Ambasada româniei la helsinki

Sizin üçün oyun:

Google Play'də əldə edin


Yüklə 14.01 Kb.
tarix17.03.2018
ölçüsü14.01 Kb.

Masuri si puncte de vedere formulate in Finlanda si Estonia privind depasirea crizei economice, masuri anticriza, 31.03.2010

I . FINLANDA

In ultimele trei luni toate buletinele de presa si declaratiile aparute la nivelul Ministerului de Finante, Ministerului Economiei, Biroului de Statistica, Bancii Nationale, Guvernului Finlandei etc constata declinul PIB al tarii pe anul 2009 cu 7,8 % reprezentand cea mai severa scadere a PIB-ului incepand din anul 1918, in conditiile in care scaderea PIB in UE si in tarile din zona euro s-a situat la 4 %, iar la nivel mondial la circa 1 %. Pentru Finlanda, scaderea productiei industriale, cu circa 20 %, a fost dramatica, de asemenea scaderi si ale comertului exterior cu 33 %, investitiilor cu 13 %, consumului privat cu peste 2 %. Totusi potrivit celor mai recente declaratii (din 31 martie 2010, ale guvernatorului Bancii Nationale, domnul Erkki Liikanen) economia tarii a inceput sa dea semne de revigorare, insa nu va atinge nivelul anului 2008 nici chiar la sfarsitul lui 2012. Potrivit previziunilor din 15 martie 2010 ale Bancii Nationale a Finlandei, PIB-ul tarii va inregistra la nivelul anului 2010 valori in jur de 1,6 %; 1,8 % in 2011 si 2,2 % in 2012.

Un alt indicator care inregistreaza dezechilibre grave il reprezinta nivelul somajului, care in prezent se afla la 9,5 % insa se asteapta sa atinga maximul in aprilie-mai, iar apoi sa inregistreze o scadere foarte lina pana spre sfarsitul anului, urmand a se pastra la un nivel de putin peste 9 % si in anul 2011. Prim-ministrul Matti Vanhanen mentiona ca Guvernul urmează să acorde o atenţie deosebită combaterii fenomenului, fiind vizate în special aspecte precum şomajul pe termen lung şi cel în rândul tinerilor. Vanhanen a adăugat necesitatea unei atenţii asupra structurilor de producţie, sistemului de taxe, educaţiei, infrastructurii de transport şi comunicaţii şi sectorului energetic, creşterea economică urmând să fie asigurată de activitatea acelor segmente „unde există suficientă cerere”. În opinia premierului finlandez, deciziile ce urmează a fi adoptate vor reprezenta un „test” pentru abilitatea autorităţilor de a aplica politici moderate salariale, care să asigure competitivitate, în cadrul zonei Euro. De asemenea, va trebui evitată acumularea unei datorii publice crescute, soluţia durabilă fiind aceea de a menţine un nivel adecvat al productivităţii muncii. (Guvernul Finlandei).

De la 1 ianuarie 2010, a intrat in vigoare o noua lege privind renuntarea alternativa la locul de munca pentru o perioada determinata, in cadrul unui acord cu angajatorul, acesta fiind obligat sa angajeze un somer pe parcursul acestei perioade, iar persoana care paraseste locul de munca primeste de la stat un ajutor de alternanta in valoare de 70 % din ajutorul de somaj sau 80 % daca are peste 25 de ani vechime. Perioada respectiva de parasire a locului de munca va fi luata in considerare ca vechime in munca pentru pensie. De asemenea, pe acest domeniu, discutiile se poarta si privind cresterea varstei de pensionare.

Deficitul bugetar a fost in anul 2009 de 3,5 %, depasind criteriul de la Maastricht de 3 %, iar pentru acest an se asteapta sa depaseasca 4 %, insa pentru 2011 prognozele indica o scadere la 2 %. Datoria publica urmeaza sa ajunga la 58 % din PIB in anul 2012.

Potrivit previziunilor din 15 martie 2010 ale Bancii Nationale a Finlandei, inflatia se va mentine la o medie de 1,5 % in anii 2010-2012, urmare a cresterii preturilor la energie si la alte materii prime. Nivelul salariilor a crescut in anul 2009 cu 3,7 %, iar pentru anul in curs se asteapta, de asemenea o crestere a lor cu 2,8 %, ducand la deteriorarea competitivitatii externe a tarii.

In conditiile economice enumerate, preşedintele Tarja Halonen preciza că stimularea economiei, îmbunătăţirea ocupării forţei de muncă şi sistemul de pensii sunt principalele provocări pentru Finlanda. Halonen mai sublinia necesitatea unor eforturi pentru integrarea în muncă a tinerilor, pentru consolidarea sectoarelor cercetării, inovaţiei şi competitivităţii în mediul de afaceri, un rol important trebuind să revină întreprinderilor mici şi mijlocii, în condiţiile impactului acestora asupra sectorului muncii. De asemenea, presedinta tarii mai menţiona rolul dezvoltării durabile şi al prezenţei, în creştere, a tehnologiei nepoluante pe plan global, domeniu de expertiză şi importantă nouă sursă de venit pentru Finlanda. (Preşedinţia Finlandei, 1 ianuarie 2010)

In prezent, discutiile se poarta pe marginea reajustarii finantelor publice, potrivit guvernatorului Bancii Nationale, fiind imposibila evitarea cresterii taxelor.

II. ESTONIA

Economia Estoniei este o economie bazata pe o piata de numai 1,3 milioane locuitori dar care, dupa independenta castigata in 1991, a adoptat si pus in practica o serie de reforme orientate spre economia de piata, comert liber si libera miscare a capitalurilor, care au integrat-o solid in economia mondiala devenind foarte dependenta de restul lumii. Astfel ca, daca in anii 90, veniturile si nivelul productivitatii se situau la o treime fata de media Uniunii Europene, urmare a demararii functionarii economiei de piata, a flexibilitatii, Estonia fiind prima tara care a adoptat taxa unica, si a relatiilor stranse cu Finlanda si Suedia, inceputul noului mileniu aduce un adevarat boom economic pentru Estonia, ca si atingerea unor teluri nationale, respectiv aderarea la NATO, primirea in UE in mai 2004 si, mai tarziu, in acordul Schengen.

Totusi, dupa ani de crestere economica succesiva - in 2005 cresterea PIB a fost de 9,4 %, in 2006 de 10,4 %, in 2007 de 7,2 % - anul 2008 aduce recesiunea economica in Estonia, inregistrandu-se o scadere a PIB de 3,6 %, prognozele din anul 2008 indicand pentru anul urmator o scadere de peste 14 % care chiar se adevereste, astfel incat potrivit celor mai recente statistici, contractia se situeaza la 14,2 %. Productia industriala scade in 2009 cu 26 %. Urmare a acestor reduceri ale productiei, din cauza insuficientei cererii externe si interne, rata somajului atinge 15,2 %, numarul somerilor depasind 80.000.

Cu toate aceste incercari puternice prin care trece economia estoniana, politicile financiare, fiscale si monetare isi dovedesc eficacitatea, astfel incat, chiar daca a fost ratat momentul 1 ianuarie 2007 cand se preconiza adoptarea monedei euro, in prezent se prefigureaza o noua limita de timp, respectiv 1 ianuarie 2011 ca moment de trecere la moneda unica, daca pana in primavara anului 2010 se vor indeplini toate criteriile Tratatului de la Maastricht. Si se pare ca Estonia, de data aceasta va fi in stare sa indeplineasca aceste criterii, respectiv inflatia este de numai 1 %; deficitul bugetar in anul 2009 a fost de 1,7 % din PIB iar in 2010 se prognozeaza ca va fi de 2,7 %, deci se va incadra in limitele impuse de a fi sub 3 % din PIB; rata de schimb stabila deja de multi ani; datorie publica situata inca incepand din anii 2000 sub 6 % din PIB, in timp ce normele de la Maastricht prevad ca aceasta sa nu depaseasca 60 % din PIB. De-a lungul ultimilor ani, Estonia a pus in practica o politica fiscala de reducere a riscurilor, astfel ca bugetul a fost permanent in surplus, iar cand a izbucnit criza economica, rezervele bugetare se situau la 12 % din PIB.

Pentru perioada imediat urmatoare, respectiv din 2010, se prevad o serie de masuri fiscale pentru cresterea veniturilor bugetare, astfel privind impozitele directe :



  • nu va mai fi valabila scutirea de taxe la nasterea primului copil, care va creste veniturile cu 0,35 din PIB;

  • va fi ridicat nivelul taxei de asigurari pentru somaj de la 0,9 % la 4,2 %, ceea ce va aduce venituri de 0,3 % din PIB;

Cresterea impozitelor indirecte:

  • cresterea TVA va aduce 0,4 % din PIB;

  • cresterea accizelor la combustibili va aduce 0,4 din PIB;

  • cresterea de la 1 mai 2010 a taxei la electricitate va aduce 0,1 % din PIB;

  • cresterea accizei la alcool si tigari cu 0,15 % din PIB;

Reducerea cheltuielilor:

  • in cadrul agentiilor guvernamentale, va aduce 0,45 din PIB;

  • reducerea costurilor de tratament cu 6 % in Fondul de Asigurare a Sanatatii care va avea ca impact 0,2 % din PIB;

  • reduceri ale cheltuielilor administratiei locale;

  • reduceri ale beneficiilor sociale: in domeniul pensiilor

Întocmit

Gabriel BELKINE



Secretar economic

Dostları ilə paylaş:
Orklarla döyüş:

Google Play'də əldə edin


Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2017
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə