- MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE Adresa web:http://www.mmuncii.ro
- Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca (ANOFM)
http://www.muncainstrainatate.anofm.ro
http://www.anofm.ro/
Portalul EURES : http://www.anofm.ro/eures/
EURES reprezintă o retea de cooperare între serviciile publice de ocupare a fortei de munca europene ; a fost creată pentru facilitarea liberei circulaţii a lucrătorilor în cadrul Spaţiului European şi Elveţia.
Parteneri serviciilor publice în cadrul acestei reţele sunt sindicatele, organizaţiile patronale şi alţi actori implicaţi în piaţa muncii. Reţeaua este coordonată de Comisia Europeană.
ANOFM oferă servicii de mediere a muncii în Uniunea Europeană şi Spaţiul Economic European în calitatea sa de membru EURES.
6. FISCALITATEA ÎNTREPRINDERILOR ÎN FRANŢA
6.1 Impozitul pe societate (Impôt sur les sociétés)
Impozitarea în Franţa a unei societăţi străine
Din momentul în care o societate străină exersează în Franţa o activitate care produce beneficii, aceste beneficii sunt impozitate. Regulă se aplică indiferent care este forma de exploatare a societăţii: filială, sucursală, sediul permanent.
Determinarea sumei de impozitat
Sunt supuse impozitului pe societate veniturile din care se scad elementele deductibile.
Veniturile sunt constituite din rezultatele în urma activităţii, vânzările sau prestările de servicii.
Costurile deductibile sunt cele legate de activitatea exersată, fiind vorba în principal de : amortizări; provizioane; chirii ale imobilelor şi materialelor; salarii; taxe sociale; cumpărarea de materiale;costurile cu energia; chletuieli de publicitate; comisioane financiare, etc.
Amortizări
Fondurile fixe sunt amortizate de o manieră liniară conform duratei probabile de utilizare. Când este vorba de materiale de producţie achiziţionate în stare nouă, se pot aplica coeficienţi de accelerare de 1,25 la 2,25 asupra ratelor de amortizare liniare.
Materialele şi utilajele utilizate pentru operaţii de cercetare ştiinţifică şi tehnică, achiziţionate înainte de 1 ianuarie 2004, beneficiază de un sistem de amortizare degresiv majorat (coeficienţi de 1,5 la 2,5).
Materialele destinate economiei de energie, software, echipamentele de producţie a energiilor regenerabile, vehiculele nepoluante (electrice, gaz natural, GPL) se amortizează pe o durată de 12 luni.
Rata de impozitare
Rata standard este de 33,33 %.
Întreprinderile mici (sunt întreprinderile în care cel puţin 75% din acţiuni sunt deţinute direct sau indirect de persoane fizice sau societăţi care declară o cifră de afaceri mai mică de 7 730 000 de euro) sunt impozitate cu 15% pentru partea de beneficii inferioară baremului de 38 112 euro sau la taxa standard pentru beneficiile care depăşesc acest plafon.
Taxă redusă de 15% pentru plus valoarea obţinută din redevenţele de proprietate industrială.
O cotizaţie socială de 3,3% se aplică întreprinderilor ale căror beneficii impozabile la taxa normală sunt superioare sumei de 2 289 000 euro.
Reportarea pierderilor
Pierderile constatate pot fi reportate pe anii următori fără limită de durată. Ele pot fi reportate şi în trecut, pe baza regimului de carry back, însă numai pe trei ani care preced perioadă deficitară.
Impozitarea dividendelor
Rata este de 10% în conformitate cu prevederile Convenţiei fiscale româno-franceze.
6.2 Taxa pe valoarea adăugată (TVA)
Taxa standard la vînzarea de bunuri şi servicii este de 19,6%. Mai sunt taxe reduse de 5,5% care se aplică produselor alimentare, anumitor produse agricole, medicamentelor (5,5 % sau 2,1%), cărţilor, renovarea clădirilor, serviciilor hoteliere, transportului public, anumitor activităţi de distracţie.
6.3 Taxe vamale
Bunurile circulă liber în interiorul UE, taxele vamale nu sunt facturate decât o singură dată la importurile extra-comunitare, chiar dacă ele sunt expediate de la un stat membru la altul. Bunurile care intră în Franţa pot fi reexportate către un alt stat membru UE fără a plăti taxe vamale.
Un dispozitiv de suspendare a plăţii TVA este prevăzut pentru operaţiunile referitoare la bunurile destinate sau plasate sub un regim vamal comunitar sau antrepozit fiscal.
Întrepinderile sunt scutite de la orice formalitate administrativă pentru circulaţia majortităţii mărfurilor între statele membre UE. Pentru schimburile intra-comunitare este nevoie de intocmirea unei declaraţii de schimburi de bunuri (Declaration d’Echanges de Biens - DEB) în scopuri statistice. Întreprinderile franceze care primesc marfuri de la un stat membru UE pentru o valoare anuală care depăşeşte 150 000 de euro şi cele care exportă în alt stat membru, trebuie să întocmească în fiecare lună declaraţia DEB.
6.4 Taxe locale
6.4.1 Taxa profesională
Această taxă a fost suprimată de la 1.01.2010, având ca obiectiv stimularea investiţiilor şi crearea de locuri de muncă. Aplicarea măsurii în 2010 va costa statul 12,3 miliarde de euro. Legea finaţelor pe 2010 prevede înlocuirea taxei profesionale cu o contribuţie econoomică teritorială (CET) compusă dintr-o cotizaţie funciară şi o cotizaţie pe valoare adăugată a întreprinderilor. Acest dispozitiv permite menşinerea unei legături fiscale între colectivităţile teritriale şi întrprinderi, dat fiind ca taxa profesională era stabilită la nivel local.
6.4.2 Alte taxe locale
În această clasificare mai figurează: taxa funciară, datorată de propietarii de terenuri construite sau nu; taxa de locuire (taxe de habitation), datorată de ocupanţii localurilor cu destinaţie de locuinţă, indiferent că sunt propietarii sau chiriaşii. Aceste taxe sunt calculate în funcţie de valoarea locativă a bunului în cauză. Valoarea locativă este fixată de autorităţile administrative.
6.5 Avantaje fiscale pentru investitori
Creditul impozit pentru cercetare
Întreprinderile cu activitate industrială, comercială sau agricolă, care efectuează cheltuieli pentru cercetare pot obţine un credit de impozit care se repercutează asupra impozitului pe societate. Creditul este egal cu suma de 10% din cheltuielile efectuate în cursul unui an. Creditul este plafonat la 10 milioane euro pe întreprindere pe un an.
Creditul impozit „Tehnologii noi”
Creditul este rezervat întreprinderilor mici şi mijlocii, fiind egal cu 20% din cheltuielile pentru tehnologii noi (limitat la 100 000 euro pe o perioada de 36 de luni).
Exonerarea temporară de la plata impozitului pe societăţi
Întreprinderile nou create în anumite zone pot, sub anumite condiţii, să beneficieze de exonerarea temporară şi degresivă a impozitului pe societăţi. Exonerarea este de 100% în primii 2 ani.
Impozitarea întreprinderilor inovante
Dispozitivul este destinat să ajute tinerele întreprinderi inovante ale căror cheltuieli de cercetare ating cel puţin 15% din totalul cheltuielilor. Acesta permite exonerarea parţială a acestor întreprinderi de impozitul pe societăţi, de taxa profesională şi de taxa funciară timp de 8 ani, în limita a 100.000 de euro pe o perioadă de 36 luni.
Dispozitivul se adresează întreprinderiilor mici şi mijlocii (mai puţin de 250 de salariaţi, cifra de afaceri inferioară la 40 milioane de euro sau un total de bilanţ mai mic de 27 milioane de euro) care sunt deţinute majoritar de persoane fizice sau de către societăţi care indeplinesc aceste criterii.
Detalii privind impozitarea pot fi obţinute de pe site-ul: www.impots.gouv.fr
7. AJUTOARE PUBLICE PENTRU INVESTIŢII ÎN FRANŢA
Principii generale privind investiţiile străine în Franţa
În conformitate cu prevederile Codului Monetar şi Financiar, Titlul V
“ Relaţiile financiare cu străinătatea –Investiţiile străine“, investiţiile străine în Franţa sunt, de principiu, libere de orice control administrativ.
În conformitate cu art. L 151-1 până la art. L 152-6 din Codul Monetar şi Financiar, următoarele demersuri administrative trebuie îndeplinite înainte de efectuarea unei investiţii străine în Franţa:
- depunerea unei simple declaraţii administrative la Ministerul Economiei, Finanţelor şi Ocupării Forţei de Muncă (Direction du Tresor) pentru operaţiunea de creare a unei întreprinderi noi sau de preluare a unei participaţii la capitalul unei întreprinderi de drept francez prin care se obţine mai mult de o treime din capital sau din voturi, în cazul că investiţia depăşeşte 1,5 milioane de euro;
- depunerea unei declaraţii în scop statistic la instituţiile de credit, pentru operaţiunile prin care nerezidenţii achiziţionează cel puţin 10% din capitalul sau drepturile de vot ale unei intreprinderi rezidente în Franţa;
- obţinerea unei autorizaţii administrative prealabile de la Ministerul Economiei, Finanţelor şi Ocupării Forţei de Muncă în cazul investiţiilor străine în Franţa, chiar cu titlul ocazional, pentru activităţile de natură să aducă atingere ordinii publice, securităţii publice sau intereselor de apărare naţională, precum şi activăţile de cercetare, producţie sau de comercializare a armelor, muniţiilor, pudrelor şi substanţelor explozibile.
Conform legislatiei comunitare, Franta a instituit un sistem de ajutoare diversificat pentru a raspunde nevoilor investitorilor. Ajutoarele se declina in functie de finalitatea proiectului (investitii productive, cercetare si dezvoltare, inovatie, formare profesionala).
-
Ajutoare pentru investitii si crearea de intreprinderi de catre marile intreprinderi in regiunile ramase in urma in materie de dezvoltare economica, sau reconversie industriala, conform unei harti aprobate de Comisia Europeana.
NOTA: Pana la sfarsitul anului 2010, va functiona un regim tranzitoriu care permite acordarea de ajutoare pana la nivelul de 500.000 de euro pentru intreprinderile situate pe tot teritoriul national.
-
Zonarea comunitara a ajutoarelor cu finalitate regionala conditioneaza ajutoarele pentru investitii si ratele de interventie. Conform hartii cu ajutoare de finalitate regionala aprobata de Comisia Europeana pentru Franta (perioada 2007-2013), ajutorul maximal oscileaza intre 10 si 15% din valoarea investitiilor pentru investitiile marilor intreprinderi si de 20% la 35 % pentru IMM-uri. Cand proiectul de investitii este superior sumei de 50 milioane de euro, rata de interventie a autoritatilor publice trebuie redusa conform regulilor comunitare (de ex. 5% pentru investitiile intre 50 si 100 milioane de euro).
-
Dispozitive publice de ajutor in zonele cu finalitate regionala
-
Prima de amenajare a teritoriului (PAT) pentru industrie si servicii. PAT este o subventie acordata in functie de numarul de locuri de munca create. Prima este calculata in functie de proiect (numar de locuri de munca si valoarea investitiei), ea putand ajunge pana la 15.000 de euro pentru loc de munca infiintat.
-
Ajutoare din partea colectivitatilor locale: subventii PAT; ajutor pentru sectorul imobiliar de intreprinderi, etc., plafonate la 200.000 de euro pe intreprindere pe o perioada de 3 ani (clauza de minimis), care poate fi majorat pana la 500.000 de euro pana la sfarsitul anului 2010.
-
Exonerari fiscale si sociale (noua taxa care inlocuieste taxa profesionsala de la 1.01.2010, taxa funciara, exonerari de la plata impozitului pe societati, exonerari pentru taxe sociale si patronale. Exonerarile sunt limitate la 200.000 de euro pe intreprindere pe o perioada de 3 ani (plafon de minimis). Conform planului de relansare economica la nivel comunitar, plafonul de minimis poate fi ridicat pana la 500.000 de euro, pana la sfarsitul anului 2010.
-
Ajutoare pentru investitii in afara zonelor de finalitate regionala. Pe restul teritoriului francez, ajutoarele pentru investitii productive sunt posibile in favoarea IMM-urilor. Valoarea maxima a ajutorului echivaleaza cu 7,5% din investitiile intreprinderilor medii si de 15% pentru intreprinderile mici (sau 200.000 de euro pe o perioada de 3 ani daca aceasta suma este mai favorabila).
-
Ajutoare pentru investitiile IMM-urilor din partea statului si regiunilor pentru achizitionarea de echipamente tehnologice;
-
Ajutoare pentru sectorul imobiliar al intreprinderilor;
-
Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDER).
-
Ajutoare pentru formare profesionala si creare de locuri de munca
-
Ajutoare publice pentru creare de locuri de munca. Intreprinderile de toate marimile primesc ajutoare pentru creare de locuri de munca, fara a avea o legatura cu o investitie;
-
prima regionala pentru creare de locuri de munca;
-
Fondul de Restructurare a Industriei de Aparare, ajutor pentru crearea de locuri de munca plafonat la 3.200 de euro pe loc de munca.
-
Ajutoare pentru formarea salariatilor. Sunt suportate costurile de personal ale formatorilor, cheltuieile de deplasare, amortizare a instrumentelor, etc. Autoritatile locale pot sustine actiuni de formare pentru durate cuprise intre 50 si 1200 de ore.
-
Ajutoare pentru cercetare-dezvoltare si inovatie. Dispozitivul public francez de ajutoare pentru cercetare-dezvoltare si inovatie este bazat in primul rand pe creditul de impozit cercetare calculat asupra 30% din cheltuielile anuale de cercetare.
-
Ajutoare in cadrul polilor de competitivitate
-
ajutorul poate varia intre 25 si 40 % din valoarea proiectului de cercetare;
-
exonerare de la plata impozitului pe societati pentru intreprinderile care obtin beneficii;
-
exonerare din partea colectivitatilor locale de la plata taxei funciare.
-
Ajutoare pentru investitiile care protejeaza mediul inconjurator. Autoritatile franceze pot acorda subventii marilor intreprinderi pentru investitiile lor care vizeaza sa depaseasca normele europene in materie de protectie a mediului. Aceste ajutoare pot reprezenta pana la 35% din cheltuielile marilor intreprinderi si 45% pentru cheltuielile IMM-urilor. Pot fi luate in calcul investitiile in terenuri, in cladiri, instalatii si echipamente destinate sa reduca poluarea.
Ajutoarele vizeaza:
-
IMM-urile pot fi ajutate pana la 15% pe o durata de 3 ani, pentru realizarea de investitii vizand conformarea la normele europene;
-
Toate intreprinderile pot beneficia de un ajutor pana la 30%, cand ele depasesc normele comunitare aplicabile;
-
Investitiile in materie de economie de energie, investitiile in favoarea productiei combinate de electricitate si caldura, investitiile in favoarea energiilor regenerabile pot beneficia de ajutoare de 40% din costurile eligibile;
-
Investitiile care favorizeaza energiile regenerabile pentru aprovizionarea in intregime a unei colectivitati pot primi ajutoare pana la 50% din valoarea proiectului.
8. UNELE ASPECTE PRIVIND PROMOVAREA EXPORTURILOR ROMÂNEŞTI
8.1 Facilitaţi vamale.
De la 1 ianuarie 2007, data aderării la Uniunea Europeană, nu mai exista bariere vamale pentru exporturile noastre în Franţa, produsele româneşti bucurându-se de aceleaşi condiţii de acces ca mărfurile de origine comunitară.
Problemele cu care se mai confuntă exportatorii români sunt cele legate de asigurarea standardelor de calitate si preturilor de desfacere pentru a putea face faţă concurentei.
Un alt impediment îl mai reprezintă şi nerespectarea termenelor de livrare asumate prin contract.
8.2 Relaţii financiare şi bancare româno-franceze
Exporturile româneşti pot beneficia şi de suportul financiar generat de următoarele elemente :
- largirea campului de intervemtie a organismului de grantare specializat in domeniul comertului exterior COFACE ;
- prezenta in Romania a companiei de asigurare GROUPAMA si a unor birouri de reprezentare a principalele bănci franceze;
- cumpărarea de catre Société Générale a pachetului majoritar de acţiuni la Banca Română de Dezvoltare, deţinând în prezent poziţia a doua în sistemul bancar din România;
- nu sunt creanţe guvernamentale de recuperat pe relaţia Franţa.
8.3. Modalităţi şi instrumente de plată folosite în Franţa
Printre mijloacele de plată, cartea bancară a devenit instrumentul cel mai utilizat în Franţa detronând cecul a cărei ultilizare este totuşi răspândită. Pentru anul 2008, cartea bancară a reprezentat 39,4% din numărul tranzacţiilor din sistemul interbancar faţă de 22,5% pentru cec.
În cazul că cecul nu este onorat într-un termen de 30 de zile de la data primei prezentări, acest instrument de plată oferă posibilitatea purtătorului să beneficieze de un titlu executoriu.
Scrisoarea de schimb este în netă restrângere în raport cu cecul, conservând totuşi un volum constant de plăţi. Ca modalitate de plată este atrăgătoare pentru întreprinderi, deoarece ea devine un mijloc de finanţare pe termen scurt.
Viramentul, chiar dacă este mai puţin utilizat decît cecul, s-a stabilizat în 2008, reprezentând 15,2% din numărul tranzacţiilor. Datorită reţelei Swift, utilizată de bănci, acest mijloc de plată a devenit rapid şi sigur atât pe plan intern, cât şi internaţional, în condiţiile instalării unei încrederi reciproce între partenerii comerciali.
Cu toate acestea, cecul şi viramentul reprezintă esenţialul din volumul de de plăţi scripturale, cu respectiv 31,8% şi 40,9% pentru fiecare din cele două instrumente.
Tehnici de încasare. În conformitate cu Legea privind noile reglementări economice din 15 mai 2001, penalizările de întârziere sunt în mod automat exigibile începând cu ziua în care urmează datei de plată înscrisă în factura.
Rata dobânzii şi condiţiile de aplicare trebuie fixate prin condiţiile generale de vânzare - iar în lipsa acestora, rata aplicabilă va fi rata de refinanţare a Băncii Centrele Europene, majorată cu 10 puncte procentuale, de la 1 ianuarie 2009..
9. SCHIMBURILE COMERCIALE ROMÂNO – FRANCEZE
Schimburile comerciale ale Romaniei cu Franţa se derulează, în baza regimului comercial definit prin “Tratatul de aderare a României la Uniunea Eurpeană”, semnat la Luxembourg, în data de 25 aprilie 2005.
Alte acorduri importante pe baza cărora se derulează schimburile bilaterale sunt:
-Acordul privind evitarea dublei impuneri pe venit si avere, semnat la 27.09.1974, intrat in vigoare la 27.09.1975;
-Acordul privind promovarea si protejarea reciproca a investitiilor, semnat la 21.03.1995, intrat in vigoare la 20.06.1996.
Franta, este a doua economie in Uniunea Europeana si a cincea putere economica, in lume. Pentru Romania, Franta este al treilea partener comercial si al patrulea investitor in tara noastra.
La data de 31 decembrie 2010, volumul schimburilor comerciale romano-franceze a fost de 5874,53 milioane euro, in crestere cu 22,92% fata de 31 decembrie 2009.
Exportul a fost de 3102,99 milioane euro, in crestere cu 30,51% fata de aceeasi perioada a anului precedent iar importurile de 2771,87milioane euro, in crestere cu 15,41% fata de decembrie 2009.
Balanta comerciala a inregistrat, in 2010, un sold pozitiv de 331,45 milioane euro.
Ponderea comertului cu Franta in total comert exterior al Romaniei fiind de 6,99%(Export 8,32%; Import 5,92% ).
milioane Euro
|
2003
|
2004
|
2005
|
2006
|
2007
|
2008
|
2009
|
2010
|
TOTAL
|
2686,8
|
3474,6
|
3852
|
4602,9
|
5454,51
|
5682,90
|
4779,04
|
5874,53
|
EXPORT
|
1145
|
1608,4
|
1656,3
|
1938,25
|
2269,53
|
2478,12
|
2384,26
|
3102,99
|
IMPORT
|
1541,8
|
1866,2
|
2195,7
|
2664,72
|
3184,98
|
3204,78
|
2394,78
|
2771,87
|
SOLD
|
-396,8
|
-257,8
|
-539,4
|
-726,47
|
-915,45
|
-726,66
|
-10,52
|
+331,45
|
Principalele categorii de mărfuri exportate în Franţa:
-
maşini, aparate şi echipamente electrice
-
vehicule si echipamente de transport
-
materii textile si articole din acestea
-
mobilă şi articole de interior
-
metale comune şi articole metalice
-
materiale plastice şi articole din material plastic, cauciuc
-
încălţăminte
-
produse ale industriei chimice
-
produse minerale
Principalele categorii de mărfuri importate din Franţa:
-
maşini, aparate şi echipamente electrice
-
vehicule si echipamente de transport
-
produse chimice şi conexe
-
metale comune şi articole metalice
-
materii textile şi articole din acestea
-
materiale plastice şi articole din material plastic
-
animale vii si produse ale regnului animal
-
hartie si carton
-
produse ale regnului vegetal
2010
Nr. crt.
|
Categoria de marfa
|
mil euro
|
Pondere
|
mil euro
|
Pondere
|
|
|
EXPORT
|
%
|
IMPORT
|
%
|
|
TOTAL
|
3102,99
|
100%
|
2771,87
|
100%
|
|
din care:
|
|
|
|
|
1
|
Animale vii si produse ale regnului animal
|
12
|
0,4%
|
43
|
1,6%
|
2
|
Produse ale regnului vegetal
|
102
|
3,3%
|
30
|
1,1%
|
3
|
Grasimi si uleiuri animale si vegetale
|
0
|
0,0%
|
0
|
0,0%
|
4
|
Produse alimentare, bauturi, tutun
|
15
|
0,5%
|
56
|
2,0%
|
5
|
Produse minerale
|
15
|
0,5%
|
13
|
0,5%
|
6
|
Produse ale industriei chimice si conexe
|
117
|
3,8%
|
440
|
15,9%
|
7
|
Materiale plastice, cauciuc si articole din acestea
|
170
|
5,5%
|
192
|
6,9%
|
8
|
Piei crude/tabacite, blanuri si art. din acestea
|
18
|
0,6%
|
19
|
0,7%
|
9
|
Lemn, carbune lemn, pluta, impletituri
|
46
|
0,9%
|
5
|
0,2%
|
10
|
Pasta de lemn, deseuri de hartie sau de carton
|
18
|
0,6%
|
36
|
1,3%
|
11
|
Materiale textile si art. din acestea
|
333
|
10,7%
|
219
|
7,9%
|
12
|
Incaltaminte, palarii, umbrele, pene sau fulgi, flori artificiale
|
100
|
3,2%
|
5
|
0,2%
|
13
|
Articole din piatra, ipsos, ciment, prod.ceramice, sticla
|
23
|
0,7%
|
19
|
0,7%
|
15
|
Metale comune si articole din metale comune
|
160
|
5,2%
|
288
|
10,4%
|
16
|
Masini, aparate, echipamente electrice
|
705
|
22,7%
|
850
|
30,7%
|
17
|
Vehicule si echipamente de transport
|
983
|
31,7%
|
440
|
15,9%
|
18
|
Instrumente si aparate optice, fotografice si de masura
|
29,0
|
0,9%
|
75
|
2,7%
|
20
|
Marfuri si produse diverse (mobila, jucarii, articole divertis.)
|
256
|
8,3%
|
38
|
1,4%
|
21
|
Alte marfuri
|
1
|
0,0%
|
4
|
0,0%
|
10. COOPERAREA ECONOMICĂ ŞI INVESTIŢIILE DIRECTE FRANCEZE ÎN ROMÂNIA
Investitiile franceze in Romania, la data de 31 decembrie 2010, sub forma de investitii directe prin participare la capitalul social, depasesc 2,24 miliarde de euro(7,71%).
Franţa ocupă locul 4, (dupa Olanda, Austria si Germania), cu o cota de piata de 8,71 % din valoarea capitalului strain subscris in Romania, iar numarul de societati comerciale cu capital francez a fost de circa 6.505 (3,66% din totalul societatilor cu capital strain înmatricultate în Romania).
Domeniile în care s-au realizat investiţii sunt: industrie, telecomunicaţii, comerţ cu amănuntul, transporturi, servicii profesionale, turism, comerţ cu ridicata, construcţii si agricultură.
Un clasament al societăţilor comerciale cu participare franceză prezintă pe primele locuri firmele: Automobile-Dacia SA, Orange Romania SA, Hiproma SA (Carrefour), Lafarge Romcim SA, Apa Nova Bucureşti SA, Vilmar SA, Alcatel Romania SA, World Trade Center Bucuresti SA, Danone-Producţie şi Distribuţie de Produse Alimentare SRL, Romcarton SA, etc.
- A N E X E -
ANEXA I
Componenţa Guvernului Republicii Franceze
- la 11 iulie 2011-
FRANCOIS FILLON - Prim-Ministru
-
Alain Juppé- - ministru de stat, ministrul Afacerilor Externe şi Europene;
-
Gerard Longuet - ministru de stat, ministrul Apărării şi Foştilor combatanţi ;
-
Claude Gueant - ministru de Interne, al Teritoriilor de peste mări, al Colectivităţilor teritoriale şi Imigraţiei.
-
Dna NATHALIE KOSCIUSKO-MORIZET - ministrul Ecologiei, Dezvoltării durabile, Transporturilor şi Locuinţelor.
-
MICHEL MERCIER - ministrul Justiţiei şi Libertăţilor.
-
FRANCOIS BAROIN - ministrul Economiei, Finanţelor şi Industriei.
-
XAVIER BERTRAND - ministrul Muncii, Ocupării forţei de muncă şi Sănătăţii.
-
LUC CHATEL - ministrul Educaţiei naţionale, Tineretului şi Vieţii asociative.
-
Dna VALERIE PECRESSE - ministrul Învăţământului şi Cercetării.
-
BRUNO LE MAIRE - ministrul Agriculturii, Alimentaţiei, Pescuitului, Mediului rural şi Amenajării teritoriului.
-
FREDERIC MITTERAND - ministrul Culturii şi Comunicaţiei.
-
Dna ROSELYNE BACHELOT-NARQUIN - ministrul Solidarităţii şi Coeziunii sociale.
-
MAURICE LEROY - ministrul Urbanismului.
-
Dna CHANTAL JOUANNO - ministrul Sporturilor.
-
PATRICK OLLIER - ministru pe lângă premier, responsabil de Relaţia cu Parlamentul.
-
ERIC BESSON - ministru pe lângă ministrul Econimiei, Finanţelor şi Industriei, responsabil de Industrie, Energie şi Economie numerica.
-
HENRI DE RAINCOURT - ministru pe lângă ministrul Afacerilor Externe şi Europene, responsabil de Cooperare.
-
PHILIPPE RICHERT - ministru pe lângă ministrul de Interne, al Teritoriilor de peste mări, al Colectivităţilor teritoriale şi Imigraţiei, responsabil de Colectivităţi teritoriale.
-
LAURENT WAUQUIEZ - ministru pe lângă ministrul Afacerilor Externe şi Europene, responsabil de Afaceri Europene.
-
Dna NADINE MORANO - ministru pe lângă ministrul Muncii, Ocupării forţei de muncă şi Sănătăţii, responsabil de formarea profesională.
-
Dna MARIE-LUCE PENCHARD - ministru pe lângă ministrul de Interne, al Teritoriilor de peste mări, al Colectivităţilor teritoriale şi Imigraţiei, responsabil de Teritoriile de peste mări.
-
PIERRE LELLOUCHE - secretar de stat în Ministerul Economiei, Finanţelor şi Industriei, responsabil de Comerţul exterior.
-
Dna NORA BERRA - secretar de stat în Ministerul Muncii, Ocupării forţei de muncă şi Sănătăţii, responsabil de Sănătate.
-
BENOIST APPARU - secretar de stat în Ministerul Ecologiei, Dezvoltării durabile, Transporturilor şi Locuinţelor, responsabil de Locuinţe.
-
GEORGES TRON - secretar de stat în Ministerul Bugetului, Conturilor publice, Funcţiei publice şi Reformei statului, responsabil de Funcţia publică.
-
Dna MARIE-ANNE MONTCHAMP - secretar de stat în Ministerul Solidarităţii şi Coeziunii sociale.
-
THIERRY MARIANI - secretar de stat în Ministerul Ecologiei, Dezvoltării durabile, Transporturilor şi Locuinţelor, responsabil de Transporturi.
-
FREDERIC LEFEBVRE - secretar de stat în Ministerul Economiei, Finanţelor şi Industriei, responsabil de Comerţ, artizanat, întreprinderi mici şi mijlocii, turism, servicii, profesii liberale şi consum.
ANEXA II
PRINCIPALELE MANIFESTARI EXPOZITIONALE ORGANIZATE IN FRANTA
NR
|
denumirea targului/
EXPOZITIEI
|
DOMENIU
|
PERIODI-CITATE
|
perioada
|
locul / CENTRUL EXPOZITIONAL
|
website
|
1.
|
BATILUX
|
Salonul International al arhitecturii de lux, constructiilor si materialelor de constructii
|
Anuala
|
19-20 ianuarie
|
MONACO,
Grimaldi Forum
|
www.batilux.com
|
2.
|
MAISON & OBJET
|
Salon de decoratiuni interioare
|
Bianuala
|
21 – 25 ianuarie si 9-13 septembrie
|
PARIS, Paris Nord Villepinte
|
www.maison-objet.com
|
3.
|
INTERFILIERE PARIS
|
Salon international de tesaturi si accesorii de moda pentru lenjerie, sport, ec.
|
Bianuala
|
22 – 24 ianuarie si
9 – 11 iulie
|
PARIS, Paris Expo Porte de Versailles
|
www.interfiliere.com
|
4.
|
SIRHA
|
Salon International pentru HORECA si alimentatie
|
O data la 2 ani
|
22 - 26 ianuarie
|
LYON, Eurexpo
|
www.sirha.com
|
5.
|
MOBILIER – Salon de mobilier
|
Constructii, lucrari publice, amenajare si arhitectura
|
Anuala
|
6 – 8 februarie
|
NANTES, Parc des Exposition La Beaujoire
|
www.salondumobilier.com
|
6.
|
ENEGIES RENOUVELABLES
|
Energii regenerabile
|
O data la 2 ani
|
15 – 18 februarie
|
LYON, Eurexpo
|
www.energie-ren.com
|
7.
|
EUROBOIS
|
Salon de lemn pentru constructii, masini de prelucrare a lemnului si componente
|
O data la 2 ani
|
15 – 18 februarie
|
LYON, Eurexpo
|
www.eurobois.net
|
8.
|
SIA
|
Salonul International al Agriculturii
|
Anuala
|
19 - 27 februarie
|
PARIS, Paris Expo Porte de Versailles
|
www.salon-agriculture.com
|
9.
|
SIMA
|
Salonul International al furnizorilor pentru agricultura si cresterea animalelor
|
O data la 2 ani
|
20 - 24 februarie
|
PARIS, Paris Nord Villepinte
|
www.simaonline.com
|
10.
|
MIPIM
|
Salonul mondial de investitii si imobiliare
|
Anuala
|
8-11 martie
|
CANNES
Palais des Festivales
|
www.mipim.com
|
11.
|
NAVAL MEETING
|
|
O data la doi ani
|
16 – 17 martie
|
BORDEAUX, Parc des Expositions
|
www.navalmeeting.com
|
12.
|
FRANCHISE EXPO PARIS
|
Salon international de fransiza
|
Anuala
|
20 – 23 martie
|
PARIS, Paris Expo Porte de Versailles
|
www.franchiseparis.com
|
13.
|
PHARMAGORA
|
Salon European de produse farmaceutice
|
Anuala
|
26 – 28 martie
|
PARIS, Paris Expo Porte de Versailles
|
www.pharmagora.com
|
14.
|
SITL EUROPE
|
Salon international de transport si de solutii logistice
|
O data la doi ani
|
29 – 31 martie
|
PARIS, Paris Nord Villepinte
|
www.sitl.eu
|
15.
|
EUROPROPRE - MULTISERVICES
|
|
Odata la 2 ani
|
5 – 7 aprilie
|
PARIS, Paris Expo Porte de Versailles
|
www.europropre.com
|
16.
|
INDUSTRIE LYON
|
Salon de masini, materiale si solutii pentru productia industriala
|
O data la doi ani
|
5-8 aprilie
|
LYON, Eurexpo
|
www.industrie-expo.com
|
17.
|
INTERSELECTION
|
Salon international de confectii si accesorii pentru distributia organizata
|
Bianuala
|
5 – 7 aprilie si noiembrie
|
PARIS, Paris Expo Porte de Versailles
|
www.interselection.net
|
18
|
VINEXPO
|
Salonul International al vinului si bauturilor spirtoase
|
O data la 2 ani, in Franta
|
19-23 iunie
|
BORDEAUX, Parc des Expositions de Bordeaux-Lac
|
www.vinexpo.com
|
19.
|
SERI
|
Salon European de Cercetare si Inovatie
|
Anuala
|
iunie
|
PARIS, Paris Expo Porte de Versailles
|
www.seri.info
|
20.
|
FOIRE
DE MARSEILLE
|
Targul International de bunuri de consum de la Marsilia
|
Anuala
|
23 septembrie -03 octombrie
|
MARSILIA
|
www.foiredemarseille.com
|
21.
|
NATEXPO
|
Produse biologice si naturale (alimentare si cosmetice)
|
O data la 2 ani
|
15-17 octombrie
|
PARIS, Paris Nord Villepinte
|
www.natexpo.com
|
22.
|
BATIMAT
|
Salon international pentru constructii
|
O data la 2 ani
|
7 – 12 noiembrie
|
PARIS, Paris Expo Porte de Versailles
|
www.batimat.com
|
23.
|
EUROPACK EUROMANUT
|
Salon de solutii si echipamente de ambalare, conditionare, stocare si mentenanta pentru industrie si distributie
|
O data la doi ani
|
15-17 noiembrie
|
LYON, Eurexpo
|
www.europackonline.com
|
24.
|
AEROSOLUTIONS BORDEAUX
|
Conventie de afaceri a industriei aeronautice, spatiale si de aparare
|
O data la doi ani
|
23 – 24 noiembrie
|
BORDEAUX, Parc des Expositions
|
www.aerosolutions-bordeaux.com
|
25.
|
SITEVI
|
Salon International pentru sectorul vie-vin si fructe-legume
|
O data la 2 ani
|
29 noiembrie – 1 decembrie
|
MONTPELLIER, Saeml Enjoy
|
www.planet-agri.com
|
26.
|
SOLUTRANS
|
Salon international de solutii de transport
|
O data la doi ani
|
29 noiembrie – 3 decembrie
|
LYON, Eurexpo
|
www.solutrans.fr
|
27.
|
SALON DE LA MOTO
|
|
O data la doi ani
|
29 noiembrie - 4 decembrie
|
PARIS, Paris Expo Porte de Versailles
|
www.mondial-deuxroues.com
|
28.
|
ENERGAIA
|
Salon de energii regenerabile
|
Anuala
|
7 – 10 decembrie
|
MONTPELLIER, Le Parc des Expositions
|
www.enjoy-montpellier.com
|
29.
|
POLLUTEC HORIZONS + BUY & CARE
|
Salon international de protectie a mediului
|
O data la 2 ani
|
decembrie
|
PARIS, Paris Nord Villepinte
|
www.pollutec.com
|
Organizatorii de targuri si expozitii precum si agentiile organizatoare de evenimente sunt regrupati in cadrul Federatiei de Targuri, Saloane, Congrese si Evenimente din Franta, FSCEF, care reprezinta 90% din activitatea sectorului:
|