Îndrumar de afaceri

4. În ce condiţii cetăţenii din statele membre ale Uniunii Europene pot munci în Finlanda 

Finlanda permite accesul liber pe piaţa forţei de muncă a cetăţenilor provenind din România, fără să fi impus o perioadă de tranziţie privind libera circulaţie. Cu toate acestea, fără să fi fost impuse restricţii, procesul prin care un muncitor străin îsi poate găsi un loc de muncă în Finlanda nu este deloc uşor şi nici de scurtă durată, din mai multe motive. 

În primul rând, pentru majoritatea locurilor de muncă, chiar şi în domeniul construcţiilor şi al agriculturii, este nevoie de cunoaşterea la un anumit nivel a uneia din limbile oficiale (finlandeză sau suedeză). Există foarte puţine excepţii de la această regulă, şi anume în cazul unor poziţii de top management sau al unor experţi, cazuri în care persoana angajată este oricum vorbitoare fluentă de limba engleză. 

In al doilea rând, procesul de recrutare din Finlanda tinde să fie unul de durată. Angajatorii doresc să ia cunostinţă în avans de diplomele şi/sau alte acte doveditoare ale competenţelor potenţialului angajat. De obicei are loc un interviu sau un test de verificare a abilităţilor aspirantului la locul de muncă. Înainte de sosirea în Finlanda, între cele două părţi trebuie să existe deja o înţelegere de principiu, în sensul unei şanse reale de angajare. Este recomandat  să se solicite sfatul unui consultant EURES din ţara de origine a aplicantului. 

Cei care provin din ţări precum România şi Bulgaria trebuie să ia în calcul şi cheltuielile de zi cu zi pe care le presupune şederea în Finlanda (spre exemplu hrana şi locuinţa), cheltuieli care sunt surprinzător de mari în comparaţie cu cele din ţara de origine. Aceste cheltuieli trebuie suportate personal, neexistând nici un ajutor din partea statului finlandez în acest sens. 

Odată locul de muncă obţinut, cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene trebuie să se înregistreze la postul de poliţie local, dacă durata şederii lor depăşeşte 3 luni.  

Pentru alte informaţii puteţi contacta Ambasada Finlandei la Bucureşti

Telefon [phone]

E-mail: [e-mail].

În Finlanda există peste 200 de birouri de ocupare a forţei de muncă, situate în principalele oraşe şi regiuni. Aceste birouri oferă informaţii despre locurile de muncă disponibile, modul efectiv de căutare a acestora, situaţia în cazul diverselor meserii. Un alt mod de a căuta un loc de muncă este prin intermediul oficiilor EURES, care oferă asistenţă atât persoanelor care doresc să lucreze în străinătate, cât şi angajatorilor care intenţionează să recruteze forţă străină de muncă. Adresele birourilor de ocupare a forţei de muncă şi a oficiilor EURES pot fi accesate la http://www.mol.fi/mol/en/index.jsp. Câteva paragrafe mai jos, vă furnizăm datele de contact ale consilierilor regionali ai EURES în Finlanda.

Trebuie menţionat faptul că accesarea adreselor birourilor de ocupare a forţei de muncă din Finlanda se poate face în finlandeză şi engleză, cu precizarea că anumite informaţii sunt disponibile numai în finlandeză, cât şi faptul că marea majoritate a angajatorilor solicită cunoaşterea limbii finlandeze. 

Lucrătorilor provenind din alte state membre UE li se acordă aceleaşi drepturi şi le revin aceleaşi obligaţii ca şi cetăţenilor finlandezi în ceea ce priveşte asigurările sociale şi de sănătate. Detalii privind asigurările, impozitele, obţinerea unei locuinţe etc, sunt disponibile la http://www.mol.fi/mol/en/02_working/index.jsp. La această adresă pot fi gasite, de asemenea, şi două ghiduri ce conţin informaţii utile: “Working in Finland? - Information about living and working in Finland” şi “Quick Guide to Living and Working in Finland”.

Studii ce conţin informaţii la zi cu privire la diverse aspecte legate de piaţa muncii sunt accesibile la http://www.mol.fi/mol/en/01_ministry/08_publications/index.jsp
La aceeaşi adresă se găsesc Buletine lunare privind angajarea forţei de muncă, care oferă date privind şomajul, locurile de muncă libere, măsurile recente ale autorităţilor cu responsabilităţi în materie.

În România, problematica oportunităţilor de angajare în străinătate este gestionată de Departamentul pentru Munca în Străinătate din cadrul Ministerului Muncii, Familiei şi protecţiei Sociale şi de Oficiul pentru Migraţia Forţei de Muncă.

5. Lista cu oficiile şi consilierii EURES (pentru forţa de muncă): EURES Advisers in Finland

TUULA KINNUNEN
Mikonkatu 7 A, P.O. BOX 293
00101 HELSINKI
Tel.: [phone]        
Fax: [phone]
E-mail: [e-mail]
AILA MACKEL
Mikonkatu 7 A, P.O. BOX 293
00101 HELSINKI
Tel.: [phone]        
Fax: [phone]
E-mail: [e-mail]
LELLA MOBIGLIA-WIKSTRÖM
Mikonkatu 7 A, P.O. BOX 293
00101 HELSINKI
Tel.: [phone]        
Fax: [phone]
E-mail: [e-mail]
Employment Office of Espoo / Tapiola

KATRIINA DAG
Itätuulentie 2 A
02100 Espoo
Tel.: [phone]        
Fax: [phone]


Employment Office of Turku

TOMI PURANEN
Linnankatu 52 B, P.O. BOX 235
20101 TURKU
Tel.: [phone]        
Fax: [phone]
E-mail: [e-mail]
TUULA MATIKAINEN - Employer Services
Linnankatu 50, P.O. BOX 836
20101 TURKU
Tel.: [phone]        
Fax: [phone]
E-mail: [e-mail]


Employment Office of Åland

SUZANNE SJÖLUND
Ålandsvägen 31, P.O. BOX 1060
22111 MARIEHAMN
ÅLAND
Tel.: [phone]        
Fax: [phone]
E-mail: [e-mail]



Regional Employment Office of Pori

LEENA NYMAN - Employer Services
Isolinnankatu 24, P.O. BOX 208
28101 PORI
Tel.: [phone]        
Fax: [phone]
E-mail: [e-mail]

ANNE HELIN
Employer Services
Isolinnankatu 24, P.O. BOX 208
28101 PORI
Tel.: [phone]        
Fax: [phone]
E-mail: [e-mail]


Employment Office of Tampere

TUULA SUIHKO
Hämeenkatu 16, P.O. BOX 587
33101 TAMPERE
Tel.: [phone]        
Fax: [phone]
E-mail: [e-mail]
KATI AHONEN
Hämeenkatu 16, P.O. BOX 587
33101 TAMPERE
Tel.: [phone]        
Fax: [phone]
E-mail: [e-mail]


Employment Office of Päijät-Häme

AIJA SIEVÄNEN
Kauppakatu 11, P.O. BOX 84
15141 LAHTI
Tel.: [phone]        
Fax: [phone]
E-mail: [e-mail]


Regional Employment Office of Kouvola

HELENA SOMMARBERG
Hallituskatu 7, P.O. BOX 50
45101 KOUVOLA
Tel.: [phone]        
Fax: [phone]
E-mail: [e-mail]


Employment Office of Mikkeli

PIRKKO NYSTRÖM
Porrassalmenkatu 29, P.O. BOX 74
50101 MIKKELI
Tel.: [phone]        
Fax: [phone]
E-mail: [e-mail]
Employment Office of Savonlinna

ANNA KOKKONEN
Olavinkatu 24
57130 SAVONLINNA
Tel.: [phone]        
Fax: [phone]
E-mail: [e-mail]


Employment Office of Vaasa

KRISTINA RÖNNBLOM
Wolffintie 35 B, P.O. BOX 66
65101 VAASA
Tel.: [phone]        
Fax: [phone]
E-mail: [e-mail]


Employment Office of Jyväskylä

MARI TURUNEN
Vapaudenkatu 58 A, P.O. BOX 400
40101 JYVÄSKYLÄ
Tel.: [phone]        
Fax: [phone]
E-mail: [e-mail]


Regional Employment Office of Hämeenlinna

HANNELE SOIRILA
Raatihuoneenkatu 11, P.O. BOX 105
13101 HÄMEENLINNA
Tel.: [phone]        
Fax: [phone]
E-mail: [e-mail]


Employment Office of Kuopio

LEENA PELLIKKA
Asemakatu 38-40 A, P.O BOX 62
70101 KUOPIO
Tel.: [phone]        
Fax: [phone]
E-mail: [e-mail]
VESA LIESIVUORI
Microkatu 1 M-osa, Microtower
70210 Kuopio
Tel.: [phone]        
Fax: [phone]


Regional Employment Office of Joensuu

TARU ASIKAINEN
Kauppakatu 23 A, P.O. BOX 93
80101 JOENSUU
Tel.: [phone]        
Fax: [phone]
E-mail: [e-mail]


Employment Office of Länsi-Kainuu

HANNELE OJALEHTO
Lönnrotinkatu 2 C, P.O. BOX 70
87101 KAJAANI
Tel.: [phone]        
Fax: [phone]
E-mail: [e-mail]


Regional Employment Office of Oulu

TINA SUNDQVIST
Torikatu 34-40
90100 OULU
Tel.: [phone]        
Fax: [phone]
E-mail: [e-mail]


Employment Office of Meri-Lappi

PERTTI TIKKALA
Suensaarentie 2
95400 TORNIO
Tel.: [phone]        
Fax: [phone]
E-mail: [e-mail]


Employment Office of Rovaniemi

IRMA TERVO
Valtakatu 21
96200 ROVANIEMI
Tel.: [phone]        
Fax: [phone]
E-mail: [e-mail]


EURES Cross border Tornedalen
LARS KERO
Storgatan 78 B
SE-95324 HAPARANDA
SWEDEN
Tel.: [phone]        
Fax: [phone]
E-mail: [e-mail]

Informaţii suplimentare se pot obţine de la:

Ministry of Foreign Affers,

Legala Departament,P.O.Box: 176, Fi-00161 Helsinki

Internet: http://formin.finland/english


6. Aprecieri generale asupra economiei finlandeze. Repercursiuni ale crizei economice mondiale asupra Finlandei.

 

Finlanda are o economie industrială avansată: industriile metalurgică, constructoare de maşini şi electronica creează 50% din veniturile obţinute prin export, iar industria forestieră 30%. Se spune că Finlanda este cea mai „concretă” ţară din lume, fiindcă, în raport cu numărul de locuitori, nici o altă ţară din nu are atât de multe telefoane mobile sau conexiuni de internet.

Din suprafaţa de 338.000 km² a ţării, peste trei sferturi este acoperită de păduri. O altă caracteristică extraordinară a peisajului finlandez o constituie cele 190.000 de lacuri şi, aproximativ, tot atât de multe insule. Arhipelagul principal şi Insulele Åland (provincie autonomă) sunt situate în partea de sud-vest a ţării, în timp ce principala regiune lacustră, având în centru lacul Saimaa, se află în partea de est a Finlandei. 

Pe fondul deteriorării situaţiei economice la nivel global, a recesiunii în cadrul zonei euro demarată în trimestrele doi şi trei ale anului 2008, a recesiunii economice înregistrate în unele ţări mari ale lumii începând cu anul 2008, şi în cadrul economiei finlandeze indicatorii macroeconomici au înregistrat descreşteri.

Tabel nr. 1. Indicatori de bază ai economiei finlandeze

Perioada	Indicele armonizat al preţurilor de consum, annual change, %		PIB		Rata şomajului, %		Producţia industrială, %
Q 11	Euro area	Finland	Euro area	Finland	Euro area	Finland	Euro area	Finland
2009
2008	3.3	3.9	1.4	2.1	7.4	6.4	0.0	0.6
2007	2.1	1.6	2.7	4.4	7.4	6.9	3.5	4.4
2006	2.2	1.3	3.0	4.8	8.3	7.7	4.0	9.7
2005	2.2	0.8	1.8	3.0	8.9	8.4	1.4	0.6

Astfel, potrivit şi datelor disponibile în tabelul nr. 1, PIB-ul a scăzut la un nivel de 2,1% sub media ultimilor cinci ani (care este de peste 3%). Volumul PIB a înregistrat o valoare nominală de 192 miliarde euro, la o populaţie de 5,3 milioane locuitori, rezultând un PIB pe cap de locuitor de 36.200 euro.

Pentru anul 2009, se prevede o creştere a PIB cu valori sub 2%.

Privind stabilitatea economică, situaţia s-a deteriorat oarecum în anul 2008, astfel inflaţia a înregistrat un nivel de 4%, ceea ce situează Finlanda peste media zonei euro. Totuşi, se prevede ca pentru anul 2009 inflaţia să scadă la un nivel de 2,5%.

Situaţia ocupării forţei de muncă a rămas relativ bună, în ciuda turbulenţelor mondiale şi a descreşterii economice. Totuşi, spre sfârşitul anului 2008, unele companii finlandeze, precum Nokia, Stora Enso, Kone, Finnair, Amer, sau companii străine care au locaţii în Finlanda, precum Siemens, au anunţat reduceri semnificative ale forţei de muncă.

Astfel, rata şomajului a înregistrat un nivel de 6,4% în anul 2008, iar pentru anul 2009 se aşteaptă o scădere a cererii de forţă de muncă, însă şi o creştere a numărului celor ce ies la pensie.

Contul curent înregistrează în anul 2008 un surplus de 4,79 miliarde euro.

Repercusiuni ale crizei economice mondiale asupra Finlandei.

La 20 septembrie 2008, prim-ministrul Finlandei, domnul Matti Vanhanen acorda un interviu televiziunii centrale finlandeze YLE TV 1 pe tema crizei financiare din SUA şi eventualelor repercusiuni asupra Finlandei. În acest interviu, privind criza financiară din SUA, el a subliniat faptul că Guvernul ţării „nu poate anticipa cum va decurge situaţia” şi că, „Finlanda nu se va afla în faţa unor riscuri mari” şi că, „va fi afectată indirect”.

Totuşi, în numai o lună şi jumătate de la acest interviu situaţia se schimbă complet, se introduce măsura de garantare până la limita de 50.000 de euro a tuturor depozitelor bancare, iar Parlamentul aprobă garanţii de 40 de miliarde de euro pentru capitalizarea unor bănci.

Comitetul ministerial pentru politică economică anunţă pe 28 ianuarie 2009 o serie de decizii pentru ajutorarea corporaţiilor financiare. Astfel suma se ridică la 60 de miliarde de euro şi va fi folosită pentru acordarea de împrumuturi, garanţii şi efectuarea de investiţii, fiind de aşteptat şi un sprijin suplimentar de 45 de miliarde euro pentru finanţarea corporaţiilor. De asemenea, s-au luat noi decizii de continuare a finanţării exporturilor prin Finnfund, Finnvera, dar şi a sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii. O adevărată inovaţie a reprezentat-o modelul de finanţare a producţiei de case noi, cu 20 de milioane de euro (dar care poate ajunge până la 2 miliarde de euro) prin comunităţile locale, permiţând construcţia a 20.000 de apartamente.

La 30 ianuarie 2009 guvernul finlandez dă publicităţii un pachet de măsuri de stimulare social-economică, în valoare de 2 miliarde de euro şi care cuprinde: garantarea de la începutul lui martie 2011 a unei pensii minime de 100 de euro pe lună, care va avea efect asupra a 120.000 de finlandezi; stimulente pentru şomeri; alocaţii pentru copii; ajutoare pentru îngrijire personală; ajutoare pentru îngrijirea căminului. Măsurile au fost luate în scopul diminuării efectelor inflaţiei şi pentru a menţine puterea de cumpărare a persoanelor asistate social.

Comparând situaţia curentă cu recesiunea precedentă de la începutul anilor 1990, ministrul de finanţe finlandez, dl. Katainen spunea că „actuala criză este una ciclică şi nu cu aspecte structurale. Finlanda are dificultăţile actuale urmare a internaţionalizării companiilor finlandeze”. De asemenea, ministrul finlandez afirma că în nici un caz nu va creşte taxele. (30 ianuarie).

La începutul anului 2009, numeroase companii anunţă disponibilizări de personal:

• 
  Compania Metsä-Botnia a început discuţii cu personalul pentru închiderea a patru fabrici de hârtie din Finlanda şi disponibilizarea a 678 de angajaţi;
  
• 
  Compania Kaskinen din domeniul hârtiei a anunţat prin CEO-ul companiei, dl Ilkka Hämälä că fabrica va fi, ori închisă complet, ori cei 200 de angajaţi vor fi disponibilizaţi temporar pentru cel puţin trei luni;
  
• 
  Compania Alström a anunţat disponibilizarea temporară a 300 de angajaţi din trei unităţi de producţie, fiind posibilă disponibilizarea angajaţilor săi şi din alte ţări;
  
• 
  Grupul ENSTO din domeniul construcţiei de sisteme de electrificare a anunţat că intenţionează disponibilizarea a 700 de angajaţi ;
  
• 
  Constructorul de încărcătoare pentru telefoane mobile Salocomp are discuţii cu 50 de salariaţi pentru reduceri de personal;
  
• 
  Compania MOVENTAS, constructor de turbine eoliene şi mecanisme industriale îşi planifică reducereea numărului de personal cu 120 din două unităţi de producţie ale sale;
  
• 
  Compania farmaceutică Orion disponibilizează 205 salariaţi din trei fabrici;
  
• 
  Producătorul de piatră Nordkalk disponibilizează temporar 184 de persoane;
  

Ministerul Muncii şi Economiei a anunţat că au fost disponibilizaţi temporar 46.000 de angajaţi din 4100 de companii în decembrie 2008, numărul acestora crescând cu 10.000 faţă de luna anterioară; 21.900 de persoane dintre acestea au fost disponibilizate pe termen fix, în timp ce 4.600 pe termen nelimitat. Dacă toate disponibilizările temporare ar deveni permanente, rata şomajului ar creşte cu două procente. Actualmente, rata şomajului se situează la 6%. (8 ianuarie)

Compania constructoare de componente electronice Elcoteq care avea probleme de ceva timp cu datorii în spirală, dar şi cu diminuarea comenzilor, în special de la Nokia, a anunţat concedierea a 5.000 de persoane în anul 2009 şi închideri de fabrici în România, SUA şi Rusia (la Sankt Petersburg). Fabrica din China de la Shenzen va fi încorporată fabricii din Beijing. Compania are 21.000 de angajaţi în întreaga lume. Estimările companiei arată pentru trim IV 2008 o scădere a vânzărilor cu 16% sau cu 889 de milioane de euro, comparativ cu trim IV 2007. (16 ianuarie)

Finnair, compania aeriană finlandeză concediază 120 de angajaţi de la cargo, programarea zborurilor, management şi catering. De asemenea, mai mult de 3.000 de angajaţi ai companiei vor fi disponibilizaţi pe perioade de 2-3 săptămâni. Alte 400 de contracte de muncă la termen cu expirare la începutul anului 2009 nu vor mai fi reînnoite. (16 ianuarie)

Rezultatele pe trimestrul al IV-lea 2008 la Nokia arată o reducere drastică a profitului, cu peste 50% faţă de trimestrul IV al anului 2007. Totuşi, chiar cu aceste cifre îngrijorătoare, profitul Nokia a fost mai mare decât profitul cumulat al celorlalţi trei mari competitori ai firmei. Vânzările au scăzut în China cu 36%, în Africa şi Orientul Mijlociu cu 23%, în America de Nord cu 20%, iar în Europa cu 7%. Pentru anul 2009 se anticipează o scădere cu 10% a vânzărilor, iar pentru a-şi consolida poziţia, Nokia intenţionează să-şi reducă cheltuielile cu circa 700 milioane euro, prin îngheţarea salariilor, reducerea numărului de salariaţi etc. (23 ianuarie). De asemenea, la începutul lunii februarie Nokia care este cel mai mare contributor finlandez la bugetul statului, cu peste 1,3 miliarde de euro anual şi asigurând 16.000 de locuri de muncă, anunţă reduceri de personal la fabrica din Salo şi la centrul de cercetare al companiei;

În anul 2008 diferenţa dintre noile companii înfiinţate în Finlanda şi cele închise a fost de 16.443. În anul 2007 aceasta s-a ridicat la 16.640. Pentru anul 2009 se aşteaptă cifre mult mai rele, urmare a crizei economice, prin scăderea numărului de companii nou înfiinţate şi un număr sporit de falimente, potrivit economistului Harri Hautala de la Federaţia Întreprinzătorilor Finlandezi. (29 ianuarie).

Compania textilă şi de design vestimentar Marimekko şi-a anunţat rezultatele economice pe anul 2008, care indică o creştere a vânzărilor cu 5% faţă de 2007, dar şi o reducere a profitului cu 5%. Astfel, vânzările nete au însumat 81,1 milioane euro, iar profitul grupului s-a ridicat la 10 milioane de euro. Numai în perioada octombrie-decembrie 2008, profitul a scăzut cu 45%. Conform previziunilor pentru anul 2009, vânzările nete vor scădea cu 5-10%. Cheltuielile cu personalul, care se ridică la 400 de angajaţi, au crescut cu 45% în ultimii trei ani. Privind exportul, acesta a crescut în anul 2008 cu 7,3%, iar pentru anul 2009 ţinta o reprezintă o creştere a acestuia cu 20%. (30 ianuarie)

Finlanda a căzut pe locul al treilea, ca naţiune coruptibilă, potrivit raportului publicat de organizaţia Transparency International în septembrie 2008.

Pentru întocmirea acestui studiu au fost luate în considerare 180 de state.

În fruntea clasamentului mondial, care indică ţările cel mai puţin expuse corupţiei, figurează preponderent state din nordul Europei. Danemarca îşi păstrează locul fruntaş, de cea mai puţin coruptă ţară din lume, cu un indice de 9,3 (faţă de 9,4 anul trecut), la egalitate cu Noua Zeelandă şi Suedia. Finlanda, care în 2007 era pe locul al doilea cu un punctaj de 9,4, a coborât o poziţie, atribuindu-i-se în 2008 indicele 9. În Europa, anul acesta, locul al doilea este ocupat de Suedia, cu un indice de 9,3. Pe locul al treilea sunt Finlanda şi Elveţia, cu indicele 9.

Prognozele pentru viitoarea perioadă arată că, sporirea PIB-ului va depinde în principal de cererea internă.

Exportul va contribui numai într-o măsură moderată la creşterea economică.

Potrivit programului guvernamental de susţinere socială a măsurilor de contracarare a crizei economice circa 25.000 de locuri de muncă vor fi generate anual.

În ideea contracararii tendinţei de creştere a ratei şomajului, ETLA (Institut de cercetare în domeniul economic) a  recomandat reducerea taxelor si impozitelor care, în prezent se ridică la 26% pentru impozitul pe profit şi 50,5% cota de impozitare maximă a veniturilor persoanelor fizice.

Volumul investiţiilor urmează să crească în perioada 2008 - 2009 cu peste 5%, acest lucru fiind determinat în principal de dezvoltarea infrastructurii finlandeze (menţionăm dezvoltarea portului Vuosaari din Helsinki, precum şi derularea construcţiei unei noi centrale atomice, la Olkiluoto- regiunea Rauma, investiţie care se ridică la peste 10 miliarde euro, autostrăzi, poduri şi drumuri naţionale). 

Investiţiile din  sectorul energetic vor  avea creşterea  cea mai rapidă.

Investiţiile în domeniul construcţiilor civile va cunoaşte o creştere de peste 5%, iar cele în domeniul producţiei de maşini şi echipamente, mijloace de transport necesare  construcţiei  centralei atomice vor creşte cu peste 10%.

Proiectele aprobate de guvern pentru construcţia de autostrăzi, drumuri, viaducturi şi noi reţele de cale ferată, vor menţine ritmul ridicat al investiţiile în sectorul serviciilor private, precum şi cel din domeniul public. În acest context investiţiile în domeniul public vor creşte in anul 2009 cu  cca. 3%.