Punerea în aplicare efectivă a dreptului publicului de acces la documente deținute de instituțiile UE reprezintă unul dintre mijloacele prin care UE urmărește să sporească gradul de transparență și de responsabilitate față de cetățenii săi.
În 2015, Comisia a continuat să pună în practică prin diferite moduri angajamentul său ferm față de o transparență sporită.
Până la finalul lunii decembrie 2015, au fost publicate informații cu privire la peste 7 000 de reuniuni bilaterale între comisari, membri ai cabinetului și directori generali și reprezentanți de interese. Acest lucru le permite cetățenilor și părților interesate să fie la curent cu reuniunile Comisiei și cu subiectele abordate.
O versiune nouă și îmbunătățită a registrului de transparență a fost lansată în ianuarie 2015. Decizia Comisiei potrivit căreia comisarii, membrii cabinetului și directorii generali se întâlnesc numai cu reprezentanți de interese care apar în registrul de transparență a crescut considerabil vizibilitatea entităților care caută să influențeze elaborarea și punerea în aplicare de politici la nivelul UE. Registrul a continuat să se extindă constant și, în prezent, include peste 9 300 de intrări, atrăgând peste 3 600 de noi solicitanți de înregistrări începând cu luna ianuarie 20151.
În cea de a doua parte a anului 2015, Comisia a implementat, de asemenea, o bună parte a Agendei sale pentru o mai bună reglementare prezentată în mai 2015, cu scopul de a asigura faptul că politicile UE își ating obiectivele în modul cel mai efectiv, eficient și transparent. Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare, pe care Comisia l-a propus anul trecut și care a fost adoptat recent, reflectă un angajament, împărtășit de Parlamentul European, Consiliu și Comisie, de a îmbunătăți nivelul de transparență în cadrul întregului proces decizional european. Comisia a instituit, de asemenea, noi mecanisme de feedback pentru părțile interesate în etapele timpurii ale pregătirii propunerii, prin publicarea de foi de parcurs și de evaluări inițiale ale impactului.
Comisia și-a onorat angajamentul asumat în noiembrie 2014 de a introduce mai multă transparență în negocierile privind Parteneriatul transatlantic pentru comerț și investiții (TTIP) cu Statele Unite ale Americii. Începând din ianuarie 2015, a publicat și actualizat periodic o listă cu documente legate de TTIP și a făcut publice mai multe texte de negociere, precum și rapoarte detaliate ale rundelor de negociere.
În cadrul acestei agende de transparență mai extinse, dreptul de acces la documente, prevăzut la articolul 15 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și în Regulamentul (CE) nr. 1049/2001, a continuat să fie unul dintre pilonii principali ai abordării Comisiei în materie de transparență. Acesta a completat publicarea proactivă, în paralel, de către Comisie a numeroase informații și documente pe diversele sale pagini web.
Prezentul raport, elaborat în temeiul articolului 17 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei2, furnizează informații referitoare la modul în care Comisia a aplicat normele privind accesul la documente în 2015. Raportul include date privind numărul de cereri de acces și rata divulgării și se bazează pe date statistice care sunt rezumate în anexă3.
Datele statistice reflectă numărul de cereri și de răspunsuri4, și nu numărul de documente solicitate sau eliberate, care a fost considerabil mai mare. Într-adevăr, cererile pot viza un singur document, însă mai frecvent se referă la o multitudine de documente sau chiar la dosare întregi privind un subiect specific sau o procedură specifică.5
Importanța dreptului de acces la documente în cadrul politicii de transparență a Comisiei reiese imediat din aceste statistici, având în vedere faptul că documentele solicitate au fost divulgate integral sau parțial în 84 % din cazuri în etapa inițială, în timp ce în etapa de confirmare s-a acordat acces mai extins sau chiar integral în 41 % din cazurile revizuite.
1. Registre și site-uri
1.1. În 2015, 18 945 de noi documente6 au fost adăugate în registrul documentelor Comisiei7 (a se vedea anexa – tabelul 1).
1.2. În 2015, registrul public al Comisiei a acoperit următoarele documente: seriile COM, SEC, C, JOIN, SWD, OJ și PV8. În 2015 nu a fost creat sau primit de Comisie niciun document sensibil9 care să se încadreze în una dintre aceste categorii de documente.
1.3. Următorul tabel prezintă statisticile pentru 2015 privind consultarea site-ului „Access to documents” (Acces la documente) pe portalul EUROPA10.
-
|
Vizitatori unici
|
Vizite
|
Pagini vizualizate
|
Total
|
15 525
|
18 939
|
23 324
|
Media lunară
|
1 294
|
1 578
|
1 944
|
2. Cooperarea cu celelalte instituții care fac obiectul regulamentului
Cele trei instituții (Parlamentul European, Consiliul și Comisia) au organizat ședințe tehnice periodice la nivel administrativ pentru a face schimb de experiențe, a elabora bune practici și a asigura o aplicare consecventă a regulamentului.
3. Analiza cererilor de acces
3.1. În 2015, fluxul de cereri de acces la documente în etapa inițială a crescut cu peste 8 % (6 752 de cereri în 2015 în comparație cu 6 227 în 2014). Numărul de răspunsuri inițiale în baza Regulamentului (CE) nr. 1049/2001 a crescut, de asemenea, de la 5 637 în 2014 la 5 819 în 2015 (a se vedea anexa – tabelul 2).
3.2. În ceea ce privește cererile de confirmare, prin care se solicită Comisiei să revizuiască respingerea inițială în totalitate sau în parte, numărul de cereri primite a scăzut ușor (284 de noi cereri de confirmare în 2015 în comparație cu 300 în 2014). În consecință, numărul de răspunsuri de confirmare emise a scăzut, de asemenea, de la 327 în 2014 la 291 în 2015 (a se vedea anexa – tabelul 5).
3.3. Direcția Generală Sănătate și Siguranță Alimentară a primit cel mai ridicat procent de cereri inițiale (9,2 %11 din total), în timp ce Secretariatul General a ocupat al doilea loc, cu o scădere de la 11,6 % în 2014 la 8,7 % în 2015. Cererile inițiale de documente înregistrate de Direcția Generală Piață Internă, Industrie, Antreprenoriat și IMM-uri a crescut de la 5 % la 8,6 %, plasând-o pe locul al treilea. Patru alte direcții generale au primit un număr de cereri reprezentând peste 5 % din cererile totale (Concurență, Cooperare Internațională și Dezvoltare, Mediu, Impozitare și Uniune Vamală). Direcțiile generale rămase reprezintă mai puțin de 5 % din toate cererile inițiale (a se vedea anexa – tabelul 10).
3.4. Majoritatea cererilor din 2015 provin de la cetățeni care nu și-au specificat profilul socioprofesional (23 % din numărul total de cereri). Printre cei care au specificat acest lucru, mediul academic a fost cea mai activă categorie de solicitanți, reprezentând 22,3 % din cererile inițiale (în comparație cu 19,8 % în 2014), în timp ce locul al treilea a fost ocupat de societatea civilă cu 15,6 % din totalul de cereri. Cererile din partea avocaților, care ocupă locul al patrulea, au înregistrat o scădere semnificativă, de la 18,3 % în 2014 la 13 % în 2015 (a se vedea anexa – tabelul 8).
3.5. În ceea ce privește repartizarea din punct de vedere geografic a cererilor inițiale, cea mai mare parte a provenit în continuare din Belgia (26,8 %) și Germania (11,7 %). Cererile provenite din Spania au crescut semnificativ de la 6,2 în 2014 la 9,9 % în 2015, plasând-o pe locul al treilea. Acest stat membru a fost urmat de Franța și Regatul Unit (ambele 7,6 %), Italia (7,3 %) și Țările de Jos (5,5 %). Niciunul dintre statele membre rămase nu a depășit 5 % din cereri (a se vedea anexa – tabelul 9).
4. Aplicarea excepțiilor la dreptul de acces
4.1. În 2015, accesul integral în etapa inițială a continuat să fie acordat în peste două din trei cazuri, cu o scădere ușoară în comparație cu anul anterior (68,8 %, în comparație cu 72,8 % în 2014)12. Procentul de răspunsuri parțial pozitive a rămas în mare măsură identic (15,3 % în 2015 în comparație cu 15,4 % în 2014), în creștere în raport cu un procent relativ mai mic în cei trei ani anteriori (7,6 %, 8,6 % și 10,7 % în 2011, 2012 și, respectiv, 2013). În 2015, 15,9 % din cereri au fost respinse (în comparație cu 11,9 % în 2014), un procent similar anilor anteriori (16,9 % și 14,5 % în 2012 și, respectiv, 2013) (a se vedea anexa – tabelul 3).
4.2. Numărul cazurilor în care, ca urmare a unei cereri de confirmare, respingerea inițială (în totalitate sau în parte) a fost schimbată în etapa de confirmare a rămas stabil la 41,3% (procentul corespunzător în 2012, 2013 și 2014 a fost de 43 %, 44 % și 43 %). În 31,7 % din cazuri s-a acordat un acces mai larg (totuși nu integral) decât la nivelul inițial, reprezentând o creștere în comparație cu cei trei ani anteriori (când a oscilat la aproximativ 24 %). Numărul de cereri de confirmare care au condus la un răspuns de confirmare integral pozitiv a fost mai scăzut (9,6 %) decât în anii anteriori (când a variat între 15 și 20 %)11 (a se vedea anexa – tabelul 6).
4.3. În ceea ce privește excepțiile invocate, protecția vieții private și a integrității individului a continuat să fie principalul motiv de respingere (în totalitate sau în parte) în etapa inițială (cu o creștere de la 21 % în 2014 la 29,4 % în 201511). Această justificare s-a clasat înaintea excepției vizând protecția obiectivelor activităților de inspecție, de anchetă și de audit, care a fost invocată mai puțin în comparație cu anii anteriori (20,9 % în 2015 în comparație cu 25,3 %, 23,6 % și 25 % în 2012, 2013 și, respectiv, 2014) (a se vedea anexa – tabelul 4).
4.4. Protecția procesului decizional, care ocupă locul al treilea, a fost, de asemenea, mai puțin invocată (20,3 % în 2015 în comparație cu 25,2 %, 27,1 % și 22,1 % în 2012, 2013 și, respectiv, 2014). Utilizarea relativă a protecției intereselor comerciale ca excepție a rămas aproape identică (14,8 % în 2015 în comparație cu 14,9 % în 2014), în timp ce excepția întemeiată pe protecția relațiilor internaționale a fost invocată mai puțin decât în anii precedenți (4,9 % în 2015 în comparație cu 6,2 % și 7,3 % în 2013 și, respectiv, 2014) (a se vedea anexa – tabelul 4).
4.5. La nivel de confirmare, motivul invocat cel mai frecvent pentru confirmarea unei respingeri (în totalitate sau în parte) a accesului la date a fost, la fel ca în anii precedenți, protecția obiectivelor activităților de inspecție, de anchetă și de audit. Utilizarea sa relativă a crescut de la 33 % în 2014 la 37,7 % în 2015. Aplicarea protecției procesului decizional ca excepție a crescut ușor de la 14,5 % în 2014 la 16,4 % în 2015, dar a fost stabilă în comparație cu anii anteriori, în timp ce importanța relativă a excepției privind „viața privată și integritatea individului” ca motiv principal de respingere a scăzut de la 18,1 % în 2014 la 15,6 % în 2015.
4.6. Locurile al treilea, al patrulea și al cincilea au fost ocupate de excepțiile întemeiate pe protecția intereselor comerciale (13,1 %), relațiile internaționale (7,4 %) și procedurile judiciare și consultanța juridică (4,9 %).
5. Plângeri adresate Ombudsmanului European
5.1. În 2015, Ombudsmanul a închis 16 dosare de plângeri împotriva Comisiei cu privire la tratarea cererilor de acces la documente, dintre care numai două cu un comentariu critic.13
5.2. În 2015, Ombudsmanul a deschis 11 anchete noi în cadrul cărora accesul la documente a constituit elementul principal sau un element subsidiar al plângerii. Acest lucru reprezintă o scădere considerabilă față de anul precedent, când au fost deschise 30 de noi anchete.
6. Controlul jurisdicțional
6.1. La fel ca în anii precedenți, în 2015 s-a pronunțat un număr semnificativ de noi hotărâri judecătorești.
6.2. Curtea de Justiție a pronunțat două hotărâri privind recursul în care Comisia era parte la procedurile judiciare.
În hotărârea Stichting Corporate Europe Observatory14, Curtea de Justiție a clarificat că nu există nicio bază în legislația UE pe care să se întemeieze prezumția potrivit căreia faptul de a trimite un document unor entități colective (precum asociații profesionale) ar implica, per se, că documentul în cauză este de fapt destinat unui număr mare de persoane și, prin urmare, trebuie făcut public. În hotărârea ClientEarth15, Curtea de Justiție a eliminat posibilitatea de a invoca articolul 4 alineatele (1) și (4) din Convenția de la Aarhus pentru a evalua legalitatea articolului 4 alineatul (2) a treia liniuță din Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 privind protecția obiectivelor activităților de inspecție, de anchetă și de audit. Curtea a confirmat, de asemenea, că studiile de conformitate care, la momentul deciziei privind accesul, conduseseră deja la deschiderea fazei precontencioase a unei proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor în temeiul articolului 258 din TFUE, fac obiectul unei prezumții generale de nedivulgare. Pentru alte studii, este necesară o analiză de la caz la caz pentru a evalua dacă studiile respective pot fi divulgate integral sau nu.
6.3. În ceea ce privește Tribunalul, acesta a pronunțat opt hotărâri privind dreptul de acces la documente în care Comisia era parte la procedurile judiciare.
În ceea ce privește procedurile de audit, Tribunalul a confirmat că, atâta timp cât o procedură este în derulare, documentele care fac parte din dosarul de audit intră, în mod vădit, în totalitate sub incidența excepției prevăzute la articolul 4 alineatul (2) a treia liniuță din Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 privind protecția obiectivelor activităților de inspecție, de anchetă și de audit, fără a fi necesar să se efectueze o examinare concretă și individuală a fiecărui document16.
În ceea ce privește articolul 4 alineatul (2) a doua liniuță din Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 privind protecția consultanței juridice și a procedurilor judiciare, Tribunalul consideră că memoriile depuse în fața instanțelor Uniunii Europene nu sunt excluse, având în vedere articolul 15 alineatul (3) al patrulea paragraf din TFUE, de la dreptul de acces la documente17. În această privință, Comisia Europeană a formulat un recurs împotriva acestei hotărâri, care este în derulare (a se vedea cauza C-213/15 P menționată la punctul 6.8).
În ceea ce privește procedurile de notificare prevăzute de Directiva 98/34, Tribunalul a menționat că astfel de proceduri nu sunt considerate activități de inspecție în sensul articolului 4 alineatul (2) a treia liniuță din Regulamentul (CE) nr. 1049/200118. Franța, cu susținerea Comisiei Europene în calitate de intervenientă, a introdus un recurs împotriva acestei hotărâri (a se vedea cauza C-331/15 P menționată la punctul 6.8).
În ceea ce privește calificarea bazelor de date ca documente, Tribunalul a confirmat o decizie anterioară în sensul că părți dintr-o bază de date electronică constituie un document în sensul Regulamentului (CE) nr. 1049/2001 numai dacă datele pot fi extrase printr-o căutare normală sau de rutină19. Reclamantul a depus recurs împotriva acestei hotărâri (a se vedea cauza C-491/15 P menționată la punctul 6.8).
În ceea ce privește excepția prevăzută la articolul 4 alineatul (3) privind protecția procesului decizional, Tribunalul a hotărât că există o prezumție generală de nedivulgare a (proiectelor) evaluărilor de impact și a documentelor asociate, incluzând avizele Comitetului de analiză a reglementării, cel puțin atâta timp cât Comisia nu a adoptat propunerea sau nu a luat o decizie în privința oportunității unei inițiative de politică 20 (hotărâre care face obiectul unui recurs, cauza C-57/16 P).
În plus, Tribunalul a pronunțat două hotărâri privind prezumțiile generale de nedivulgare aplicate dosarelor privind ajutoare de stat21 și concentrări economice22, precum și o hotărâre privind posibilitatea invocării unei prezumpții generale pentru documente schimbate în temeiul procedurii de schimb de informații, în cadrul rețelei de autorități publice, asigurând conformitatea cu normele UE în domeniul concurenței, chiar și după închiderea definitivă a procedurilor desfășurate de autoritatea națională de concurență23.
6.4. Tribunalul a pronunțat o hotărâre privind un recurs împotriva unei decizii a Tribunalului Funcției Publice a Uniunii Europene în care Comisia era parte la procedurile judiciare24. În această hotărâre, a statuat că întrebările adresate în cadrul concursurilor de selecție a personalului fac obiectul prezumpției de nedivulgare derivate din protecția procesului decizional, în sensul articolului 4 alineatul (3) și, mai specific, derivate din dispozițiile specifice din Statutul funcționarilor care protejează confidențialitatea comitetelor de selecție a personalului. Tribunalul a pronunțat un ordin într-o procedură judiciară pentru măsuri provizorii în care Comisia era parte la procedurile judiciare. A suspendat decizia Comisiei prin care s-a acordat acces la două documente provenite de la autoritățile franceze care fuseseră trimise Comisiei în conformitate cu procedura prevăzută în Directiva 98/34/CE (standarde tehnice)25. În una dintre cauzele în care Comisia era parte la procedurile judiciare, Tribunalul a concluzionat că nu este nevoie să se pronunțe pentru că toate documentele acoperite de cererea inițială fuseseră trimise solicitantului26.
6.5. În temeiul Regulamentului (CE) nr. 1049/2001 au fost introduse la Tribunal zece noi acțiuni împotriva deciziilor Comisiei27.
6.6. Patru noi recursuri au fost introduse la Curtea de Justiție împotriva hotărârilor Tribunalului, în care Comisia era parte la procedurile judiciare28.
7. Concluzii
În 2015, Comisia a continuat să își pună în practică angajamentul privind un nivel de transparență îmbunătățit, astfel cum ilustrează publicarea sistematică de către Comisie a unor informații privind persoanele care se întâlnesc cu liderii săi politici și cu înalții funcționari, accesul îmbunătățit la documentele privind negocierile pentru Parteneriatul transatlantic pentru comerț și investiții (TTIP) cu Statele Unite ale Americii și publicarea acestora, o versiune îmbunătățită a registrului de transparență și o punere în aplicare treptată a Agendei pentru o mai bună reglementare.
În ceea ce privește dreptul de acces la documente, Comisia a continuat să publice proactiv o gamă largă de informații și documente privind diferitele sale activități legislative și nelegislative. Dreptul de acces la documente în baza unei cereri, sub rezerva unor excepții specifice și limitate, astfel cum este prevăzut în tratate și în Regulamentul (CE) nr. 1049/2001, a continuat să fie un instrument important prin care Comisia își respectă angajamentul în materie de transparență. Obiectivul Comisiei este să răspundă la aceste cereri în modul cel mai rapid și eficient din punctul de vedere al resurselor.
Dacă numărul de cereri de confirmare a rămas aproximativ același, numărul de cereri de acces la documente în etapa inițială a crescut considerabil de la 6 227 în 2014 la 6 752 în 2015, confirmând tendința globală de creștere de la momentul în care Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 a intrat în vigoare. Acest lucru demonstrează faptul că cetățenii își exercită din ce în ce mai mult și în mod activ și constant dreptul de a solicita Comisiei documente.
Comisia rămâne de departe instituția care gestionează cel mai mare număr de cereri de acces la documente. Volumul cererilor de acces la documente și rata mare de divulgare au avut ca rezultat punerea la dispoziție a unui număr mare de documente, pe lângă documentația vastă deja disponibilă pe numeroasele site-uri web ale Comisiei.
RO RO
Dostları ilə paylaş: |