Template for curriculum preparation

Modulul 7

Managementul clasei şi strategii de predare-învăţare
Gill Crozier, Universitatea Roehampton,

Jane Davies şi Kim Szymanski, Universitatea Sunderland

Sesiunii

Două sesiuni legate sau două sesiuni de sine stătătoare

Durata sesiunii	(Sesiunea 1) 2 ore (Sesiunea 2) 2 ore
Scopuri	(Sesiunea 1) Profesorii: Să conştientizeze existenţa diferitelor strategii de predare-învăţare care intensifica incluziunea în comunitatea de învăţare. Să-şi dezvolte capacitatea de înţelegere şi abordare empatică a experienţelor şcolare ale copiilor de etnie rromă. Să-şi dezvolte capacitate de eliminare a stereotipiilor. Să dezvolte stategiile de abordare a rasismului, a atitudinilor maracate de prejudecăţi şi a potenţialelor conflicte. (Sesiunea 2) Profesorii: Să conştientizeze problematica limbajului în realţie cu posibilitatea ameliorării experienţelor de învăţare în general. Să identifice şi să utilizeze, în şcoală şi în clasă, modalităţi de exprimare care întăresc incluzivitatea contextului şcolar şi care reduc conflictele şi comportamentele indezirabile asociate acestora. Să ia decizii adecvate legate de utilizarea unor materiale tipărite ca surse de învăţare, dar, de asemenea, şi ca modalităţi de întărire a respectului pentru multilingvism şi a sentimentul de apartenenţă (de exemplu: care sunt cele mai importante cuvinte care facilitează înţelegerea şi exprimarea curentă în diferite limbi, cum ar fi: sală de mese, garderobă, ceas, “bine ai venit” etc.
Modalităţile de organizare a grupului de participanţi	Grupuri mici compuse din 2-4 adulţi
Materiale de studiu	Elaborarea unei liste a caracteristicilor mediului incluziv al clasei şi a unei formular de listare, principiile cheie [ANEXE] Utilizarea textelor pentru copii: cărţi de poveşti, postere şi web site-uri cum ar fi: http://www.newburzpark.redbridge.sch.uk/langofmonth/index.html Viniétă [ANEXE]
Structura sesiunii	(Sesiunea 1) Clasa incluzivă. Abordare generală a importanţei diferitelor strategii de predare-învăţare care accentuează incluziunea în cadrul comunităţilor de învăţare: activitate, discuţii, activităţi în completare. Înţelegerea comportamentului: introducere viniételor: activitate, discuţii, activitate în completare. (Sesiunea 2) Abordare generală a importanţei limbajului şi a modului cum acesta este utilizat pentru realizarea unor scopuri specifice legate de identitate; prezentarea principiilor cheie; discuţii, extensie. Introduce web site-ul; introducerea întrebărilor pe care se fundamenteză activitatea, activitate, discuţii, activitate în completare.

Sesiunea 1

Prezentarea analitcă a activitătilor	Obiective	Procesul de predare	Materiale suport pentru predare	Activităţi complementare
1.A. Clasa incluzivă şi 1. B. Înţelegerea comportamentului	Să conştientizeze existenţa diferitelor strategii de predare-învăţare care intensifica incluziunea în comunitatea de învăţare. Să-şi dezvolte capacitatea de înţelegere şi abordare empatică a experienţelor şcolare ale copiilor de etnie romă. Să-şi dezvolte capacitate de eliminare a stereotipiilor. Să dezvolte stategiile de abordare a rasismului, a atitudinilor maracate de prejudecăţi şi a potenţialelor conflicte.		1A. Elaborarea unei liste a caracteristicilor mediului incluziv al clasei şi a unui formular de listare, principiile cheie [ANEXE] 1.B. Viniétă [ANEXE]
Activitatea 1.A.		În cadrul acestei activităţi, participanţii sunt solicitaţi să se raporteze la moul în care, în actvitatea curentă, răspund nevoii de creare a mediului de învăţare incluziv. După discuţia iniţială, acestora li se solicită să copleteze formularul de listare [ANEXE] care implică gândirea unor strategii prin care se acordă suport diferitelor categorii de copii ce pot fi consideraţi ca având nevoi adiţionale. Aceste categorii pot include: copii a căror limbă maternă nu este limbă utilizată în şcoală, copii cu aptitudini speciale, copii talentaţi, copii cu nevoi speciale în domeniul dezvoltării comportamental-emoţionale, în domeniul dezvoltării sociale, copii cu dizabilităţi fizice inclusiv senzoriale, copii cu dizabilităţi de vorbire şi de comunicăre, dificultăţi de învăţare etc. Participanţii sunt reflecteze asupra asupra gradului în care categoriile de mai sus sunt relaţionate cu cea a copiilor de etnie romă din şcolile unde participanţii îşi desfăşoară activitatea. Apoi, aceştia pot lucra în grupuri pentru a încerca să dezvolte strategii prin intermediul cărora pot fi spijinite categoriile de copii din fiecare dintre categoriile menţionate. Se distribuie participanţilor lista caracteristicilor mediului incluziv al clasei [ANEXE] şi sunt rugaţi să compare strategiile elaborate de ei cu cele prezentate în fişă, căutâd să răsundă unor întrebări d tipul: Ce similarităţi şi ce diferenţe s-au identificat? Care este opinia participanţilor cu privire la aceste diferenţe sau discrepanţe? Ce dificultăţile pot să apară în ceea ce priveşte dezvoltarea şi implementarea acestor strategii? Cât timp este necesar: Discutarea strategiilor. Formatorul oferă consulataţii şi ghidare pe baza răspunsurile profesorilor.		Se solicită fiecărui participant să aleagă o strategie pe care să o implementeze înaintea sesiunii următoare. Alocă timp pentru discuţii /feedback cu privire la implementarea în practică a conţinutului sesiunii anterioare, la începutul sesiunii următoare sau se alocă un anumit timp, între sesiuni, pentru ca participanţii să poată discuta cu alţi profesorii despre funcţionalitatea cestor conţinuturi în practica instructiv- educativă.
Activitatea 1.B.		În cadrul acestei activităţi, paticipanţilor le sunt oferite scenarii care constitue baza pentru discuţii- fiecare dintre aceste scenarii prezintă probleme raportate de către profesori în cadrul Studiului de evaluare a nevoilor. După citirea secenariilor, particpanţii sunt rugaţi să răspundă următoarelor întrebări: Care sunt elementele cheie? Ce strategii pot fi utilizate pentru rezolvarea problemei? Care ar fi rezultatul ideal? Cât timp este necesar: Discutarea răspunsuilor profesorilor la problemele prezentate în scenarii, discutarea deciziilor şi strategiile prezentate. Formatorul oferă sfaturi şi ghidare pe baza răspunsurilor profesorilor.	Viniétă [ANEXE]	Solicită fiecărui participant, după modelul utilizat în cadrul acestei sesiuni, să prezinte o situţie- problemă din domeniul managementului comportamentului (situaţie problemă cu care se confruntă în practică) şi strategiile de intervenţie pe care le utilizează. Se solicită participanţilor să să pună în practică una sau două ditnre strategiile prezentate, până la următoarea sesiune. Alocă timp pentru discuţii /feedback cu privire la implementarea în practică a conţinutului sesiunii anterioare, la începutul sesiunii următoare sau se alocă un anumit timp, între sesiuni, pentru ca participanţii să poată discuta cu alţi profesorii despre funcţionalitatea cestor conţinuturi în practica instructiv- educativă.

Sesiunea 2

Prezentarea analitcă a activitătilor	Obiective	Procesul de predare	Materiale suport pentru predare	Activităţi complementare
Activitatea 2.A.		Activitate în grupuri mici: se identifică grupurile care vorbesc limba dominantă ca a doua limbă; se identifică implicaţiile practice ale acestei realităţi, avându-se în vedere inclusiv alte limbi vorbite de anumiţi copii. Abordarea problemei statutului superior atribuit anumitor limbi în raport cu altele şi, de asemenea, sublinierea importanţei identificarea profilului fiecărui copil în ceea ce priveşte limba vorbită şi a importanţei eliminării raportării la presupunuri în ceea ce priveşte utilizarea unei anumite limbi de către fiecare copil. Profesorilor li se solicită ca, lucrând în perechi sau în grupuri de câte trei persoane, să analizeze implicaţiile practice ale principiile prezentate (document ataşat): exemple de situaţii care demonstrează respectarea / implementarea în practică a principiilor, exemple de oportunităţi pentru implementarea practică a principiilor (sau de situaţii/realităţi ce limitează implementarea acestora), oportunităţi legate de Curriculum-ul Naţional şi Strategiile de predare- învăţare promovate (specifice fiecărei ţări). Cât timp este necesar: Răspunsurile sunt discutate în grup, de către toţi participanţii; formatorul va oferi răspunsuri în acord cu conţinuturile discutate de către participanţi.	Principii cheie [ANEXE]	Identifică strategii care pot fi implementate. Alocă timp pentru discuţii /feedback cu privire la implementarea în practică a conţinutului sesiunii anterioare, la începutul sesiunii următoare sau se alocă un anumit timp, între sesiuni, pentru ca participanţii să poată discuta cu alţi profesorii despre funcţionalitatea cestor conţinuturi în practica instructiv- educativă. Aplicarea în practică a ideilor şi principiilor elaborate.
Activitatea 2.B.	Să identifice şi să utilizeze, în şcoală şi în clasă, modalităţi de exprimare care întăresc incluzivitatea contextului şcolar şi care reduc conflictele şi comportamentele indezirabile asociate acestora. Să ia decizii adecvate legate de utilizarea unor materiale tipărite ca surse de învăţare, dar, de asemenea, şi ca modalităţi de întărire a respectului pentru multilingvism şi a sentimentul de apartenenţă (de exemplu: care sunt cele mai importante cuvinte care facilitează înţelegerea şi exprimarea curentă în diferite limbi, cum ar fi: sală de mese, garderobă, ceas, “bine ai venit” etc. Profesorii elaborează un Proiect pentru o lecţie ce presupune crearea de către copiii a unei înregistrări video sau pregătirea unei broşuri folosind indicaţiile oferite pe web site (ex. Cine vorbeşte aceeaşi limbă ca şi mine? Primele cuvinte? Învaţă mai mult! etc.) Această activitate ar putea, de asemenea, să fie direcţionată spre implicare părinţilor în activităţi desfăşurate împreună cu copiii în clasă. Activităţile pot fi focalizate pe toate limbile şi dialectele utilizate în şcoală şi localitate. Nelimitat: Discutarea rezultatelor colaborări.	Profesorii discută ariile din şcolile lor unde pot să fi utilizate denumiri, indicaţii, marcaje în mai multe limbi. Care sunt limbile ce se vor avea în vedere? Este important ca toate limbile să fie utilizate în toate situaţiile? Activitate practică – Cum se pot obţine traduceri ale termenilor?	Utilizarea textelor pentru copii: cărţi de poveşti, postere şi web site-uri cum [ANEXE]	Activitate în completare Să implementeze aceste idei.

ANEXE 1a
Sesiunea 1
Activitatea 1A
Crearea unui mediu de învăţare incluziv

Utilizând tabelul de mai jos, listaţi şi discutaţi strategiile pe care le puteţi utiliza pentru a răspunde nevoilor particulare ale unor categorii de elevi. Notaţi în coloanele libere alte strategii pe care le puteţi utiliza pentru a răspunde în mod specific altor nevoi ale copiilor de etnie romă.

În cazul în care limba maternă a elevilor este alta decât limba utilizată în cadrul procesului instructiv-educativ:	În cazul elevilor cu aptitudini speciale şi a elevilor talentaţi:
Se utilizează o multitudine de suporturi vizuale şi materiale ( ex. imagini video, hărţi, desene, picturi etc. ).
Pentru a sprijini dezvoltarea comportamentală, emoţională şi socială a elevilor:
În cazul elevilor cu nevoi speciale în domeniul limbajului şi comunicării:		În cazul elevilor cu dizabilităţi fizice, inclusiv a celor cu afecţiuni senzoriale
În cazul elevilor cu dificultăţi cognitive, cu dificulăţi de învăţare moderate şi cu dificultăţi de învăţare specifice:		Oricare altă arie particulară de nevoi specifice elevilor de etinie romă (formatorul va decide şi va include categorii adiţionale dacă se consideră că acestea sunt adecvate).

ANEXE 1b
Crearea unui mediu de învăţare incluziv
Lista strategiilor

NB Lista strategiilor de mai jos nu este considerată a fi exhaustivă. Considerăm că există şi alte strategii care îşi dovedesc funcţionalitatea în cadrul activităţilor desfăşurate de dumneavoastră, în contexte particulare sau în cazul unor anumiţi elevi. Puteţi utiliza următoarele sugestii ca bază pentru discuţii şi comparaţii.

În cazul în care limba maternă a elevilor este alta decât limba utilizată în cadrul procesului instructiv-educativ:	În cazul elevilor cu aptitudini speciale şi a elevilor talentaţi:
se utilizează o multitudine de indicii vizuale şi obiecte ( ex. imagini video, hărţi, desene, picturi etc.) denumiri utilizate în clasă în cele două limbi utilizarea unei baze de cuvinte în cele două limbi şi a dicţionarelor bilingve organizarea de activităţi în colaborare / cooperare, activităţi care implică exprimarea orală şi jocul de rol desfăşurat împreună cu colegii oferirea de suport pentru activităţile de scriere prin utilizarea diagramelor / organizatorilor cognitivi şi a repere grafice care ajută la înţelegerea sarcinii de lucru modelarea trăsăturilor cheie ale limbajului şi structurarea acestora pe baza demonstraţiei oferirea de oportunităţi pentru extinderea activităţilor de învăţare ( ex. corespondenţa propoziţiilor, secvenţializare) se oferă oportunităţi pentru ca elevii care vorbesc limba de predare ca a doua limbă să interacţioneze verbal cu ceilalţi elevi plasarea elevilor care vorbesc limba de predare ca a doua limbă în grupuri suport care să aibă în compoziţie şi colegi care scriu şi citesc foarte bine şi care pot modela abilităţile legate de utilizarea celei de a doua limbi, în folosul elevilor care au nevoi de suport oferirea de oportunităţi de utilizare a limbii materne pentru, transferând apoi informaţia în limba de predare utilizarea materialelor adecvate şi a personalului adecvat în vederea evaluării progreselor înregistrate în domeniul abilităţilor de utilizare a limbii	utilizarea unei multitudini de sarcini de invăţare care presupun construirea răspunsului oferirea de oportunităţi pentru utilizarea principiilor derivate din teoria inteligenţelor multiple dezvoltarea operaţiilor superioare ale gândirii ( ex. explorarea, reflectarea, evaluarea, predicţia) introducerea unor sarcini de învăţare care reprezintă provocări pentru elevi (e. limită de timp, limită de cuvinte) dezvolatrea abilităţilor analitice (ex.prezentarea de rapoarte de cercetare / investigaţie) elaborarea unei lucrări de control, puzzle, a unei situaţii problemă care constituie conţinutul unei activităţi săptămânale crearea de oportunităţi pentru activităţi în cooperare, jocurile de rol sau activităţi independente incitante oferirea posibilităţii de a alege modalitatea de a-şi prezenta rezultatele activităţilor lor (ex. jurnale, rapoarte asupra articolelor din ziare, interviuri, prezentări audio / vizuale sau grafice) căutarea de oportunităţi pentru ca elevii să poată realiza sarcinile de învăţare trecând peste anumite etape sau abordând un demers simplificat oferirea de suport emoţional
Pentru a sprijini dezvoltarea comportamentală, emoţională şi socială a elevilor:
surprinderea situaţiilor în care copiii manifestă comportamente dezirabile şi accentuarea aspectelor pozitive distribuirea de responsabilităţi copiilor în vederea ameliorării stimei de sine îndreptarea copiilor spre codul de comportament al clasei, regulile clasei şi utilizarea cu consecvenţă a acestora utilizarea unui fond muzical care induce calmul în vederea ameliorării rezultatelor activităţii, acolo unde este posibil proiectarea unor pauze scurte între sarcinile de învăţare destinate realizării unor exerciţii de „ gimnastică a minţii” crearea de oportunităţi pentru activităţi de învăţare experienţială, utilizarea TIC şi tehnologiei multimedia utilizarea unor locaţii diferite şi a unor modalităţi diferite de aşezare în clasă a elevilor pentru realizarea diferitelor activităţi alocarea unor momente de „time-out” sau a unor perioade de relaxare „cooling-off” crearea unui mediu de învăţare pozitiv, caracterizat de abordări ce elimină blamare, promovează respectul mutual şi expectanţe ridicate comunicare cu copiii într-o manieră calmă, clară, utilizând contactul vizual şi evitând confruntarea ascultarea copiilor, oferirea şansei ca fiecare copil să explice motivaţia manifestării unui comportament indezirabil utilizarea umorului, în mod pozitiv, pentru a detensiona orice confruntare exprimarea instrucţiilor, rutinelor şi a regulilor în forme scurte, precise şi pozitive utilizarea unor întrebări de tipul CUM, DE CE, CE pentru a facilita menţinerea copiilor ancoraţi în sarcină a permite copiilor să facă alegeri comportamentale dezirabile pentru ei înşişi
În cazul elevilor cu nevoi speciale în domeniul limbajului şi comunicării:	În cazul elevilor cu dizabilităţi fizice, inclusiv a celor cu afecţiuni senzoriale:
utilizarea unor propoziţii mai scurte exprimarea clară şi evitarea vorbirii accelerate utilizarea activităţilor în perechi, unul dintre copii având performanţe foarte bune în utilizarea limbajului astfel încât acesta să poată constitui un model pentru celălalt şi utilizarea grupurilor de prieteni pentru acordarea de suport transmiterea către copii a unor mesaje simple pe care aceştia, la rândul lor, să le transmită altor colegi sau educatorilor (verbale sau scrise) utilizarea întrebărilor deschise citirea cu voce tare şi utilizarea comentariilor pentru ameliorarea abilităţilor de ascultare ale copiilor utilizarea discuţiilor şi reperelor vizuale pentru a oferi suport pentru comunicare utilizarea unor elemente de recuzită pentru a încuraja copii să comunice mai mult (ex. telefoane, mijloace de înregistrare audio sau video, cameră digitală) angajarea copiilor în activităţi de secvenţializare şi realizare de corespondenţe formarea abilităţilor de utilizare a limbajului prin intermediul activităţilor de joc (ex. 20 de întrebări, jocul de rol cu utilizarea conversaţiei, jocuri care implică ghicitul pe baza utilizării unor indicii verbale) crearea unei „arii a liniştii” şi proiectarea unor momente în care profesorul ascultă copiii oferirea unei liste a cuvintelor cheie pentru vocabularul unei limbi	profesorul trebuie să se asigure că elevii pot vedea tabla, ecranul televizorului sau al computerului asgurarea unei iluminări adecvate a sălii de clasă (ex. utilizarea perdelelor pentru a evita excesul de lumină, rearanjarea mobilierului în clasă etc.) profesorul trebuie să se asigure că se poată deplasa în jurul copiilor care utilizează scaune cu rotile asigurarea accesului la toate resursele destinate activităţii de învăţare şi indicare clară a utilităţii acestora utilizarea textelor scrise cu litere suficient de mari sau punerea textelor pe suport audio crearea unei atmosfere de lucru calde şi calme adaptarea mobilierului în acord cu nevoile copiilor cu dizabilităţi delimitarea, în interiorul clasei, a unor arii unde se păstrează liniştea, arii lipsite de stimuli pe care elevii să le poată utiliza când au nevoie utilizarea orarelor transuse în formate vizuale şi auditive transpunearea informaţiilor scrise vehiculate în formate multimedia alternative extinderea duratei activităţilor în cazul elevilor care au nevoie de mai mult timp pentru a realiza sarcinile de învăţare sau evaluare luarea în considerare a faptului că anumite dizabilităţi (de factură medicală) şi medicaţia pot avea efecte secundare, care pot afecta capacitatea de concentrare a copiilor, capacitatea de învăţare şi comportamentul acestora abordarea pozitivă şi empatică a oricărei greşeli sau a oricărui mod de înţelegere deficitară a conţinuturilor şi sarcinilor de lucru vehiculate în cadrul lecţiilor
În cazul elevilor cu dificultăţi cognitive, cu dificulăţi de învăţare moderate şi cu dificultăţi de învăţare specifice:	Oricare altă arie particulară de nevoi specifice elevilor de etinie romă (formatorul va decide şi va include categorii adiţionale dacă se consideră că acestea sunt adecvate).
crearea oportunităţilor de desfăşurare de către copii a activităţilor în linişte structurarea activităţii de învăţare pe paşi mici, prin secvenţarea sarcinii pe subcomponente oferirea de indicaţii pas cu pas pentru realizarea sarcinii modelarea comportamentului aşteptat oferirea de pauze între sarcini asigurarea de suport pentru realizarea sarcinilor de scriere prin intermediul utilizării diagramelor, a cartonaşelor cu indicii, a listelor de cuvinte, a indiciilor vizuale etc. verificare înţelegerii prin intermediul solicitării ca elevii să repete ce au de făcut sau să stabilească trei lucruri pe care le-au învăţat ca urmare a participării la lecţie a permite elevilor să-şi prezinte activitatea într-un spectru larg de modalităţi în afară de cele scrise, utilizând TIC şi tehnologia multimedia. utilizarea unui spectru larg de abordări ale învăţării şi implicare mult-senzorială oferirea de oportunităţi pentru formarea de perechi şi grupuri de lucru organizarea de activităţi de învăţare la nivelul întregii clase şi la nivelul grupurilor oferirea imediată de recompense şi feedback pozitiv oferirea de oportunităţi pentru extinderea activităţilor de învăţare în vederea consolidării

Adaptat după:

Cheminais, R. 2006. Every Child Matters: A Practical Guide for Teachers. London: David Fulton Publishers

ANEXE 2a
Sesiunea 1
Activitatea 1B

Viniétă

Copilul 1 este o fetiţă de etnie rromă de opt ani, care a început şcoala cu doi ani în urmă. Prezenţa sa la şcoală este în general foarte bună şi părinţi participă, în mod regulat, la întâlnirile cu părinţii organizate de către şcoală şi discută cu profesoara despre situaţia copilului lor. Dacă comportamentul din clasă al acesteia este în general adecvat, fetiţa are probleme frecvente în timpul pauzelor şi în timpul servirii mesei de prânz, iar aceste probleme sunt, în mod particular, generate de către un grup format din alte trei fetiţe de etnie „non-roma”. Aceste probleme pot conduce la izbucniri agresive ale fetiţei, agresivitate care se manifestă uneori şi în clasă.

Copilul 2 este un băiat de zece ani de etnie rromă, care este considerat mare pentru vârsta lui. Acesta a început şcoala la de la cinci ani, dar a avut o frecvenţă neregulată, în mod special în ultimul an. Acesta refuză angajarea în cele mai multe dintre activităţile şcolare, în mod particular în cele care implică cititul şi scrisul. Din punct de vedere social, acesta poate fi caracterizat ca fiind izolat în clasă şi are puţini prieteni. De asemenea, este cunoscut ca fiind agresiv verbal atât în raport cu cadrele didactice cât şi cu alte persoane, dar rareori recurge la folosirea forţei fizice.
Copilul 3 este un băiat de cinci ani de etnie rromă, care este nou în şcoală. Acesta reprezintă o preocupare permanentă pentru profesor datorită aparentei lipsi abilităţii de concentrare a atenţiei şi de focalizare pe orice sarcină de lucru. Frecvent, acesta deranjează activităţile desfăşurate în clasă, nu răspunde solicitărilor profesorului şi, deseori, este acuzat de către alti copii că îi loveşte. Capacitatea lui de înţelegere a limbii române este foarte limitată. În ciuda a două încercări, părinţii copilului nu au răspuns încă solicitării de a participa la întâlnirile cu părinţii organizate în şcoală.
Copilul 4 este un băiat de nouă ani de etnie rromă, care este în şcoală de trei luni. În acest timp, se pare că acesta nu şi-a făcut prieteni şi este foarte tăcut în clasă. Rareori răspunde solicitărilor profesorului şi petrece cea mai mare parte a timpului desenând sau visând cu ochii deschişi. De asemenea, este foarte refractar în raport cu solicitările de vorbi despre experienţa lui şcolară anterioară sau despre familia sa, în ciuda faptului că şcoala i-a pus la dispoziţie o dată un interpret / translator.
Copilul 5 este o fetiţă de şapte ani de etnie rromă, care manifestă frecvent comportamente prin care doreşte să obţină atenţie, deseori întrerupe activităţile de predare – învăţare desfăşurate cu întreaga clasă solicitând întreaga atenţie a profesorului. Acesta pare a fi bine integrată în clasă şi are un cerc larg de prieteni. Oricum, fetiţa pare să prefere compania adultului şi este deseori refractară faţă de solicitarea de a pleca de lângă profesor.
Copilul 6 este un băiat de opt ani de etnie rromă, care este într-o etapă timpurie de învăţare a limbii române şi care frecventează şcoala de doi ani. În ciuda faptului că a achizitonat repede limbajul social şi că este bine integrat în cadrul activităţilor de joc, acesta pare mult mai refractar faţă de încercarea de a utiliza limba română în contextul activităţilor desfăşurate în clasă. În mod frecvent, alege să lucreze cu un alt copil din clasă utilizând limba maternă. Recent, acesta a devenit din ce în ce mai defensiv spunând că nu este interesat nici în a-şi ameliora cunoştinţele de limba română şi nici în a avea performanţe bune în cadrul activităţilor desfăşurate în clasă.

ANEXE 2b
Sesiunea 2
Activitatea 2A
Principii utile în realizarea activităţilor
Oamenii învaţă o nouă limbă mai uşor astfel:

• 
  Când se află într-un mediu pozitiv, securizant şi suportiv
  
• 
  Când interacţionează cu alţii
  
• 
  Când elementele de limbaj pe care trebuie să le înveţe sunt clare şi când activitatea este focalizată pe acestea
  
• 
  Când noile elemente de limbaj sunt prezentate acestora într-un context cu sens
  
• 
  Când aud noile elemente de limbaj repetate de mai multe ori
  
• 
  Când au oportunitatea de a repeta şi utiliza noii intemi
  

[Ward (2005) preluat din NADLDIC ITTSEAL website]

ANEXE 3
Sesiunea 2
Activitatea 2B
Website

http://www.newburypark.redbridge.sch.uk/langofmonth/index.html