Temele Programului Eco-Scoala


DESEURILE DIN HÂRTIE SI CARTON



Yüklə 132,19 Kb.
səhifə4/5
tarix03.11.2017
ölçüsü132,19 Kb.
#29782
1   2   3   4   5

DESEURILE DIN HÂRTIE SI CARTON



Daca ne gândim la câta hârtie se foloseste doar într-o singura zi în lume pentru toate ziarele, cartile, caietele, agendele, ambalajele care se produc, începem sa întelegem ca padurile pamântului sunt grav amenintate. Si, sa nu uitam, nu doar producatorii de hârtie consuma lemnul padurilor ci si întreprinderile de mobila ori de constructii, la care se adauga si necesarul de lemn pentru încalzire sau pentru productia de textile.

În locul arborilor taiati se planteaza puieti, dar acestia au nevoie de 50 de ani pâna se dezvolta complet.

Deoarece padurea este cel mai important scut pe care îl avem împotriva poluarii, este important, pentru noi toti, sa protejam padurile prin metoda separarii maculaturii de gunoi si valorificarea ei. Din maculatura se poate produce alta hârtie. Este bine de stiut ca dintr-o tona de maculatura (hârtie veche) se poate fabrica o tona de celuloza, ceea ce înseamna 2.500 de caiete.



Resturile din hârtie si carton se pot revalorifica cel mai usor. Pentu un calcul matematic simplu, presupunem că un kilogram de maculatura se cumpara de catre REMAT cu 600 de lei, ceea ce înseamna ca daca adunăm 100 de kg am putea obtine 60.000 de lei, doar din vânzarea "gunoiului" de hârtie. De aceea este pacat ca multi dintre noi renuntam la niste bani, aruncând, fara sa ne gândim, totul la gunoi.

Si înca ceva: asa cum am spus în prefata, cu cât gunoiul va fi mai greu cu atât vom plati mai mult. De ce sa platim pentru aruncarea hârtiei când putem sa câstigam bani valorificând-o ?!

Nu doar din motive financiare trebuie sa separam deseurile din hârtie si carton de restul gunoiului. Sa nu uitam ca pentru productia de hârtie se taie suprafete imense de padure. Mai ales în ultimii 100 de ani, productia de hârtie a crescut în mod exploziv. Pe pamânt se consuma zilnic în jur de 200 de milioane de tone de hârtie. Pentru aceasta, se taie cantitati uriase de arbori. De exemplu, numai pentru editia de duminicã a ziarului american "New York Times" se folosesc 3.000 de metri cubi de lemn, sau, altfel spus, 1.500 de arbori, ceea ce înseamna aproximativ doua hectarede padure.



DESEURILE METALICE

Tot ce ne înconjoara provine de undeva. Nimic nu se naste din nimic! Aceasta este si problema cu metalele. Pamântul are si el limita lui. Dupa ce minele au fost golite, nu vor aparea alte minereuri mai devreme de câteva mii de milioane de ani. Atunci vom ajunge sa cautam cu disperare metal în haldele noastre de deseuri sau sa platim bani grei pentru ele tarilor care au stiut sa-si administreze în mod rational sursele de metal, revalorificând deseurile.

Metalul, mai mult decât alte deseuri, trage greu la cântar. Ne va costa foarte mult sa-l predam serviciului de salubritate. Exista însa, din fericire, solutii si pentru aceasta problema. REMAT cumpara si deseuri metalice.



Asta înseamna ca si din acest tip de deseu putem obtine bani. Alta varianta ar fi si aceea de a vinde fierul vechi atelierelor de fierarie sau de reparatii care sunt prezente în majoritatea localitatilor noastre. O alta idee ar putea fi si sa anuntam prin "Mica Publicitate" sau, în sate prin panourile publice, intentia noastra de a vinde fier vechi.



DESEURILE TEXTILE

În comparatie cu celelalte tipuri de deseuri menajere, cele textile se gasesc în cantitati mult mai mici în cosurile noastre de gunoi. Poate din cauza ca saracia ne face sa renuntam mai greu la o haina veche, un prosop sau un pres. E bine ca nu ne grabim sa aruncam imediat la gunoi, dar asta nu ar trebui sa ne faca sa purtam îmbracaminte care nu ne mai place sau sa folosim lenjerie de pat care deja e cam coapta, doar pentru ca nu o vede nimeni în afara de familie. Renuntati la haine vechi sau prea mici, dar încercati sa le spalati si sa gasiti pe cineva care ar avea nevoie de ele.







DESEURILE DIN PLASTIC

Deseurile din plastic devin pe zi ce trece tot mai numeroase. Din cauza materialelor din care sunt produse, nu sunt biodegradabile. Din studiile facute pâna acum s-a constatat ca nici 500 de ani nu sunt de ajuns pentru ca plasticul sa reintre în circuitul naturii. Pentru a scapa de deseurile din plastic, cum sunt de exemplu sticlele de suc sau ulei ori cutiile de margarina si iaurt, multi oameni, mai ales în sate, le ard.



ATENTIE! Prin arderea plasticului se elimina substante care produc boli de plamâni si în timp mai lung pot îmbolnavi ficatul, rinichii si sângele. Mai mult decât atât, materialele plastice mai complexe cum sunt vinilinul, ebonita, bachelita ori cauciucurile, emana prin ardere substante care produc cancer, atacând în primul rând sângele, care în timp poate îmbolnavi toate organele corpului.
Exista astazi tehnologii care, respectând normele de protectia mediului, sunt capabile sa retopeasca si sa reprelucreze deseurile din plastic. Acest lucru nu se face înca în România, dar exista firme românesti care aduna ambalajale din plastic, le maruntesc si le exporta fabricilor din strainatate care dispun de instalatiile necesare reciclarii lor.

Ce putem noi face?

Pentru a contribui la revalorificarea deseurilor din plastic, fiecare poate separa aceste ambalaje de restul gunoiului. Apoi, sticlele, de exemplu, pot fi turtite si predate separat celor care le colecteaza. Este important ca ele sa fie turtite pentru ca atunci vor ocupa mai putin loc si va creste numarul de sticle care încap într-un cos de gunoi, container sau mijloc de transport.


RECICLAREA PET-URILOR, O PROBLEMA DE VIITOR
In ultimul timp asistam la o adevarata explozie de PET-uri, aceste ambalaje din plastic usor de manevrat, care au inlocuit sticlele. Dar, dat fiind ca atit apa minerala, sucurile, uleiul alimentar, otetul sau bauturile alcoolice sint imbuteliate in PET-uri care, in final, ajung la gunoi, se pune din ce in ce mai acut problema reciclarii acestora. Europa, spre care tindem, are aceasta problema rezilvata demult: printr-un proces de fabricatie special, PET-urile ajung fie ingrasaminte, fie din nou PET-uri, reintroduse in circulatie.

Bidoanele din plastic pentru suc, bere si apa minerala incep sa devina o problema de mediu

Ultimii patru ani au marcat o adevarata explozie a utilizarii ambalajelor din PET, productia in Romania de astfel de butelii crescind de la 25 de mii de tone, in 1999, la mai mult de 75 de mii de tone anul trecut. Pentru 2004 este estimata o productie de cel putin 80 de mii de tone, care va continua sa creasca, spun specialistii, date fiind avantajele incontestabile pe care le prezinta aceste ambalaje - greutate redusa, siguranta in exploatare. Principalul dezavantaj este la fel de evident, folosirea pe o scara tot mai larga a buteliilor PET constituind o problema din ce in ce mai presanta din punct de vedere al poluarii mediului inconjurator. Situatie in care recuperarea postconsum si reciclarea buteliilor PET constituie o masura care se impune. Numai ca o astfel de afacere, desi de perspectiva, are de infruntat numeroase obstacole in mediul economic din Romania.


In primul rind, este logic ca reciclarea nu poate avea loc decit dupa colectarea buteliilor, majoritatea aflate la populatie. Cum in Romania nu exista nici obligativitatea legala a sortarii deseurilor menajere si nici cadrul legal, iar educarea populatiei in acest sens este inca un deziderat, singura solutie este stimularea oamenilor sa duca buteliile la centrul de colectare. Firmele care colecteaza si prelucreaza buteliile (in prezent sunt doar 101 societati comerciale autorizate de MEC sa valorifice deseuri de mase plastice) ofera, in medie, un pret de 4.000 lei/kg. Cum o butelie de doi litri are o greutate de numai 50 de grame (douazeci la kilogram), va puteti da seama ca populatia nu a facut coada la centrele de colectare, destul de putine si acestea.

Hotărârea Nr. 166 din 12 februarie 2004 pentru aprobarea proiectului "Dezvoltarea sistemului de colectare a deşeurilor de ambalaje PET postconsum în vederea reciclării" obliga firmele care fac reciclarea sa foloseasca banii dati de guvern numai pentru plata deseurilor de ambalaje PET colectate de la populatie suma de 9.600 lei/kg deseu de ambalaj PET postconsum colectat in vederea reciclarii.
Industria nu este inca “asezata”
In Romania au fost colectate si prelucrate anul trecut doar circa 20.000 de tone de butelii PET, de sase ori mai mult, totusi, decit in anul 2002. Aceasta si din cauza ca nici pentru agentul economic activitatea de reciclare nu este cea mai profitabila, chiar daca legislatia este armonizata cu cea din Uniunea Europeana. Nu numai colectarea de la populatie este dificila (restaurantele, de exemplu, sunt obligate prin lege sa colecteze deseurile de ambalaje). Buteliile trebuie sortate pe culori (transparent, albastru, verde cu maro), apoi se indeparteaza capacele, se preseaza, se spala si se macina. Se estimeaza ca operatiunea ar deveni rentabila de la prelucrarea a circa 4.000 de tone de ambalaje PET pe an. Obtinerea produsului final din PET reciclat (granule ori fibre textile) ridica pragul anual de rentabilitate la 10.000 de tone, in functie de identificarea beneficiarului, de obicei la export (China ori Coreea), dat fiind regresul industriei textile in Romania.
Ce se obtine din bidoane
Din deseurile de PET se produc fulgi curati, care pot fi exportati ca atare (de la 300 la 400 euro/tona functie de calitate) sau livrati industriilor prelucratoare, aflate inca in formare. In momentul punerii la punct a acestora, afacerea devine realmente profitabila, in conditiile unei instalatii adecvate, aria de valorificare a produsului finit realizat din reciclare fiind destul de diversa. Iata citeva exemple:



  • Din 5 butelii de 2 litri se pot realiza fibre pentru un tricou mare.

  • Umplutura unei jachete de iarna se poate obtine din 20 PET-uri

  • 35 de butelii ajung pentru realizarea unui sac de dormit.

  • Un metru patrat de carpeta “contine” 60 PET-uri.

  • Se mai pot obtine folii pentru izolarea acoperisurilor, cutii pentru hrana (rezistente in frigidere si in cuptoare cu microunde, componente pentru industria auto, dale pentru pardosele, componente pentru corpuri de iluminat si nu nu


Yüklə 132,19 Kb.

Dostları ilə paylaş:
1   2   3   4   5




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin