă în scris. Dl. Salanţă Claudiu: Am să vă răspund. Căutăm şi vă răspund. Dl. Mînzat Marius: Domnule consilier Bogdan, vă rog. Dl. Bogdan Emil: Am cerut ca să nu mai finanţăm spitale care nu ţin de noi. Spitalul de Recuperare a făcut demersurile pentru trecerea la minister, dar între timp s-a schimbat tot sistemul de trecere, şi deşi există avizul de la minister şi avizul nostru, problema trece prin Ministerul Dezvoltării şi presupune o ordonanţă guvernamentală, sau mă rog, şi deci lucrurile se complică. În situaţia aceasta aş vrea, ca măcar la rectificare, să avem în atenţie faptul că acest spital a solicita fonduri pentru o cameră hiperbară, de care se vor folosi foarte multe sectoare medicale din Cluj. Pentru camera aceasta ar fi nevoie de 1 milion şi ceva de euro, pentru două posturi ar trebui şase sute, se poate măcar pentru un post ar trebui treisute de mii de euro. Măcar la rectificare să avem în evidenţă treaba asta! Văd că alocăm bani la Institutul Inimii, dar şi la alte spitale din judeţ, la Clujana în decursul timpului şi deci facem din nou binefaceri acolo unde nu este treaba noastră şi unde este treaba altor organe de stat şi locale. Asta vreau să cer, să avem în continuare în vedere propunerea aceasta a Spitalului de recuperare şi chiar nu ştiu de ce dăm bani la Institutul Inimii când ăsta ţine de Minister. Este institut, să se descurce! Dl. Mînzat Marius: Mulţumesc domnule doctor. Am discutat acest aspect şi în funcţie de evoluţia situaţiei de la Spitalul de Recuperare, la rectificarea bugetară o să avem grijă de această solicitare. Stimaţi colegi, dacă nu mai există discuţii, doresc să supun la vot proiectul de hotărâre pus în discuţie, împreună cu amendamentul aprobat şi rog să se pregătească votul electronic.
În conformitate cu prevederile art. 42 alin. (3) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, lista privind modul în care şi-a exercitat votul fiecare membru al consiliului judeţean cu privire la acest proiect de hotărâre constituie anexă la prezentul proces-verbal şi se va depune la dosarul special al şedinţei. În urma operaţiunii de votare se înregistrează: 23 voturi „pentru”, 3 „abţineri” şi 6 colegi nu au votat, astfel Consiliul judeţean adoptă Proiectul de hotărâre privind aprobarea bugetului general propriu al Judeţului Cluj pe anul 2016 pe capitole, subcapitole, titluri, articole şi aliniate, acesta devenind
Yüklə 267,03 Kb. Dostları ilə paylaş:
|