Ro document consultativ Revizuirea liniilor directoare privind ajutorul pentru salvare și restructurare

Sizin üçün oyun:

Google Play'də əldə edin


Yüklə 71.09 Kb.
tarix02.08.2018
ölçüsü71.09 Kb.

RO

Document consultativ

Revizuirea liniilor directoare privind ajutorul pentru salvare și restructurare

1. Introducere

Actualele Linii directoare comunitare privind ajutorul de stat pentru salvarea și restructurarea întreprinderilor aflate în dificultate1 trebuiau să expire la 9 octombrie 2009. Având în vedere criza economică și necesitatea de a asigura continuitatea și securitatea juridică în ceea ce privește examinarea ajutorului de stat pentru întreprinderile aflate în dificultate, Comisia a decis să aplice liniile directoare existente până la 9 octombrie 2012.

În plus, de la începutul crizei financiare, salvarea și restructurarea instituțiilor financiare a făcut obiectul unor norme speciale adoptate în temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (b) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), din cauza amplorii crizei și a necesității de se a reacționa prompt la pierderea încrederii pieței în valoarea activelor băncilor, cu scopul de se a proteja stabilitatea financiară și de a menține un nivel suficient al împrumuturilor pentru economia reală2.

Comisia a consultat deja, în toamna anului 2007, statele membre și alte părți interesate cu privire la aplicarea Liniilor directoare comunitare privind ajutorul de stat pentru salvarea și restructurarea întreprinderilor aflate în dificultate3. Obiectivul acestei consultări este de a invita statele membre și părțile interesate să ofere feedback cu privire la experiența lor recentă de salvare și restructurare atât a instituțiilor industriale, cât și a celor financiare, în special în contextul crizei economice.

De asemenea, această consultare face parte integrantă din evaluarea impactului privind viitoarele linii directoare privind salvarea și restructurarea, pe care serviciile Comisiei o vor realiza în conformitate cu orientările aplicabile4.

Ajutorul pentru salvare și restructurare este o formă de intervenție a statului pe piață care produce denaturări importante deoarece împiedică ieșirea de pe piață a întreprinderilor ineficiente, fiind astfel susceptibilă de a transfera dezavantajele economice și sociale către alți producători, mai eficienți, precum și către alte state membre.

Cu toate că interzicerea automată și propriu-zisă a tuturor măsurilor de ajutor pentru salvare și restructurare nu pare oportună, un astfel de ajutor trebuie supus unor condiții stricte. În acest scop, Comisia Europeană a elaborat linii directoare care conțin criterii precise ce trebuie respectate de statele membre atunci când acordă ajutor pentru salvare și restructurare. Liniile directoare se bazează pe articolul 107 alineatul (3) litera (c) din TFUE și au fost adoptate în 2004. Acestea asigură faptul că recurgerea la ajutoare pentru salvare și restructurare este condiționată de criterii stricte de eligibilitate și că procesul de restructurare se desfășoară conform unor norme care încearcă să limiteze denaturarea pieței.

2. Modalități de participare la consultare

Statele membre și alte părți interesate sunt invitate să răspundă la chestionar. Răspunsurile pot fi prezentate în toate limbile oficiale ale UE. Având în vedere eventualele întârzieri în ceea ce privește traducerea comentariilor prezentate în anumite limbi, traducerea răspunsurilor în oricare din limbile de lucru ale Comisiei (engleză, franceză sau germană) ar fi binevenită.

Anumite întrebări se adresează în mod specific autorităților publice sau anumitor părți interesate, prin urmare respondenții nu trebuie să abordeze fiecare întrebare. Dacă nu sunteți vizat de o anumită întrebare, vă rugăm să faceți mențiunea „nu se aplică”.

Termenul de prezentare a răspunsurilor este XXXXX. Răspunsurile trebuie trimise Comisiei Europene, la adresa European Commission, DG COMP, State aid registry, 1049 Brussels, „HT 1117”, de preferință prin e-mail la Stateaidgreffe@ec.europa.eu.

Serviciile Comisiei intenționează să facă publice răspunsurile la acest chestionar pe site-ul internet http://ec.europa.eu/competition/consultations/open.html. Prin urmare, dacă respondenții nu doresc ca identitatea sau o parte a răspunsurilor lor să fie divulgate, acest fapt ar trebui specificat în mod expres, fiind necesară, totodată, prezentarea unei versiuni neconfidențiale. În cazul în care nu se face nicio mențiune privind confidențialitatea anumitor părți, serviciile Comisiei vor presupune că răspunsul nu conține elemente confidențiale și că acesta poate fi publicat integral.

CHESTIONAR

Informații despre dumneavoastră

Pentru informații referitoare la dispozițiile privind protecția datelor cu caracter personal, vă rugăm să consultați următoarea pagină internet de pe site-ul EUROPA: http://ec.europa.eu/geninfo/legal_notices_en.htm#personaldata



Declarație de confidențialitate specifică: Contribuțiile primite, împreună cu datele privind identitatea participantului la consultare vor fi publicate pe internet, cu excepția cazului în care participantul nu este de acord cu publicarea datelor sale cu caracter personal, motivând că aceasta ar putea aduce atingere intereselor sale legitime. În acest caz, contribuția poate fi publicată păstrându-se anonimatul autorului. În caz contrar, contribuția la consultare nu va fi publicată, conținutul acesteia nefiind, în principiu, luat în considerare.

Vă rugăm să furnizați, mai jos, coordonatele dumneavoastră:



Numele




Organizația reprezentată




Localitatea (țara)




E-mail:




Vă rugăm să descrieți principalele activități ale întreprinderii/organizației/asociației dumneavoastră.

Secțiunea A: Aplicarea liniilor directoare privind salvarea și restructurarea, în special în contextul crizei

A1 Obiectivul ajutorului

Actualele linii directoare privind ajutorul pentru salvare și restructurare prevăd că obiectivul de politică publică este reprezentat de considerații de politică socială sau regională, de necesitatea de a ține seama de rolul avantajos jucat de IMM-uri sau de dorința de a menține o structură de piață concurențială. Cu toate acestea, liniile directoare nu prevăd necesitatea demonstrării modalității în care ajutorul contribuie la realizarea acestui obiectiv de politică publică, în comparație cu alte instrumente susceptibile de a îndeplini același obiectiv sau în comparație cu situația care ar exista în lipsa ajutorului (situația contrafactuală).

Având în vedere experiența obținută în timpul crizei economice, ce obiective de politică publică și de interes comun ar trebui vizate de ajutor și de ce? Vă rugăm să justificați.

A2 Criterii de eligibilitate: legătura cu legile și procedurile naționale privind falimentul/insolvența

Legile și procedurile privind falimentul/insolvența ar putea influența procesul de restructurare, deoarece afectează opțiunile de care dispun întreprinderile aflate în dificultate. Considerați că legile și procedurile din țara dumneavoastră privind falimentul/insolvența reprezintă o alternativă la ajutorul pentru salvare și restructurare în vederea soluționării dificultăților financiare ale unei întreprinderi? Legile și procedurile din țara dumneavoastră privind falimentul/insolvența sunt suficiente pentru a menține aceste întreprinderi în activitate, înlocuind, de exemplu, ajutorul pentru salvare? Ar trebui ca eligibilitatea pentru ajutorul de salvare și restructurare să fie limitată la întreprinderile care fac obiectul unor proceduri de faliment/insolvență? Vă rugăm să argumentați.



A3 Forma ajutorului – ajutor pentru salvare

Actualele linii directoare privind ajutorul pentru salvare și restructurare fac distincție între ajutorul pentru salvare și ajutorul pentru restructurare. Primul tip de ajutor face obiectul unor cerințe privind forma, valoarea și momentul (în general, sprijin financiar temporar și reversibil, pe o perioadă de 6 luni, la ratele normale ale pieței). Al doilea tip de ajutor (în general, sprijin permanent, indiferent de formă, durată și valoare) este autorizat numai ca parte a unui concept de restructurare completă și face obiectul unor cerințe stricte pentru a se asigura restabilirea viabilității întreprinderii în dificultate fără sprijin din partea statului, împărțirea corespunzătoare a costurile de restructurare între stat, întreprindere și părțile interesate, precum și măsuri de limitare a denaturării concurenței și a hazardului moral.

Având în vedere experiența obținută în timpul crizei economice, considerați că această distincție este în continuare utilă? Dacă nu, de ce? Dacă da, ce îmbunătățiri ați recomanda și de ce? În special, ce modificări ați recomanda pentru ajutorul de salvare?

A4 Ajutor pentru restructurare: restabilirea viabilității

În ceea ce privește ajutorul pentru restructurare, actualele linii directoare privind ajutorul pentru salvare și restructurare prevăd obligația întreprinderii beneficiare de a prezenta un plan de restructurare care să demonstreze capacitatea întreprinderii de a redeveni viabilă fără sprijin din partea statului.

Având în vedere experiența obținută în timpul crizei economice, considerați că această cerință ar trebui modificată? Dacă da, în ce mod? Vă rugăm să justificați.

A5 Ajutor pentru restructurare: contribuția proprie/împărțirea obligațiilor

Actualele linii directoare privind ajutorul pentru salvare și restructurare prevăd obligația întreprinderii beneficiare de a contribui, într-o anumită proporție, la costurile de restructurare, fie prin fonduri proprii, fie prin fonduri (private) acordate de un terț, în funcție de dimensiunile întreprinderii.

Având în vedere experiența obținută în timpul crizei economice, considerați că această cerință ar trebui modificată? Dacă da, de ce? Vă rugăm să justificați. Pe baza experienței de restructurare a băncilor, cum ar trebui împărțite obligațiile în cazul instituțiilor nefinanciare pentru a se asigura participarea corespunzătoare a acționarilor și a creditorilor la costurile de restructurare și pentru a limita costurile suportate de contribuabili? Ar fi oportun să se definească principii pentru distribuirea dividendelor și/sau plata dobânzilor, precum și pentru costul ajutorului?

A6 Ajutor pentru restructurare – măsuri de limitare a denaturării concurenței (măsuri compensatorii)

Actualele linii directoare privind ajutorul pentru salvare și restructurare prevăd obligația întreprinderii beneficiare de a se angaja să ia măsuri de limitare a denaturării concurenței generate de ajutor. O astfel de cerință duce de obicei la vânzarea sau la închiderea de către întreprinderea în dificultate a unor entități comerciale (care ar fi devenit, în caz contrar, disponibile pentru concurenți sau pentru piață prin astfel de proceduri de concordat/faliment).

Având în vedere experiența obținută în timpul crizei economice, considerați că această cerință ar trebui modificată? Dacă da, de ce? Vă rugăm să justificați. Ar trebui ca denaturările concurenței să fie mai bine definite? În ce mod? O analiză mai bună a situației contrafactuale ar putea fi utilă în acest sens? Pe baza experienței de restructurare a băncilor, ar trebui stabilite legături mai precise între măsurile care vizează corectarea denaturărilor concurenței și denaturările concurenței pe piața de bază, pe de o parte, și între aceste măsuri și cuantumul ajutorului, pe de altă parte?

În ce măsură, dacă este cazul, ar trebui stabilite legături mai bune între astfel de măsuri și împărțirea costurilor de restructurare a întreprinderilor („împărțirea obligațiilor”)? Dacă ar trebui stabilite astfel de legături, cum ar influența acestea măsurile de compensare și contribuția proprie?



A7 Utilizarea altor instrumente pentru a ajuta întreprinderile în dificultate

Problemele socioeconomice legate de faliment au devenit deosebit de evidente în timpul recentei crize financiare, deoarece numeroase bănci și întreprinderi din economia reală s-au confruntat cu probleme grave, care, la rândul lor, au determinat guvernele să le sprijine prin acordarea de fonduri publice. Ca răspuns la aceste circumstanțe excepționale, Comisia a autorizat, pentru o perioadă limitată, măsuri de ajutor de stat pe baza articolului 107 alineatul (3) litera (b) din TFUE, pentru a reduce dificultățile excepționale în ceea ce privește accesul la finanțare, dar exceptând de la această măsură întreprinderile care erau deja în dificultate în luna iulie 20085.

Vă rugăm să explicați modul în care autoritățile publice din țara dumneavoastră s-au ocupat de întreprinderile în dificultate în perioada de valabilitate a cadrului temporar (iulie 2008 - decembrie 2010)? Au acordat acestea ajutor în temeiul liniilor directoare privind ajutorul pentru salvare și restructurare? Vă rugăm să justificați. Vă rugăm să explicați dacă ajutorul pentru salvare acordat a fost suficient sau dacă a fost necesar să se acorde ulterior un ajutor pentru restructurare? Câte întreprinderi care au beneficiat de ajutor în temeiul liniilor directoare privind ajutorul pentru salvare și restructurare în perioada respectivă au solicitat proceduri de concordat sau de faliment?

Autoritățile din țara dumneavoastră au acordat ajutor întreprinderilor în dificultate în temeiul cadrului temporar? Întreprinderea dumneavoastră a beneficiat de ajutor în temeiul cadrului temporar în perioada în care se afla în dificultate? Dacă da, vă rugăm să precizați care au fost măsurile (preferate) adoptate și care au fost caracteristicile acestora? Vă rugăm să justificați. Cadrul temporar a reușit să ofere sprijin financiar temporar întreprinderilor respective/întreprinderii dumneavoastră? Câte întreprinderi care au beneficiat de ajutor în temeiul cadrului temporar au solicitat proceduri de concordat sau de faliment? Întreprinderea dumneavoastră a solicitat proceduri de concordat sau de faliment după ce a beneficiat de ajutor în temeiul cadrului temporar? Vă rugăm să argumentați.

Autoritățile din țara dumneavoastră au recurs și la alte instrumente pentru a facilita salvarea și restructurarea întreprinderilor aflate în dificultate în perioada crizei? Vă rugăm să justificați.

Secțiunea B: Salvarea și restructurarea instituțiilor financiare

În mod tradițional, băncile au făcut obiectul acelorași norme privind ajutoarele pentru salvare și restructurare ca și întreprinderile industriale. Pe această bază au fost tratate cu succes mai multe cazuri individuale, precum Crédit Lyonnais, Banco di Napoli și Bankgesellschaft Berlin. Cu toate acestea, în actualele linii directoare au fost incluse dispoziții specifice pentru a se ține seama de anumite specificități ale băncilor, cum ar fi dispozițiile care autorizează alte tipuri de ajutoare pentru salvare decât împrumuturile și garanțiile. De la începutul crizei financiare, salvarea și restructurarea instituțiilor financiare a făcut obiectul unor norme speciale adoptate în temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (b) din TFUE, din cauza amplorii crizei și a necesității de a reacționa prompt la pierderea încrederii pieței în valoarea activelor băncilor, cu scopul de a proteja stabilitatea financiară și de a menține un nivel suficient al împrumuturilor pentru economia reală. Comunicarea privind sectorul bancar a prevăzut posibilitatea de a introduce scheme de ajutor pentru bănci, pe baza unor măsuri structurale precum injecțiile de capital. „Comunicarea privind restructurarea băncilor” a detaliat caracteristicile speciale pe care trebuie să le prezinte un plan de restructurare (sau un plan de viabilitate) în contextul specific al ajutorului de stat acordat instituțiilor financiare în perioada crizei în temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (b) din TFUE. Experiența legată de aceste norme pe care ați dobândit-o în perioada crizei financiare va oferi Comisiei un feedback util cu privire la modalitățile de orientare a normelor privind salvarea și restructurarea pentru instituțiile financiare în condiții normale. În special, revenirea la normele în vigoare înainte de criză în materie de evaluare a cazurilor de salvare și restructurare în sectorul financiar ridică întrebări privind oportunitatea menținerii și în perioada de după criză a anumitor caracteristici ale normelor de sprijinire din timpul crizei.



B1 Caracteristici specifice ale sectorului financiar

Instituțiile financiare în dificultate ar trebui tratate diferit față de întreprinderile din alte sectoare în privința ajutorului pentru salvare și restructurare? Dacă da, vă rugăm să precizați de ce și în ce măsură? În opinia dumneavoastră, ar fi necesar un nou cadru specific pentru salvarea și restructurarea instituțiilor financiare datorită caracteristicilor lor distinctive sau ar trebui să existe doar un singur set de linii directoare pentru salvare și restructurare, care să conțină eventual câteva norme specifice pentru a ține seama de anumite particularități ale sectorului financiar? Dacă da, care ar trebui să fie domeniul de aplicare exact al cadrului specific (de exemplu, cadru limitat exclusiv la instituțiile care primesc depozite sau extins la alte instituții financiare precum conglomeratele, societățile de asigurare, fondurile de risc)?



B2 Abordare procedurală a ajutorului pentru salvare

Particularitățile sectorului financiar necesită o abordare procedurală diferită pentru salvarea instituțiilor financiare în dificultate față de salvarea întreprinderilor din alte sectoare? Autoritățile din țara dumneavoastră au instituit o schemă de soluționare sau alte proceduri specifice în acest scop sau intenționează să facă acest lucru? Dacă da, vă rugăm să descrieți principalele caracteristici ale acestei scheme. Cum sunt ajutoarele de stat integrate în această schemă?



B3 Forma ajutorului pentru salvare

Nota de subsol 3 de la punctul 25 litera (a) din actualele linii directoare privind ajutorul pentru salvare și restructurare prevede posibilitatea acordării unui ajutor pentru salvare care să depășească sprijinul financiar sub formă de garanții la împrumuturi sau de împrumuturi în sectorul financiar, însă exclude în mod expres măsurile financiare structurale legate de fondurile proprii ale instituției financiare, pentru a asigura păstrarea caracterului temporar al ajutorului, precum și faptul că acesta nu vizează decât menținerea statu-quo-ului. Normele pe perioada crizei autorizează măsurile privind recapitalizarea și activele depreciate încă din faza de salvare, în schimbul unei remunerații corespunzătoare. Considerați că alte măsuri structurale (precum injecțiile de capital) ar trebui autorizate încă din etapa de salvare în regimul post-criză. Care ar fi aceste măsuri și de ce? Ce măsuri sugerați să fie introduse pentru a evita transformarea ajutorului pentru salvare în situații de urgență într-un sprijin ireversibil, chiar și atunci când acesta nu este justificat?



B4 Menținerea normelor prevăzute în Comunicarea privind restructurarea băncilor

Există norme specifice introduse de Comunicarea privind restructurarea băncilor în perioada crizei care ar trebui menținute și în regimul post-criză de restructurare a băncilor? De ce? Vă rugăm să justificați.



B5 Împărțirea obligațiilor

În ceea ce privește împărțirea costurilor pentru restructurarea băncilor („împărțirea obligațiilor”), Comunicarea privind restructurarea băncilor a introdus norme specifice băncilor în ceea ce privește contribuția deținătorilor de capital, în comparație cu actualele linii directoare privind ajutorul pentru salvare și restructurare. Ați întâmpinat vreo problemă în ceea ce privește conceperea și punerea în aplicare a mecanismului de împărțire a obligațiilor în cazuri speciale de restructurare financiară? În regimul post-criză, cum ar trebui împărțite obligațiile pentru a se asigura participarea corespunzătoare a acționarilor și a creditorilor la costurile de restructurare și pentru a se limita costurile suportate de contribuabili?



B6 Măsuri compensatorii

În opinia dumneavoastră, ce denaturări ar trebui vizate de măsurile compensatorii destinate instituțiilor financiare? Pe baza experienței dumneavoastră în ceea ce privește măsurile compensatorii/măsurile privind concurența în perioada crizei financiare, care sunt, în opinia dumneavoastră, tipurile de măsuri compensatorii cele mai adecvate pentru a elimina temerile în materie de concurență? Ce fel de probleme ați întâmpinat la propunerea/punerea în aplicare a măsurilor compensatorii? Din experiența dumneavoastră, măsurile compensatorii aplicate în anumite cazuri au fost adecvate pentru soluționarea problemelor în domeniul concurenței? De ce? De ce nu? Vă rugăm să justificați.



B7 Monitorizarea

În ceea ce privește etapa de monitorizare, ce elemente de bune practici desprinse din restructurarea băncilor în perioada crizei financiare ar trebui incluse în normele generale privind restructurarea? Care a fost experiența dumneavoastră, dacă este cazul, în ceea ce privește numirea unui mandatar însărcinat cu monitorizarea?



Secțiunea C: Alte aspecte

Aveți și alte observații referitoare la aplicarea Liniilor directoare privind ajutorul pentru salvare și restructurare sau alte propuneri privind modificarea altor chestiuni decât cele care fac obiectul întrebărilor de mai sus sau al chestionarului publicat la 30 septembrie 2007?

Vă rugăm să transmiteți copii ale oricăror documente sau studii care ar putea fi relevante pentru această revizuire.

Vă rugăm să indicați dacă permiteți serviciilor Comisiei să vă contacteze pentru a obține detalii suplimentare cu privire la informațiile furnizate de dumneavoastră, dacă este cazul.



VĂ MULȚUMIM PENTRU AMABILITATEA DE A RĂSPUNDE LA ACEST CHESTIONAR.

1 JO C 244, 1.10.2004, p. 2.

2 Comunicarea privind restabilirea viabilității și evaluarea măsurilor de restructurare luate în sectorul financiar, în contextul crizei actuale, în conformitate cu normele privind ajutoarele de stat, JO C 195, 19.8.2009, p. 9.

3 http://ec.europa.eu/competition/state_aid/reform/reform.html#rescue

4 A se vedea Orientările de evaluare a impactului elaborate de Comisie la adresa http://ec.europa.eu/governance/impact/commission_guidelines/commission_guidelines_en.htm

5 http://ec.europa.eu/competition/state_aid/legislation/temporary.html

RO RO


Dostları ilə paylaş:
Orklarla döyüş:

Google Play'də əldə edin


Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2017
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə