Tabelul divergenţelor la proiectul de lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative



Yüklə 475,46 Kb.
səhifə7/9
tarix28.07.2018
ölçüsü475,46 Kb.
#61295
1   2   3   4   5   6   7   8   9

Ministerul Afacerilor Interne

Nr.22/1092 din 22.05.2014




La Art. I:

Constatăm că la art. 8 din Legea comerțului interior se propune o nouă redacție. Astfel, articolul dedicat comerțului cu ridicata se substituie cu comerțul cu produse. Totodată, în art. 7 alin. (1), lit. a), este menținut acest tip de comerț - comerțul cu ridicata, iar art. 8 conține niște prevederi care dezvoltă conceptul de comerț cu amănuntul. În acest sens, considerăm necesară coroborarea art. 7 alin. (1), lit. a) cu redacția propusă în proiect pentru art. 8 din Lege, în sensul evitării confuziilor. Totodată, constatăm că titlul art. 8, propus în proiect este „Comerțul cu produse”, iar alin.(1) din același articol se referă la comerțul cu ridicata. Din aceste considerente este necesară, revizuirea integrală a redacției pct. 6 din proiect.



Nu se acceptă.

Art. 7 „Comerţul cu amănuntul” şi art. 8 „Comerţul cu ridicata” se propun a fi comasate într-un articol, deoarece principiile generale de desfăşurare a acestor forme de comerţ, inclusiv comerţul cash and carry sunt practic identice (respectarea tehnologiei comerciale: recepţie, păstrare, comercializare). Ulterior, prin acte guvernamentale se vor desfăşura normele primare cu unele particularităţi. Art. 7 prevede formele de comerţ, iar art. 8 redă principiile generale de desfăşurare a acestora, care se referă la toate trei forme.



La pct. 7, excluderea art. 9 din Legea comerțului interior, poate genera confuzii la interpretare. Constatăm că art. 9 care reglementează comerțul cu amănuntul se exclude, pe când în art. 7 alin. (1), lit. b), această formă de comerț se menține. Mai mult, art. 3 din Lege definește noțiunea de „comerț cu amănuntul”. În acest context, considerăm neargumentată excluderea art. 9 din Lege.

Art. 9 „Comerţul cu amănuntul” nu se exclude, normele acestui articol se comasează cu normele actuale din art. 8 „Comerţul cu ridicata”, astfel print-un articol comun se prezintă normele generale de desfăşurare a comerţului cu produse, deoarece acestea sunt practic aceleiaşi pentru toate formele de comerţ prezentate în art. 7.

La pct. 15, prin care se propun amendamente la art. 17 din Lege, considerăm că redacția actuală a art. 17 alin. (1) din Lege este una mai reușită deoarece, identifică concret cazurile când o autorizație de funcționare poate fi retrasă. În redacția propusă expresia „una sau mai multe încălcări” este una confuză care ar putea duce la dificultăți la interpretare. Astfel, ar putea fi retrasă autorizația unui agent economic după admiterea mai multor încălcări, iar în cazul altui agent, aceasta ar putea fi retrasă după o singură încălcare. În acest sens, norma respectivă atestă un caracter discreționar care ar putea genera situații de coruptibilitate.

Se acceptă. Au fost introduse ajustările redacționale de rigoare la art.17 alin.(1) lit.a).

Totodată, constatăm o divergență dintre prevederea de la alin. (1) și alin. (11) ale art. 17. Alin. (1) stabilește că, autorizația de funcționare se retrage la cererea autorităților cu funcții de control, iar alin. (11), prevede că aceasta poate fi retrasă la cererea persoanelor fizice și juridice. Astfel, considerăm necesară stabilirea unei clarități în acest sens.

Se acceptă. Au fost introduse ajustările de rigoare la art.17 alin.(1), prin introducerea lit.d).

La pct. 19, prin care Legea se completează cu art. 212, atragem atenția că din redacția alin. (6) al articolului dat, nu este clar de către cine vor fi înaintate petițiile către administrația publică locală, cu solicitarea de a modifica orarul de funcționare a autorităților comerciale, fapt pentru care se va preciza acest aspect.

Se acceptă. Au fost introduse ajustările redacționale de rigoare.

Art. 219, identifică vânzarea de soldare în calitate de tip de vânzare cu preț redus. Totodată, art. 2111 reglementează vânzarea prin soldare. Din analiza acestor două articole, rezulta că aceste două tipuri de vânzări ar fi similare, după natura lor juridică. Ambele au ca finalitate vânzarea accelerată a produselor ca urmare a reducerii prețurilor. În cazul în care există diferențe conceptuale dintre aceste două tipuri de vânzări, nota informativă ar trebui să ofere informații în raport cu acest aspect. Eventual, aceste două concepte ar putea fi comasate în cadrul unui singur articol.

Nu se acceptă. Art. 219 „Vînzări cu preţ redus” identifică tipurile de vînzări cu preţ redus, iar Art. 2111 „Vînzarea de soldare” prevede normele de desfăşurare a acestui tip de vînzări.

De asemenea, alin. (4) din art. 219, este o normă care face trimitere la lit. h) și lit. j) ale alin. (1) din prezentul articol. Însă, constatăm că alin. (1) din art. 219 nu conține lit. j). Considerăm că intenția autorului a fost ca lit. k) să fie numerotată cu lit. j), aceasta fiind litera imediat următoare după lit. i), potrivit alfabetului.

Se acceptă, o eroare mecanică.

Art. 2113 are o formulare prea generală. Acesta identifică doar produsele care intră în categoria vânzărilor susceptibile de o deteriorare rapidă, însă nu sânt descrise cerințele și condițiile necesar de a fi întrunite, în scopul clarificării situațiilor când poate opera vânzarea accelerată a produselor susceptibile de o deteriorare rapidă. Considerăm că, redacția articolului respectiv necesită a fi revăzută în scopul dezvoltării conceptului acestui tip de vânzări.

Nu se acceptă. Acest tip de vînzări nu impune reguli specifice, trebuie respectate cerinţele de indicare şi comunicare a preţurilor la vînzările cu preţ redus.

Art. 22 alin. (3) lit. f), urmează a fi reformulat, după cum urmează: „Subdiviziunile specializate ale Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne efectuează controale în privința tuturor activităților de comerț, în vederea constatării infracțiunilor sau contravențiilor prevăzute de legislația penală și contravențională în vigoare, precum și oferă suportul la efectuarea controlului de către autoritățile menționate în lit. a)-f), la solicitarea acestora”. Or, urmare a reformei Ministerului Afacerilor Interne, prin Legea nr. 320 din 27 decembrie 2012 cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului, a fost creat Inspectoratul General al Poliției care este autoritatea competentă de a întreprinde măsuri în scopul menţinerii, asigurării şi restabilirii ordinii şi securităţii publice, prevenirii, descoperirii şi investigării infracţiunilor şi contravenţiilor. 

Se acceptă parțial. Au fost introduse ajustările redacționale de rigoare.

La Art. IX din proiectul legii, prin care se propun amendamente la Codul contravențional, constatăm o eroare la alineatul care modifică art. 402 alin. (1) din Cod. Astfel, sintagma „art. 273 alin. (5) și (51)” se va substitui cu sintagma „art. 274 alin. (5) și (51)”, reieșind din faptul că norma de modificare propune amendamente la alin. (5) din art. 274 din Cod, precum și completarea art. 274 cu alin. (51). Totodată, atragem atenția că în art. 273 din Cod nu există alin. (51).

Se acceptă.

Suplimentar, propunerea de modificare a art. 274 alin. (5) urmează a fi revăzută, deoarece comportă o formulare greșită. Astfel, calitatea subiectului contravenției, care în cazul dat este comerciantul, trebuie să reiasă din dispoziție. În sancțiune se indică doar amenda în unități convenționale, în cazul dat, iar calitatea de comerciant se va indica în dispoziția alineatului. Totodată, în dispoziție se indică despre solicitarea și încasarea de la comerciant a plăților pentru servicii, iar reieșind din sancțiune, amenda se aplică tot comerciantului. Considerăm o asemenea abordare lipsită de logică. Mai mult, însăși din caracterul dispoziției alin. (51), rezultă a fi două contravenții, fapt pentru care se va analiza oportunitatea divizării acestora în alineate separate.

Se acceptă.

De asemenea, menționăm că contravențiile de la art. 274 alin. (5) din Codul contravențional, se examinează de poliție. Totodată, autorii proiectului manifestă intenția de a amenda art. 402 din Cod, în sensul stabilirii competenței organelor de inspectare financiară/control financiar și organele fiscale ale Ministerului Finanțelor, de a examina contravențiile de la art. 274 alin. (5) și (51) din Cod. În acest sens, din art. 400 alin. (1) din Codul contravențional, care identifică competența poliției în raport cu examinarea contravenției, urmează a se exclude referința la art. 274 alin. (5), în modul corespunzător.

Se acceptă.







Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene

(nr.DI-04/3-7030 din 17.05.2014)




  1. La Legea nr. 231 din 23.09.2010 cu privire la comerţul interior (art. I al proiectului):




  1. La pct. 2, care modifică art. 3 al Legii: la noţiunea de „mic comerciant” în redacţia prezentului punct, propunem ca sintagma „în mod exclusiv satisfacerea intereselor economice private proprii” să fie reconsiderată şi clarificată, deoarece ar putea genera multiple înţelegeri şi interpretări ale noţiunii „interesele economice private proprii”, precum şi în ceea ce priveşte deosebirea de comerciantul cu statut obişnuit din punct de vedere al intereselor economice urmărite.

Se acceptă. „în mod exclusiv satisfacerea intereselor economice private proprii” Sintagma a fost exclusă din proiectul legii.

  1. La pct. 4: modificările la art. 6, alin. (1), lit. g) a Legii introduc referinţa la modul de clasificare al unităţilor comerciale, „stabilit de art.11 alin.(3) şi (4) şi art.15 alin.(52)”. Atenţionăm că pct. 9 completează art. 11 al Legii numai cu alin. (3), care nu conţine modul de clasificare al unităţilor comerciale, în timp ce alin. (4) al art. 11 lipseşte. Alin. (52) al art. 15 al Legii, introdus prin pct. 13, la fel nu vizează modul de clasificare al unităţilor comerciale. Propunem înlăturarea acestor lacune şi considerăm oportună completarea prezentului proiect cu descrierea precisă şi separată a modului de clasificare menţionat la lit. g) a alin. (1) al art. 6 în redacţia proiectului.

Se acceptă. Referințele au fost corectate.

  1. Punctul 5, care modifică art. 7 al Legii, exclude principiile desfăşurării activităţilor de comerţ, iar punctul 6 le substituie cu principiile comerţului cu produse (modificarea conţinutului art. 8 al Legii). Reieşind din importanţa respectării regulilor generale, în special, a normelor igienico-sanitare, reglementărilor tehnice şi drepturilor şi intereselor consumătorilor în cursul desfăşurării comerţului, inclusiv principiilor nou-introduse, considerăm necesară expunerea motivelor care au condiţionat această substituire.

Principiile sînt norme generale care creează dificultăți în aplicare. Pe de o parte, ele nu oferă claritate în privința măsurile exacte pe care trebuie să le întreprindă comerciantul pentru a desfășura activități de comerț. Pe de altă parte, ele servesc ca pretext pentru neacordarea sau retragerea abuzivă a autorizațiilor de funcționare. Ca urmare, principiile din art.7 al Legii au fost înlocuite cu cerințe clare, stabilite de amendamentele propuse, care trebuie să fie îndeplinite de unitățile comerciale pentru a desfășura activități de comerț. Acest fapt va permite comercianților să cunoască reglementările pe care trebuie să le respectie, precum și va limita abuzurile autorităților care supraveghează activitatea comercianților și/sau emit autorizații de funcționare.

  1. La pct. 12 (modificarea art. 14):




  • Alin. (3) şi (31) ale art. 14 al Legii în redacţia propusă solicită de la micul comerciant prezentarea mai multor informaţii pentru a fi incluse în cerere şi documentele suplimentare, în comparație cu alin. (7) al art. 14, exclus prin acelaşi punct. Mai mult ca atît, alin. (1) al 15 după cum este modificat prin pct. 13, extinde termenul eliberării autorizaţiei de funcţionare pentru micul comerciant de la 3 zile (alin. (7) al art. 14 exclus prin pct. 12) la 7 zile lucrătoare. Aceste modificări ar putea complica procedura de înregistrare a micilor comercianţi şi astfel intra în contradicţie cu scopul ce ţine de ameliorarea mediului de afaceri, urmărit de prezenta lege. Considerăm că aceste modificări necesită o justificare specială în textul Notei informative. Totodată, propunem examinarea oportunităţii reducerii numărului de informaţii şi documente pentru a fi prezentate de micul comerciant, precum şi a termenului de înregistrare.

Propunerile referitoare la micul comerciant derivă din prevederile actuale ale Legii cu privire la comerțul interior, care prevăd această modalitate de desfășurarea a comerțului, dar nu stabilesc cerințe suplimentare. Modificările propuse în privința micului comerciant sînt o tentativă de a stabili anuite reglementări inițiale în privința micului comerciant, avîndu-se în vedere situația social-economică din țară, cînd numeroase persoane vînd pe strazi bunuri folosite care la aparțin (haine, obiecte casnice, cărți etc.)
Menținerea sau excluderea prevederilor referitoare la micul comerciant se lasă la discreția Ministerului Economiei.

  • Alin. (5) al art. 14 în redacţia pct. 12 prevede păstrarea în arhiva autorităţii administraţiei publice locale a cererii şi „actelor stabilite de alin.(3)”, depuse de comerciant. Totodată, alin. (3) al art. 14, după cum este modificat, se referă numai la cererea depusă de micul comerciant. Prezenta redacţie a acestor prevederi poate genera înţelegerea precum că numai cererile depuse de micul comerciant se păstrează la arhivă. În scopul clarificării acestor norme, propunem revizuirea prezentei referinţe.

Se acceptă. Cuvintele „actelor stabilite de alin.(3)” a fost substituită cu cuvintele „anexele la cerere”.

  1. Pct. 16 al prezentului articol completează Legea cu articolele consecutive 171 – 174, însă art. 172 este omis. Totodată, alin. (5) al art. 173 face referinţă la art. 172, cu toate că reperfectarea, la care se referă, este prevăzută în art. 171. Propunem completarea proiectului cu art. 172 sau, după caz, renumerotarea articolelor introduse şi modificarea corespunzătoare a alin. (5) al art. 173 şi a altor norme care se referă la art. 171 – 174.

Se acceptă.

  1. La pct. 20 (completarea Legii cu Capitolul V1, art. 219 – 2116):




  • Alin. (4) al art. 219 se referă la situaţiile prevăzute la lit. j) a alin. (1) al art. 219, însă litera respectivă lipseşte. Propunem completarea alin. (1) al art. 219 cu această literă.

Se acceptă.

  • Alin. (7) al art. 2111 face referinţă la formularul listei de inventar pentru mărfurile propuse pentru soldare preconizat a fi inclus în anexa nr. 6 a Legii. Totodată, anexa ce prevede formularul listei de inventar lipseşte în Legea şi în proiect. Considerăm necesară completarea respectivă a proiectului.

Se acceptă.

  1. La art. II al proiectului (Legea nr. 1515-XII din 16 iunie 1993 privind protecţia mediului înconjurător):

Reieşind din faptul că transferarea competenţei de a aproba normativele privind limitele maximal admisibile de poluare fonică la desfăşurarea activităţii de comerţ de la autorităţile administraţiei publice locale la Guvern, constituie o modificare semnificativă în ceea ce priveşte reglementarea protecţiei mediului, considerăm necesară justificarea acesteia la Nota informativă a prezentului proiect, precum şi a motivelor, conform cărora normativele poluării fonice vor trebui să fie adoptate centralizat de către Guvern, în timp ce alte normative de emisii şi deversări nocive, care servesc aceluiaşi scop, la nivelul fiecărui raion sau municipiu.



Se acceptă. Modificările propuse la Legea nr. 1515-XII din 16 iunie 1993 privind protecţia mediului înconjurător au fost excluse.

  1. La art. IX al proiectului (Codul contravenţional al Republicii Moldova nr. 218-XVI din 24 octombrie 2008):

Considerăm că completarea Codului contravenţional cu noile sancţiuni, datorită semnificaţiei lor şi consecinţelor care poate aduce aplicarea lor asupra societăţii civile, necesită o justificare aparte în cadrul Notei informative la prezentul proiect.



Se acceptă.







Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor

(03-1036 din 16.05.2014)




În conformitate cu competențele ce îi revin Ministerului Dezvoltării Regionale și Construcțiilor acceptăm modificările efectuate în Art.III din proiect la art. 52 din Legea nr. 835-XIII din 17 mai 1996 privind principiile urbanismului și amenajării teritoriului. Modificările propuse la art.53 și respectiv 69, nu se acceptă și propunem efectuarea modificărilor propuse pentru art.53 la art.51, iar art.53 în redacția existentă să fie suplimentar consultat cu autoritățile publice locale.

Se acceptă. Scopul modificărilor propuse la art.53 este de a exclude sintagma „autorizație de funcționare” din Legea privind principiile urbanismului și amenajării teritoriului. Acest fapt este motivat de următoare situație:

1) sintagma „autorizație de funcționare” este folosită de Legea cu privire la comerțul interior ca act permisiv ce trebuie deținut de comerciant în vederea desfășurării activității de comerț; astfel de autorizații sînt eliberate de autoritățile publice locale;

2) în sensul Legii privind principiile urbanismului și amenajării teritoriului, sintagma „autorizția de funcționare” este un act permisiv eliberat în contextul lucrărilor de construcții. Astragem atenția, că un astfel de act permisiv nu este eliberat de autoritățile responsabile de lucrările de construcții, și nu este prevăzut nici de Legea nr. 163 din 9 iulie 2010 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţie, și nici de Legea Legea nr.160 din 22 iulie 2011 privind reglementarea prin autorizare a activităţii de întreprinzător.


Acceptăm propunerile efectuate în Art.XI din proiect la art. 3 din Legea nr. 160 din 22 iulie 2011 privind reglementarea prin autorizare a activității de întreprinzător, cu o singură remarcă: în locul alin. (2) din lege în textul proiectului a fost arătat alineatul (4), care nu există în lege.

Se acceptă. Referințele au fost corectate.

Referitor la anexa completată la capitolul „Autoritățile administrației publice locale” menționăm că în proiectul de lege pentru modificarea și completarea unor acte legislative, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 38 din 23 ianuarie 2014 și examinat în prima lectură de către Parlament, a fost propusă modificarea art.27 din Legea 163/2010, care prevede că „Pentru emiterea certificatului de urbanism pentru proiectare sau a certificatului de urbanism informativ, solicitantul (beneficiarul) va achita plata stabilită anual prin decizia consiliului local, care nu poate fi mai mare de 50 de lei”. Tot în acest articol se stabilește că „Pentru emiterea autorizației de construire/desființare, solicitantul (beneficiarul) va achita plata stabilită anual prin decizia consiliului local, care nu poate fi mai mare de 100 lei.” Este important să menționăm încă o normă din articolul precitat și anume „Nu se achită plata pentru emiterea certificatelor de urbanism și a autorizațiilor de construire/desființare pentru obiectele finanțate din mijloace financiare publice, lucrări de utilitate publică de interes național”.

Astfel, propunem modificarea punctelor 1, 2, 6 și 7 din tabelul la anexă în concordanță cu normele deja acceptate de Guvern.



Se acceptă. Compartimentul „Autoritățile administrației publice locale”, propus de proiectul legii, va fi ajustat ulterior la modificările și completările la Legea 163/2010, care urmează să fie adoptate de Parlament.

Acceptăm modificările propuse în Art. XII din proiect la Legea nr. 131 din 8 iunie 2012 privind controlul de stat asupra activității de întreprinzător și considerăm oportună includerea în compartimentul „Urbanism, amenajarea teritoriului și construcții”, rubrica „Domenii specifice” după sintagma „atribuțiilor stabilite de” sa fie inclusă sintagma „Legea nr. 721-XIII din 02 februarie 1996 privind calitatea în construcții” și mai departe după text.

Se acceptă.

Pe lîngă cele expuse, și avînd în vedere că în conformitate cu Planul de acțiuni al Guvernului pentru anul 2014, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 164 din 05 mai 2014 în pct. 164, este prevăzut că Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor și Ministerul Economiei urmează să completeze Legea nr.131 din 8 iunie 2012 cu prevederea ce ține de efectuarea controlului de stat privind emiterea documentelor permisive (certificatelor și autorizațiilor), propunem:

includerea în pct.15 din anexă la legea menționată, în subrubrica „Domenii specifice” încă un punct în următoarea redacție:

„7. Respectarea legislației privind emiterea certificatelor de urbanism pentru proiectare și certificatelor de urbanism informativ, autorizațiilor de construire și autorizațiilor de desființare.”

Completarea se încadrează în conceptul proiectului de lege.



Se acceptă.







Yüklə 475,46 Kb.

Dostları ilə paylaş:
1   2   3   4   5   6   7   8   9




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin